Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E faaora Iehova i tei ati

E faaora Iehova i tei ati

E faaora Iehova i tei ati

“E ati rahi to te taata parau-tia ra; e faaorahia râ oia e Iehova i taua mau ati atoa ra.”—SALAMO 34:19.

1, 2. Eaha te fifi ta te hoê Kerisetiano haapao maitai i farerei, e no te aha tatou e nehenehe ai e ite i tera atoa mau huru aau?

 E 20 tiahapa matahiti to te hoê vahine apî o Keiko * te iˈoa taviniraa ei Ite no Iehova. I haa na oia ei pionie tamau, aore ra vahine poro taime taatoa i te Basileia, tau matahiti i te maoro. Mea au roa na ˈna ta ˈna taviniraa. Aita râ i maoro aˈenei, ua teimaha roa Keiko i te mau huru aau hepohepo e te moemoe. “E taˈi noa ta ˈu ohipa,” ta ˈna ïa e parau ra. No te aro i to ˈna mau manaˈo faatoaruaru, ua faataa ˈtu â oia i te taime no ta ˈna iho haapiiraa. “Noa ˈtu râ, aita i tia ia ˈu ia taui i to ˈu huru feruriraa,” ta ˈna ïa e parau ra. “Ua tae roa vau i te hinaaroraa e pohe.”

2 Ua ite anei oe i tera atoa mau huru aau hepohepo? Ei Ite no Iehova, mea rahi te tumu e oaoa ˈi oe no te mea “e maitai tei faaitehia mai no te [paieti] i teie nei ao e te ao a muri atu.” (Timoteo 1, 4:8) I teie nei â, te parahi nei oe i roto i te hoê paradaiso pae varua! Te auraa anei râ e ua paruruhia oe i te mau ati atoa? E ere roa ˈtu! Te na ô ra te Bibilia e: “E ati rahi to te taata parau-tia ra.” (Salamo 34:19) E ere i te mea maere, no te mea “te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra” o Satani te Diabolo. (Ioane 1, 5:19) E faaruru iho â tatou paatoa i te mau faahopearaa o teie parau mau.—Ephesia 6:12.

Te mau faahopearaa o te ati

3. A faahiti i te mau hiˈoraa bibilia o te mau tavini a te Atua tei ite i te ahoaho rahi.

3 E nehenehe te ahoaho tamau e faarumaruma i ta tatou huru hiˈoraa i te mau mea atoa. (Maseli 15:15) A hiˈo na i te taata haerea tia ra o Ioba. I roto i te hoê ati mauiui roa, ua na ô Ioba e: “Area te taata ta te vahine e fanau nei, aita rea o ˈna pue mahana, e te î hoi i te peapea.” (Ioba 14:1) Ua ere Ioba i to ˈna oaoa. I te hoê taime, ua manaˈo atoa oia e i faarue na Iehova ia ˈna. (Ioba 29:1-5) E ere o Ioba anaˈe te tavini a te Atua tei ite i te hepohepo iti rahi. Te faahiti ra te Bibilia ia Hana tei “inoino roa to ˈna aau” no te mea aita ta ˈna e tamarii. (Samuela 1, 1:9-11) No to ˈna peapea no te hoê fifi utuafare, ua parau Rebeka e: “Ua paupau roa tau aho.” (Genese 27:46) A feruri ai Davida i ta ˈna mau hape, ua na ô oia e: “Te haere noa nei au ma te oto e po noa ˈtu te mahana.” (Salamo 38:6) Te faaite maitai ra teie mau hiˈoraa e ua faaruru te mau tane e vahine mǎtaˈu i te Atua no te tau hou te Kerisetianoraa i te ahoaho rahi.

4. No te aha e ere ai i te mea maere e e Kerisetiano “aau taiâ” atoa to teie mahana?

4 E te mau Kerisetiano ïa? Ua taa i te aposetolo Paulo e mea faufaa roa ia faaue i to Tesalonia ia “haamahanahana ˈtu i te aau taiâ.” (Tesalonia 1, 5:14) Ia au i te hoê papai, te faahiti ra te taˈo Heleni i hurihia ei “aau taiâ” i te feia “i teimaha maa taime i te hepohepo o te oraraa.” Ia au i te mau parau a Paulo, te hepohepo ra te tahi mau melo faatavaihia i te varua o taua amuiraa ra no Tesalonia. E Kerisetiano aau taiâ atoa to teie mahana. No te aha râ ratou e toaruaru roa ˈi? E hiˈopoa mai tatou e toru tumu matauhia.

