Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A tiatonu i te mau mea maitatai o ta Iehova faanahonahoraa

A tiatonu i te mau mea maitatai o ta Iehova faanahonahoraa

A tiatonu i te mau mea maitatai o ta Iehova faanahonahoraa

“E mauruuru ïa matou i te mau mea maitatai no to oe ra fare.”—SALAMO 65:4.

1, 2. (a) Eaha te faahopearaa o te mau faanahoraa no nia i te hiero i nia i te nunaa o te Atua? (b) Eaha ta Davida i horoa no te paturaa o te hiero?

 O DAVIDA no Iseraela i tahito ra te hoê o te feia faahiahia roa ˈˈe i faahitihia i roto i te mau Papai Hebera. Ua tiaturi roa teie tiai mamoe, faataˈi upaupa, peropheta, e arii i te Atua ra o Iehova. No to ˈna taairaa piri roa e o Iehova, ua hinaaro oia e patu i te hoê fare no te Atua. E riro taua fare ra, aore ra hiero, ei pu o te haamoriraa mau i Iseraela. Ua ite Davida e e hopoi mai te mau faanahoraa no nia i te hiero i te oaoa e te mau maitai na te nunaa o te Atua. No reira oia i himene ai e: “E ao to te taata i haapaohia e oe [Iehova], e ua faafatatahia mai e oe ia parahi i roto i to oe ra mau hezere! e mauruuru ïa matou i te mau mea maitatai no to oe ra fare, no to oe ra nao moˈa.”—Salamo 65:4.

2 Aita Davida i faatiahia ia tiaau i te paturaa o te fare o Iehova. Ua horoahia râ taua haamaitairaa taa ê ra i ta ˈna tamaiti o Solomona. Aita Davida i ohumu no te mea e taata ê tei fanaˈo i te haamaitairaa taa ê ta ˈna iho i hinaaro roa. Ia patuhia te hiero ta ˈna tapitapi matamua roa. Ua turu oia ma te aau atoa i te paturaa ma te horoa ia Solomona ra i te mau hohoˈa paturaa ta Iehova i tuu atu. Hau atu â, ua faanaho Davida e tausani ati Levi ia au i te mau tuhaa ohipa e ua pûpû atu e rave rahi auro e ario no te paturaa o te hiero.—Paraleipomeno 1, 17:1, 4, 11, 12; 23:3-6; 28:11, 12; 29:1-5.

3. Eaha te huru feruriraa o te mau tavini a te Atua no nia i te mau faanahoraa no te haamoriraa mau?

3 Ua turu te mau Iseraela haapao maitai i te mau faanahoraa i ravehia no te haamoriraa mau i te fare o te Atua. Ei tavini no teie tau a Iehova, te turu atoa nei tatou i te mau faanahoraa i ravehia no te haamoriraa i roto i te tuhaa i te fenua nei o te faanahonahoraa a Iehova. Te faaite nei ïa tatou e hoê â huru feruriraa to tatou e to Davida. E ere i te huru feruriraa amuamu to tatou. Te tiatonu nei râ tatou i te mau mea maitatai o te faanahonahoraa a te Atua. Ua feruri anei oe i te mea maitai e rave rahi ta tatou e nehenehe mau â e mauruuru? E hiˈo mai tatou i te tahi.

Te mauruuru i te feia aratai

4, 5. (a) E nafea “te tavini haapao maitai e te paari” e rave ai i ta ˈna ohipa faauehia? (b) Eaha te manaˈo o te tahi mau Ite no nia i te maa varua ta ratou e fanaˈo nei?

4 E tumu papu ta tatou no te mauruuru i “te tavini haapao maitai e te paari” i faarirohia e Iesu Mesia ei tiaau i ta ˈna mau taoˈa i nia i te fenua. Te tiaau nei te pǔpǔ tavini o te mau Kerisetiano faatavaihia i te varua i te pororaa o te parau apî maitai, te faanaho nei i te mau putuputuraa no te haamoriraa, e te nenei nei i te mau papai bibilia na roto e 400 tiahapa reo. E mirioni taata e ati aˈe te fenua nei teie e amu nei ma te mauruuru i tera “maa [varua] i te hora mau ra.” (Mataio 24:45-47) Aita mau â e tumu no te ohumu no te reira.

