Eaha to roto?

Tapura tumu parau

‘Eiaha e ohumu’

‘Eiaha e ohumu’

‘Eiaha e ohumu’

“E rave i te mau mea atoa ra ma te ohumu ore.”—PHILIPI 2:14.

1, 2. Eaha te aˈoraa ta te aposetolo Paulo i horoa i te mau Kerisetiano no Philipi e no Korinetia, e no te aha?

 I ROTO i ta ˈna rata faaurua e te Atua na te amuiraa Kerisetiano no Philipi i te senekele matamua, ua haapopou rahi te aposetolo Paulo. Ua haapopou oia i to ˈna mau hoa Kerisetiano i taua oire ra no to ratou aau horoa e itoito rahi, e ua oaoa oia no ta ratou mau ohipa maitatai. Teie râ, ua haamanaˈo Paulo ia ratou ia “rave i te mau mea atoa ra ma te ohumu ore.” (Philipi 2:14) No te aha te aposetolo i horoa ˈi i teie faaararaa?

2 Ua ite Paulo eaha ta te ohumu e faatupu. Tau matahiti na mua ˈtu, i haamanaˈo na oia i te amuiraa no Korinetia e mea atâta ia ohumu. Ua faaite Paulo e a vai ai te mau Iseraela i te medebara, i faatupu tamau na ratou i te riri o Iehova. Mea nafea? Ma te hinaaro ïa i te mau mea ino, ma te rave i te haamoriraa idolo e te poreneia, ma te tamata ia Iehova, e ma te ohumu. Ua faaitoito Paulo i to Korinetia ia huti mai i te haapiiraa na roto i taua mau hiˈoraa ra. Teie ta ˈna i papai: “Eiaha atoa outou e ohumu, mai te hoê pae o ratou i te ohumu ra, e pau ihora i te pohe i taua taparahi ra.”—Korinetia 1, 10:6-11.

3. No te aha e anaanatae ai i te parau o te ohumu i teie mahana?

3 Ei tavini a Iehova no teie tau, te faaite nei tatou i te hoê â huru feruriraa e to te amuiraa no Philipi. Mea itoito roa tatou no te mau ohipa maitatai, e mea here tatou te tahi i te tahi. (Ioane 13:34, 35) Ia hiˈohia râ te ino ta te ohumu i faatupu i rotopu i te nunaa o te Atua i tahito ra, mea tano roa ia pee tatou i teie aˈoraa: “E rave i te mau mea atoa ra ma te ohumu ore.” E hiˈo mai tatou na mua i te tahi mau hiˈoraa o te ohumu i faahitihia i roto i te mau Papai. Ia oti, e aparau tatou i te tahi mau mea ta tatou e nehenehe e rave no te paruru ia tatou i te mau fifi atâta o te ohumu i teie mahana.

E ohumu te hoê amuiraa taata iino ia Iehova

4. Ua ohumu te mau Iseraela no nia i te aha i te medebara?

4 I roto i te Bibilia, ua taaihia te taˈo Hebera e ‘ohumu, amuamu, autâ, aore ra mutamuta’ te auraa i te mau ohipa i tupu a vai ai Iseraela e 40 matahiti i te medebara. I te tahi taime, aita te mau Iseraela i mauruuru no to ratou huru oraraa e ua faaite ratou i te reira ma te ohumu. Ei hiˈoraa, tau hebedoma noa i muri aˈe i to ratou faaoraraahia mai te faatîtîraa i Aiphiti, ‘ua amuamu te amuiraa atoa o te tamarii a Iseraela ia Mose raua o Aarona.’ Ua autâ te mau Iseraela no te maa, ma te parau e: “Ahiri matou i pohe i te rima o Iehova i Aiphiti e, a parahi ai matou i pihaiiho i te mau farii puaa, e ua amu hoi i te maa e ua paia roa; i aratai mai nei hoi orua ia matou i teie nei medebara ia pohe teie nei amuiraa atoa i te poia.”—Exodo 16:1-3.

5. A amuamu ai te mau Iseraela, o vai mau â ta ratou i ohumu?

5 Te parau mau, ua horoa Iehova ma te here na te mau Iseraela i ta ratou i hinaaro mau â i te medebara, te maa e te pape. Aita roa ˈtu e fifi atâta e pohe ai ratou i te poia e te poihâ. No to ratou râ mauruuru ore, ua faarahi ratou i to ratou tupuraa fifi e ua ohumu atura. Noa ˈtu e o Mose raua o Aarona ta ratou i amuamu, no Iehova râ, o ˈNa iho ta ratou e mauruuru ore ra. Ua parau Mose i te mau Iseraela e: “Te ite ra . . . Iehova i ta outou amuamu; ta outou e amuamu ia ˈna: eaha hoi ta mâua nei? e ere ta outou i te amuamu ia mâua nei, ia Iehova râ.”—Exodo 16:4-8.

6, 7. Ia au i te Numera 14:1-3, mea nafea te huru feruriraa o Iseraela i te tauiraa?