E nehenehe tatou e hepohepo no to tatou tiaraa taata hara

5, 6. Eaha te tamahanahanaraa i roto i te Roma 7:22-25?

5 Taa ê roa i te feia piˈo “ite ore i te haama,” te oto nei te mau Kerisetiano mau no to ratou tiaraa taata hara. (Ephesia 4:19) Hoê â paha huru aau to ratou e to Paulo, tei papai e: “Te oaoa nei hoi au i te ture a te Atua, i te haapaoraa i te taata i roto ra; te ite nei râ vau i te tahi ture i roto i tau tino nei, i te mârôraa mai i te ture i roto i tau aau nei, e te faariroraa ia ˈu ei tîtî na te ture [o te hara] i roto i tau tino nei.” Ua na ô atura Paulo e: “Auê hoi au o te taata ati rahi e!”—Roma 7:22-24MN.

6 Ua manaˈo atoa anei oe mai ia Paulo? E ere i te mea ino ia ite maite oe i to oe mau huru tia ore, e nehenehe hoi te reira e faataa maitai atu i te hoata ore o te hara e e haapuai i ta oe faaotiraa e ape i te ino. Aita râ e titauhia ra ia hepohepo noa oe no ta oe mau hapa. I muri aˈe i ta ˈna mau parau hepohepo i faahitihia mai nei, ua na ô atoa Paulo e: “E haamaitai au i te Atua, i to tatou Fatu ra ia Iesu Mesia.” (Roma 7:25) Oia, i tiaturi na Paulo e e nehenehe to Iesu toto i manii e faatiamâ ia ˈna i te hara i tutuuhia mai.—Roma 5:18.

7. Eaha te tauturu i te hoê taata eiaha e hepohepo no to ˈna mau hinaaro hara?

7 Mai te peu e te teimaha nei oe i to oe tiaraa taata hara, e nehenehe oe e tamahanahanahia e te mau parau a te aposetolo Ioane: “Ia roohia ˈtu . . . te hoê taata i te hara, e tia to tatou tei ǒ i te Metua ra, o Iesu Mesia, o te taata parau-tia ra; e oia hoi te taraehara i ta tatou nei hara; e ere hoi i ta tatou anaˈe ra, i ta to te ao atoa nei râ.” (Ioane 1, 2:1, 2) Mai te peu e te hepohepo ra oe no to oe mau hinaaro hara, a haamanaˈo noa e ua pohe Iesu no te feia hara, eiaha no te feia tia roa. Inaha, “ua rave paatoa . . . i te hara, e ua ere i te haamaitai a te Atua ra.”—Roma 3:23.

8, 9. No te aha e haapae ai i te mau manaˈo faahapa ia tatou iho?

8 A feruri na râ e ua rave oe i te hoê hara rahi i mutaa iho. Eita e ore e ua faaite oe i te reira ia Iehova i roto i te pure, mea huru pinepine paha. Ua tauturuhia oe i te pae varua e te mau matahiapo. (Iakobo 5:14, 15) Ua tatarahapa mau â oe e ua riro noa ïa oe ei melo o te amuiraa. Aore ra ua faarue paha oe i te faanahonahoraa a te Atua no te hoê taime, ua tatarahapa râ oe e ua fanaˈo faahou i te hoê tiaraa mâ i muri aˈe. Noa ˈtu eaha te tupuraa, e puta mai paha ta oe hara tahito, a hepohepo atu ai oe. Ia tupu te reira, a haamanaˈo e te faaore “rahi” ra Iehova i te hara a te feia tatarahapa mau. (Isaia 55:7) Hau atu â, aita oia e hinaaro ra ia faahapa roa oe ia oe iho. O Satani râ te hinaaro ra. (Korinetia 2, 2:7, 10, 11) E haamouhia te Diabolo no te mea e mea tano iho â, e hinaaro râ oia ia manaˈo oe e mea tano atoa ia mou oe. (Apokalupo 20:10) Eiaha e vaiiho ia Satani ia manuïa i roto i ta ˈna opuaraa e faaino i to oe faaroo. (Ephesia 6:11) A “patoi atu” râ ia ˈna i roto i teie e te tahi atu mau tuhaa atoa.—Petero 1, 5:9.