5 E rave rahi matahiti i te maoro, ua ite te hoê Ite no Iehova ruhiruhia o Elfi te iˈoa i te tamahanahanaraa e te tauturu ma te faaohipa i te mau aˈoraa bibilia i roto i te mau papai a te pǔpǔ o te tavini. No to ˈna mauruuru rahi, ua papai Elfi: “E nafea vau ahani aita te faanahonahoraa a Iehova?” Mea maoro atoa to Peter raua Irmgard taviniraa i te Atua. Te mauruuru nei Irmgard no te mau faanahoraa atoa i ravehia e “te faanahonahoraa hamani maitai e te î i te here a Iehova.” Te vai atoa ra te mau papai no te feia e hinaaro taa ê to ratou, mai te feia aita e ite maitai ra aore ra aita e faaroo maitai ra.

6, 7. (a) E nafea te mau ohipa a te amuiraa e ati aˈe te fenua nei e tiaauhia ˈi? (b) Eaha ta vetahi i parau no nia i te tuhaa i te fenua nei o te faanahonahoraa a Iehova?

6 Te tiahia nei “te tavini haapao maitai” e te Tino aratai a te mau Ite no Iehova, te hoê pǔpǔ iti tane faatavaihia i te varua e haa ra i te pu rahi a te mau Ite no Iehova i Brooklyn, New York. Te faatoroa nei te Tino aratai i te mau tavini aravihi a Iehova no te haa i te mau amaa e tiaau nei i te mau ohipa i roto e 98 000 tiahapa amuiraa e ati aˈe te fenua nei. Te faatoroahia nei te mau tane o te faaohipa ra i te mau titauraa bibilia ei matahiapo e ei tavini tauturu i roto i taua mau amuiraa ra. (Timoteo 1, 3:1-9, 12, 13) Te aratai nei e te tiai nei te mau matahiapo ma te here i te nǎnǎ a te Atua ta ratou e haapao nei. E haamaitairaa mau â ia riro ei melo o taua nǎnǎ ra e ia ite i te here e te auhoêraa i rotopu i “te hui taeae”!—Petero 1, 2:17; 5:2, 3.

7 Aita te tahi mau Kerisetiano e amuamu nei, te faaite pinepine nei râ i te mauruuru no te aratairaa pae varua î i te here a te mau matahiapo. A hiˈo na ia Birgit, te hoê vahine faaipoipo Kerisetiano e 30 matahiti. I to ˈna taurearearaa, mea ino ta ˈna mau amuimuiraa e ua fatata oia i te rave i te hoê ohipa ino. Ua tauturu râ te mau aˈoraa bibilia maramarama a te mau matahiapo e te turu a to ˈna mau hoa Kerisetiano ia ˈna ia ape i te hoê huru tupuraa atâta. Eaha te manaˈo o Birgit i teie nei? Te na ô ra oia e: “Te mauruuru roa nei au e tei roto noâ vau i te faanahonahoraa faahiahia a Iehova.” Te parau ra Andreas 17 matahiti e: “Teie mau â te faanahonahoraa a Iehova, te faanahonahoraa maitai roa ˈˈe i te ao nei.” Eiaha anei tatou e mauruuru no te maitai o te tuhaa i te fenua nei o te faanahonahoraa a Iehova?

Mea tia ore te feia aratai

8, 9. Ua aha te tahi feia hoê â tau e to Davida, e eaha to Davida huru i mua i te reira?

8 Parau mau, mea tia ore te feia i faatoroahia no te aratai i roto i te haamoriraa mau. E hape iho â ratou paatoa, e e paruparu tamau to vetahi ta ratou e tutava puai nei i te haavî. E mea tia anei ia inoino tatou no te reira? Eita. I Iseraela i tahito ra, i rave na te feia atoa mea rahi ta ratou hopoia i te hape rahi. A apî noa ˈi Davida, ei hiˈoraa, ua anihia o ˈna ia faataˈi i te upaupa no te tamǎrû i te arii Saula. I muri aˈe, ua tamata Saula i te haapohe ia Davida, o tei horo ê atura ia ora oia.—Samuela 1, 16:14-23; 18:10-12; 19:18; 20:32, 33; 22:1-5.

9 Ua haa te tahi atu mau Iseraela ma te haavare. Ei hiˈoraa, ua haapohe Ioaba te tapena rahi a Davida ia Abinera te fetii o Saula. Ua mârô Abasaloma ia Davida to ˈna metua tane no te haru i te tiaraa arii. E ua haavare Ahitophela to Davida taata aˈo tiaturihia ia ˈna. (Samuela 2, 3:22-30; 15:1-17, 31; 16:15, 21) Aita râ Davida i amuamu ma te inoino; aita atoa i faarue i te haamoriraa mau. Inaha, mea ê roa ta ˈna i rave. Ua turai te tupuraa fifi ia Davida ia ati atu ia Iehova e ia tapea i to ˈna huru feruriraa maitai roa a horo ê ai oia no Saula. I taua taime ra, ua himene Davida e: “E aroha mai ia ˈu, e te Atua, e aroha mai; te tiaturi nei hoi tau [nephe] ia oe: ei roto i to maru pererau tau haapuraa, e ia ore aˈe na teie nei mau ati.”—Salamo 57:1MN.

10, 11. Eaha ta te hoê Kerisetiano o Gertrud te iˈoa i faaruru i to ˈna apîraa, e eaha ta ˈna i parau no nia i te mau hape a to ˈna mau hoa Kerisetiano?

10 I teie mahana, aita e tumu e amuamu ai tatou no te mau ohipa haavare i roto i te faanahonahoraa a te Atua. Eita Iehova, eita ta ˈna mau melahi e eita atoa te mau tiai mamoe pae varua e faatia ia vai mai te feia haavare e te feia iino i roto i te amuiraa Kerisetiano. Tera râ, e faaruru tatou paatoa i te huru tia ore o te taata—to tatou iho e to te tahi atu mau tavini a te Atua.

11 I to ˈna apîraa, ua pari-haavare-hia Gertrud, te hoê vahine haamori maoro ia Iehova, e e ere oia i te taata poro taime taatoa i te Basileia, e vahine haavare râ. Ua aha o ˈna? Ua ohumu anei Gertrud no taua pariraa ra? Aita. Na mua rii i to ˈna poheraa i 2003 i te 91raa o to ˈna matahiti, ua feruri oia i to ˈna oraraa e ua faataa e: “Ua haapii mai tera mau tupuraa i te roaraa o to ˈu oraraa e noa ˈtu te mau hape i ravehia e te taata, te aratai ra Iehova i ta ˈna ohipa faufaa, ma te faaohipa ia tatou te taata tia ore.” A faaruru ai Gertrud i te mau huru tia ore o te tahi atu mau tavini a te Atua, ua fariu oia ia Iehova ra na roto i te pure haavare ore.

12. (a) Eaha te hiˈoraa ino ta te tahi mau Kerisetiano no te senekele matamua i vaiiho? (b) E haamau tatou i to tatou mau manaˈo i nia i te aha?

12 I te mea e mea tia ore te mau Kerisetiano taiva ore atoa e te itoito roa ˈˈe, ia hape te hoê tavini faatoroahia, e tamau anaˈe i te rave i “te mau mea atoa ra ma te ohumu ore.” (Philipi 2:14) Auê te peapea ia pee tatou i te hiˈoraa o te tahi pae o te amuiraa Kerisetiano no te senekele matamua! Ia au i te pǐpǐ Iuda, “te vahavaha nei” te mau orometua haapii haavare o taua tau ra “i te mau tavana, e te faaino nei i te feia toroa.” Hau atu â, e “feia ohumu ratou, e te mauruuru ore.” (Iuda 8, 16) Eiaha ïa tatou e pee i te feia amuamu e te ohumu, e haamau râ tatou i to tatou mau manaˈo i nia i te mau mea maitai roa ta “te tavini haapao maitai” e horoa maira. E haafaufaa anaˈe i te mau mea maitatai o te faanahonahoraa a Iehova e “e rave [anaˈe] i te mau mea atoa ra ma te ohumu ore.”