9 I roto i te Apokalupo 12:10, te parauhia ra Satani “te tihotiho i to tatou mau taeae,” te mau Kerisetiano faatavaihia. Te ‘tihotiho ra o ˈna ia ratou i te rui e te ao’ i mua i te aro o te Atua. Ia feruri oe i tera irava, e ite oe e e au roa Satani, te tihotiho haavare, ia tihotiho e ia faahapa oe ia oe iho, noa ˈtu e aita Iehova e na reira ra. (Ioane 1, 3:19-22) No te aha oe e mauiui noa ˈi no ta oe mau hape a hinaaro roa ˈtu ai oe e faarue? Eiaha e vaiiho ia Satani ia faaino i to oe taairaa e te Atua. Eiaha e vaiiho i te Diabolo ia huna ia oe e mea “aroha noa [Iehova], e te hamani maitai rahi, e te faaoromai rahi, e te maitai rahi.”—Exodo 34:6.

E nehenehe tatou e toaruaru no to tatou mau taotiaraa

10. E nafea tatou e nehenehe ai e toaruaru no to tatou mau taotiaraa?

10 Te toaruaru ra te tahi mau Kerisetiano no te mea te haafifi ra to ratou mau taotiaraa i ta ratou taviniraa i te Atua. O oe atoa anei? Peneiaˈe na te maˈi rahi, te matahiti rahi, aore ra te tahi atu mau tupuraa e haafifi ra ia oe ia horoa rahi i te taime no te taviniraa mai na mua ˈˈe. Parau mau, te faaitoitohia ra te mau Kerisetiano ia faaherehere maite i te taime no te taviniraa a te Atua. (Ephesia 5:15, 16) E nafea râ mai te peu e te haafifi mau ra te mau taotiaraa ia oe ia haa rahi atu â i roto i te taviniraa e te toaruaru ra oe no te reira?

11. E nafea tatou e faufaahia ˈi i te aˈoraa a Paulo i roto i te Galatia 6:4?

11 Te faaue maira te Bibilia eiaha ia toaruaru, ia “pee râ i te feia i noaa tei parauhia maira i te faaroo e te faaoromai.” (Hebera 6:12) E nehenehe tatou e na reira mai te peu noa e e hiˈopoa tatou i to ratou hiˈoraa maitai e e tutava tatou i te pee i to ratou faaroo. Eita râ tatou e maitaihia ia faaau tatou ia tatou iho ma te tano ore ia vetahi ê e ia faaoti tatou e aita e mea maitai ta tatou e rave nei. E mea maitai ïa ia faaohipa tatou i te aˈoraa a Paulo: “E hiˈopoa maite na . . . te taata atoa i ta ˈna ihora ohipa, e riro tana oaoaraa ia ˈna iho i reira, eiaha ia vetahi ê.”—Galatia 6:4.

12. No te aha tatou e nehenehe ai e oaoa i roto i ta tatou taviniraa ia Iehova?

12 E mea tano maitai ia oaoa te mau Kerisetiano, noa ˈtu e te taotiahia ra ratou e te mau fifi rahi o te ea. Te haapapu maira te Bibilia e: “E ere te Atua i te Atua parau-tia ore, a haamoe ai oia i ta outou ohipa i rave, e to outou hinaaro i to ˈna ra iˈoa.” (Hebera 6:10) Peneiaˈe no te mau tupuraa eita e vî ia oe, ua fifihia oe i te tapea i te hoê â faito ohipa mai na mua ˈˈe. Maoti râ te tauturu a Iehova, e nehenehe oe e apiti atu â i te tahi mau tuhaa o te taviniraa Kerisetiano, mai te pororaa na roto i te niuniu paraparau e te papairaa i te rata. Ia papu ia oe e e haamaitai te Atua ra o Iehova ia oe no ta oe taviniraa ma to nephe atoa e no to here ia ˈna e i te taata-tupu.—Mataio 22:36-40.

E nehenehe tatou e rohirohi roa no “te mau taime ati rahi”

13, 14. (a) E nafea tatou e nehenehe ai e rohirohi no teie “mau taime ati rahi”? (b) E nafea te aroha ore e itehia ˈi i teie tau?