“E parau riaria teie”

13. Eaha te huru o vetahi i mua i te tahi mau haapiiraa a Iesu Mesia?

13 A ohumu ai vetahi i te senekele matamua i te mau tavini faatoroahia, ua ohumu te tahi atu no te mau haapiiraa a Iesu. Ia au i te Ioane 6:48-69, ua na ô Iesu e: “O te amu i to ˈu tino e te inu i to ˈu toto, e ora mure ore to ˈna.” I to ratou faarooraa i teie mau parau, “e rave rahi ta ˈna mau pǐpǐ . . . i na ô e, E parau riaria teie, e itea ia vai?” Ua ite Iesu e “te omumu ra ta ˈna mau pǐpǐ i taua parau ra.” Hau atu â, ua ‘faarue mai te hoê pae rahi [o ratou] i reira ra, aita i pee faahou ia ˈna.’ E ere râ o te taatoaraa o te mau pǐpǐ tei ohumu. A hiˈo na i te ohipa i tupu a ui ai Iesu i na aposetolo 12: “E haere atoa anei outou?” Ua pahono te aposetolo Petero e: “E te Fatu, e haere tia matou ia vai ra? tei ia oe hoi te parau o te ora mure ore ra. Ua faaroo aˈenei hoi matou, e ua ite hoi matou e, o oe te Mesia, te Tamaiti a te Atua ora ra.”

14, 15. (a) No te aha vetahi i mauruuru ore ai no te tahi mau haapiiraa Kerisetiano? (b) Eaha ta te hiˈoraa o Emanuel e haapii maira?

14 I teie tau, mea iti roa i rotopu i te nunaa o te Atua tei mauruuru ore no te tahi mau haapiiraa Kerisetiano e tei ohumu i te tuhaa i te fenua nei o te faanahonahoraa a Iehova. No te aha hoi? E pinepine no te maramarama ore ïa i ta te Atua raveraa i te mau mea. Te faaite riirii ra te Atua Poiete i te parau mau i to ˈna nunaa. No reira, e mea faufaa ia faatanohia to tatou maramaramaraa i te mau Papai i te tahi taime. Te oaoa nei te rahiraa o te nunaa o Iehova no taua mau faatanoraa ra. E mea iti te “faataata parau-tia hua” ia ratou iho e te inoino no te mau tauiraa. (Koheleta 7:16) O te teoteo paha te tumu, a topa ˈtu ai vetahi i roto i te marei o te hinaaroraa i to ratou tiamâraa. Noa ˈtu eaha te tumu, mea atâta taua huru ohumu ra, i te mea e e nehenehe te reira e huti ia tatou i roto i teie nei ao e to ˈna mau eˈa.

15 E Ite o Emanuel, ei hiˈoraa, o tei faahapa i te tahi mau mea ta ˈna i taio i roto i te mau papai a “te tavini haapao maitai e te paari.” (Mataio 24:45) Ua faaea oia i te taio i te mau papai Kerisetiano e ua parau roa ˈtu i te mau matahiapo o ta ˈna amuiraa e eita o ˈna e hinaaro faahou i te tiaraa Ite no Iehova. Aita râ i maoro, ua taa ia Emanuel e mea tano iho â te mau haapiiraa a te faanahonahoraa a Iehova. Ua farerei oia i te mau Ite, ua faˈi i ta ˈna hape, e ua faahoˈihia mai oia ei Ite no Iehova. Ei faahopearaa, e mea oaoa faahou oia i teie nei.

16. Eaha te nehenehe e tauturu ia tatou ia tinai i te mau feaaraa no te tahi mau haapiiraa Kerisetiano?

16 E nafea tatou ia riro tatou i te ohumu no te mea te feaa ra tatou no te tahi mau haapiiraa a te nunaa o Iehova? Eiaha ïa tatou e ru noa. A muri aˈe paha “te tavini haapao maitai” e nenei ai i te tahi mea o te pahono i ta tatou mau uiraa e e faaafaro ai i to tatou mau feaaraa. E haerea paari ia imi i te tauturu a te mau matahiapo. (Iuda 22, 23) E nehenehe atoa te pure, ta tatou iho haapiiraa, e te amuimuiraa i te mau hoa Kerisetiano maitai i te pae varua e tauturu i te tinai i te mau feaaraa e i te faarahi i to tatou mauruuru no te pue parau mau bibilia o te haapuai i te faaroo ta tatou i haapii mai na roto i te arai o te tia a Iehova.

A atuatu i te hoê huru feruriraa faaitoito

17, 18. Eiaha tatou e ohumu, ia aha râ tatou e tia ˈi, e no te aha?

17 Parau mau, e riro iho â te taata tia ore i te hara, e mea puai roa paha te hinaaro o vetahi e amuamu ma te faufaa ore. (Genese 8:21; Roma 5:12) Ia haamatau râ tatou i te ohumu, te haafifi ra ïa tatou i to tatou taairaa e te Atua ra o Iehova. No reira, e mea faufaa ia haavî tatou i te hinaaro atoa e ohumu.

18 Eiaha na tatou e ohumu no te mau mea i roto i te amuiraa, ia atuatu râ tatou e tia ˈi i te hoê huru feruriraa faaitoito e ia haamau i te hoê porotarama ohipa o te tauturu mai ia haa, ia oaoa, ia faatura, ia faito noa, e ia pautuutu i roto i te faaroo. (Korinetia 1, 15:58; Tito 2:1-5) Te faatere ra Iehova i te mau mea atoa i roto i ta ˈna faanahonahoraa, e ua ite Iesu i te mau mea e tupu ra i roto i te amuiraa taitahi, mai i te senekele matamua. (Apokalupo 1:10, 11) A tiai ma te faaoromai i te Atua e te Mesia, te Upoo o te amuiraa. E faaohipa iho â raua i te mau tiai mamoe e hopoia ta ratou no te faaafaro i te mau mea e mea tia ia faatanohia.—Salamo 43:5; Kolosa 1:18; Tito 1:5.

19. A tiai noa ˈtu ai ia faatere roa te Basileia i te mau ohipa a te taata, ia tiatonu tatou i te aha e tia ˈi?

19 E fatata teie nei faanahoraa ino o te mau mea i te mou, e na te Basileia Mesia e faatere roa i te mau ohipa atoa a te taata. A tiai noa ˈtu ai râ, mea faufaa mau ia atuatu tatou taitahi i te hoê huru feruriraa faaitoito! E tauturu te reira ia tatou ia ite i te mau maitai morare o to tatou mau hoa Kerisetiano, eiaha râ ia tiatonu i ta ratou mau hape. E oaoa tatou ia tiatonu tatou i te mau tuhaa maitatai o to ratou huru. Eita tatou e rohirohi i te pae aau no te ohumuraa, e itoitohia râ e e patuhia tatou i te pae varua.

20. Eaha te mau haamaitairaa ta tatou e fanaˈo maoti te hoê huru feruriraa faaitoito?

20 Maoti atoa te hoê huru feruriraa faaitoito e haamanaˈo ai tatou i te haamaitairaa e rave rahi ta tatou e fanaˈo nei no to tatou apitiraa ˈtu i te tuhaa i te fenua nei o te faanahonahoraa a Iehova. Tera anaˈe te faanahonahoraa i te ao nei e taiva ore nei i te Arii o te ao taatoa. Eaha to oe manaˈo i teie parau mau e te fanaˈoraa taa ê e apiti i te haamoriraa i te Atua mau hoê roa o Iehova? Ia pee ïa oe ia Davida, tei himene e: “E tei faaroo i te pure ra, e tae atoa mai te taata atoa ia oe ra. E ao to te taata i haapaohia e oe, e ua faafatatahia mai e oe ia parahi i roto i to oe ra mau hezere! e mauruuru ïa matou i te mau mea maitatai no to oe ra fare.”—Salamo 65:2, 4.

Te haamanaˈo ra anei oe?

• No te aha e mea tia ˈi ia mauruuru tatou i te feia aratai i roto i te amuiraa?

• Eaha to tatou huru e tia ˈi ia hape te mau taeae e hopoia ta ratou?

• Eaha to tatou manaˈo i te mau faatanoraa i roto i te maramaramaraa i te mau Papai e tia ˈi?

• Eaha te nehenehe e tauturu i te hoê Kerisetiano ia tinai i te mau feaaraa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 14]

Ua horoa Davida ia Solomona i te mau hohoˈa o te hiero e ua turu i te haamoriraa mau ma te aau atoa

[Hohoˈa i te api 17]

Te tauturu nei te mau matahiapo i te pae varua ma te oaoa