13 Te tiai ru nei tatou i te ora i roto i te ao apî parau-tia a te Atua, teie râ te ora nei â tatou i “te mau taime ati rahi faaruru atâ.” (Timoteo 2, 3:1, MN) E nehenehe tatou e tamahanahanahia e te iteraa e ua fatata to tatou faaoraraa ia hiˈohia te mau tupuraa ahoaho. Teie râ, te peapea nei tatou no te mau tupuraa e haaati ra ia tatou. Ei hiˈoraa, eaha to oe huru aita anaˈe ta oe e ohipa? Mea varavara paha te ohipa, e a mairi ai te avaˈe, e ui paha oe e te ite mai ra anei Iehova i to oe fifi aore ra te faaroo ra anei o ˈna i ta oe mau pure. Aore ra ua faaruru paha oe i te paetahiraa aore ra te tahi atu ohipa tano ore. Na roto atoa i te taioraa i te mau upoo parau o te mau vea, e nehenehe oe e ite i te huru aau o te taata parau-tia ra o Lota, tei “mauiui” (“rohirohi roa,” Young’s Literal Translation of the Holy Bible) no te haerea viivii o te feia e haaati ra ia ˈna.—Petero 2, 2:7.

14 Te vai ra te hoê tuhaa taa ê o te anotau hopea eita ta tatou e nehenehe e haamoe. Ua tohu te Bibilia e e mea rahi o te “aroha ore.” (Timoteo 2, 3:3) Te ere rahi ra te aroha i roto e rave rahi utuafare. Oia mau, “te itehia ra e mea haapohe-aˈe-hia, mea taparahi-aˈe-hia, aore ra i te pae aau aore ra i te pae taatiraa mea rave-ino-aˈe-hia te taata e te tahi atu mau melo utuafare, i te tahi atu mau taata,” ia au i te hoê buka (Family Violence). “Te vahi e mea tia ia herehia e ia paruruhia te taata, o te vahi atâta roa ˈˈe ïa no te tahi mau taata paari e tamarii.” E nehenehe te feia i faaruru i te hoê huru oraraa utuafare ino e ite tau matahiti i muri aˈe i te ahoaho e te hepohepo. O oe atoa anei?

15. Mea nafea to Iehova here i hau aˈe ai i to te taata atoa?

15 Ua himene te papai salamo Davida e: “Faarue noâ tau metua tane e tau metua vahine ia ˈu, ei reira Iehova e rave mai ai ia ˈu.” (Salamo 27:10) Auê te tamahanahana ia ite e ua hau aˈe to Iehova here i to te metua tane e metua vahine atoa! Noa ˈtu e mea mauiui ia patoi, ia rave ino, aore ra ia faarue te hoê metua ia oe, e aupuru iho â Iehova ia oe. (Roma 8:38, 39) A haamanaˈo e e faatae mai te Atua ia ˈna ra i te feia ta ˈna e here ra. (Ioane 3:16; 6:44) Noa ˈtu eaha ta te taata i rave atu i nia ia oe, mea here na to Metua i te raˈi ia oe!

Te tahi mau taahiraa mau no te tamǎrû i te toaruaruraa uˈana

16, 17. Ia toaruaru roa te hoê taata, eaha ta ˈna e nehenehe e rave no te tapea i to ˈna puai pae varua?

16 E nehenehe oe e rave i te tahi mau taahiraa mau no te faaruru i te toaruaruraa uˈana. Ei hiˈoraa, a pee i te hoê porotarama ohipa Kerisetiano faaitoito. A feruriruri i te Parau a te Atua, i te mau taime iho â râ e mea uˈana te toaruaruraa. Ua himene te papai salamo e: “Ia parau vau ra, Te pahee nei tau avae, e tauturu mai to hamani maitai ra ia ˈu, e Iehova. I rotopu i to ˈu nei manaˈo tapitapi i roto ia ˈu nei, na to haamahanahana e faaoaoa mai i tau [nephe].” (Salamo 94:18, 19; MN) Na roto i te taio-tamau-raa i te Bibilia, e î to oe feruriraa i te mau parau tamahanahana e te mau manaˈo faaitoito.

17 Mea faufaa roa atoa te pure. Noa ˈtu e eita e haere ia oe ia faahiti roa i to oe mau manaˈo hohonu roa, ua ite Iehova eaha ta oe e tamata ra i te parau. (Roma 8:26, 27) Te haapapu ra te papai salamo e: “E tuu oe i ta oe hopoia ia Iehova ra, e na ˈna oe e tauturu mai; e ore roa oia e vaiiho noa ˈtu i te taata parau-tia ia faaaueuehia.”—Salamo 55:22.

18. Eaha te mau taahiraa mau ta te hoê taata hepohepo e nehenehe e rave?

18 Te ahoaho ra vetahi no te maˈi hepohepo. * Mai te peu e o oe atoa, a tutava i te tiatonu i te ao apî a te Atua e i te tau ‘e ore ai to reira e parau e, Ua paruparu vau i te maˈi.’ (Isaia 33:24) Mai te peu e e ere i te tahi noa hepohepo taime poto, mea maitai ia haere e hiˈo i te taote. (Mataio 9:12) E mea faufaa atoa ia haapao maitai i to oe tino. E nehenehe te maa maitai e te tahi faaetaetaraa tino e tauturu. Ia mâha maitai atoa to oe rohirohi. Eiaha e parahi noa i mua i te afata teata i te maororaa po, e a ape i te mau faaanaanataeraa o te faarohirohi roa ia oe i te pae tino e i te pae aau. Hau roa ˈtu â, a tamau i te rave i te mau ohipa ta te Atua e au! Aitâ i tae atura i te taime “e horoi” ai Iehova ‘i te roimata atoa,’ e tauturu râ oia ia oe ia faaoromai.—Apokalupo 21:4; Korinetia 1, 10:13.

E ora anaˈe “i raro aˈe i te rima mana o te Atua”

19. Eaha ta Iehova e fafau ra i tei ati?

19 Te haapapu maira te Bibilia e e ati rahi to te taata parau-tia, “e faaorahia râ oia e Iehova i taua mau ati atoa ra.” (Salamo 34:19) E nafea te Atua e faaora ˈi? A pure noa ˈi te aposetolo Paulo ia faaorahia oia i te ‘tara i roto i to ˈna tino,’ ua na ô Iehova ia ˈna e: “Ei te paruparu e taa maitai roa ˈi to ˈu puai.” (Korinetia 2, 12:7-9) Eaha ta Iehova i fafau ia Paulo, e eaha ta ˈna e fafau ra ia oe? E ere ïa i te hoê faaoraraa i teie tau, te puai râ no te faaoromai.

20. Noa ˈtu to tatou mau ati, eaha ta te Petero 1, 5:6, 7 e haapapu maira?

20 Ua papai te aposetolo Petero e: “E faahaehaa ia outou iho i raro aˈe i te rima mana o te Atua, ia faateitei oia ia outou i te tau mau ra. E huri i to outou ahoaho atoa i nia ia ˈna; oia hoi te tiai mai ia outou.” (Petero 1, 5:6, 7) No te mea te tiai ra Iehova ia oe, eita oia e faarue ia oe. E turu oia ia oe noa ˈtu te mau ati ta oe e faaruru ra. A haamanaˈo e tei “raro aˈe” te mau Kerisetiano haapao maitai “i te rima mana o te Atua.” A tavini ai tatou ia Iehova, te horoa maira oia i te puai no te faaoromai. Ia tapea tatou i to tatou haapao maitai ia ˈna, aita e mea e nehenehe e faaino roa ia tatou i te pae varua. No reira, e tapea anaˈe i to tatou taiva ore ia Iehova, ia nehenehe tatou e fanaˈo i te ora mure ore i roto i ta ˈna ao apî i fafau mai e e ite i te mahana e faaora roa ˈi oia i tei ati!

[Nota i raro i te api]

^ Ua tauihia te iˈoa.

^ E ere te maˈi hepohepo i te tahi toaruaruraa noa, e maˈi râ o te faatupu i te oto rahi roa e te tamau. No te mau haamaramaramaraa hau, a hiˈo i te Tour de Garde o te 15 no Atopa 1988, api 25-9; o te 15 no Novema 1988, api 21-4; e Te Pare Tiairaa o te 1 no Tetepa 1996, api 30-1.

Te haamanaˈo ra anei oe?

• No te aha te mau tavini a Iehova e faaruru atoa ˈi i te ati?

• No teihea mau tumu e nehenehe ai vetahi o te nunaa o te Atua e toaruaru roa?

• E nafea Iehova e tauturu mai ai ia faaruru i to tatou mau ahoaho?

• E nafea tatou e vai ai “i raro aˈe i te rima mana o te Atua”?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 18]

Noa ˈtu te mau ati, te vai ra te mau tumu e oaoa ˈi te nunaa o Iehova

[Hohoˈa i te api 21]

E ravea te pororaa na roto i te niuniu paraparau no te horoa na Iehova i te mea maitai roa ˈˈe