6 I muri rii noa, ua amuamu â te mau Iseraela. Ua tono Mose 12 taata no te hiˈo haere i te Fenua tǎpǔhia. Hoê ahuru o ratou tei hoˈi atu ma te parau faatoaruaru. Te faahopearaa? “Ua amuamu anaˈe ihora te tamarii atoa a Iseraela ia Mose e ia Aarona; e ua parau atoa maira taua amuiraa atoa ra ia raua, Ahiri matou i pohe i te fenua ra i Aiphiti e! e teie nei hoi medebara, ia pohe noa ˈtu matou i ǒ nei â! Eaha hoi te faufaa ia aratai Iehova ia matou i tera ra fenua [Kanaana] ia pohe i te ˈoˈe; e ia riro ta matou mau vahine e ta matou mau tamarii? E ere anei i te mea maitai ia hoˈi matou i Aiphiti?”—Numera 14:1-3.

7 Ua taui roa te huru feruriraa o Iseraela! No to ratou mauruuru i te omuaraa i to ratou oraraa mai Aiphiti mai e na roto i te miti Uteute, ua himene ratou i te mau arueraa ia Iehova. (Exodo 15:1-21) Tera râ, no te huru tupuraa au ore i te medebara e no to ratou riaria i to Kanaana, ua monohia ˈtura to ratou mauruuru e te mauruuru ore. Aita ratou i haamauruuru i te Atua no to ratou tiamâraa mai, ua faahapa râ ia ˈna no ta ratou i manaˈo hape ei faaereraa. No reira, e faaiteraa te ohumu i te ereraa i te mauruuru maitai no te mau faanahoraa a Iehova. No reira oia i parau ai e: “Mai te aha ra te roa o to ˈu faaoromairaa i teie nei amuiraa taata iino e ohumu noa ia ˈu nei?”—Numera 14:27; 21:5.

Te ohumu i te senekele matamua

8, 9. A faahiti i te tahi mau hiˈoraa o te ohumu faahitihia i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano.

8 I roto i na hiˈoraa o te ohumu i faahitihia aˈenei, e pǔpǔ taata ïa tei faaite e au ra ma te reo puai i to ratou mauruuru ore. A vai ai râ Iesu Mesia i Ierusalema no te Oroa patiaraa tiahapa i 32 T.T., mea ‘rahi roa te omumuraa a te feia atoa ra ia ˈna.’ (Ioane 7:12, 13, 32) Te mutamuta ra ratou ia ˈna, e taata maitai te parauraa a te tahi pae, e a te tahi atu, e ere ïa.

9 I te tahi atu taime, ua titau-manihini-hia Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i ǒ Levi, aore ra Mataio, te telona. “Ua ohumu ihora . . . te mau papai parau e te mau Pharisea, e ua na ô atura i ta ˈna mau pǐpǐ, Eaha outou i amui atoa ˈi e te mau telona e te feia hara i te amuraa maa na?” (Luka 5:27-30) I Galilea tau taime i muri aˈe, “ua ohumu . . . te ati Iuda ia [Iesu], oia i parau mai e, O vau te pane no te raˈi mai.” Ua huru ê atoa te tahi mau pǐpǐ a Iesu i ta ˈna i parau e ua ohumu atura.—Ioane 6:41, 60, 61.

10, 11. No te aha te mau ati Iuda Heleni i amuamu ai, e eaha ta te mau matahiapo e nehenehe e tapea mai no nia i te huru i haapaohia ˈi te autâraa?

10 Mea maitai aˈe te faahopearaa o te amuamu i tupu i muri rii noa i te Penetekose 33 T.T. Mea rahi te pǐpǐ apî no rapaeau ia Iseraela o tei farii-maitai-hia e to ratou mau hoa Kerisetiano i Iudea, ua tupu râ te fifi i roto i te opereraa i te mau mea e vai ra. Te na ô ra te faatiaraa e: “Ua tupu ihora te amuamu a te Heleni i te Hebera, no te mea aore to ratou mau ivi vahine i haapaohia i te tufaraa taoˈa i te mau mahana atoa ra.”—Ohipa 6:1.

11 E ere taua feia amuamu ra mai te mau Iseraela i te medebara. Aita te mau ati Iuda Heleni i faaite ma te miimii i to ratou mauruuru ore no to ratou huru tupuraa. Ua huti noa ratou i te ara-maite-raa i nia i te mea e aita te mau hinaaro o te tahi mau vahine ivi e haapaohia ra. Hau atu â, aita ratou i faahuehue e aita i amuamu roa ˈtu ia Iehova. Ua autâ ratou i nia i te mau aposetolo, o tei faaafaro oioi i te fifi no te mea e mea tano te autâraa. Tera ïa te hoê hiˈoraa maitai no te mau matahiapo i teie tau. E ara taua mau tiai mamoe pae varua ra eiaha e ‘opani i to ratou tariˈa i te auě o te taata rii ra.’—Maseli 21:13; Ohipa 6:2-6.

A ara i te mana aai o te ohumu

12, 13. (a) A faahohoˈa i te mau faahopearaa o te ohumu. (b) Eaha te nehenehe e turai i te hoê taata ia ohumu?

12 Te faaite ra te rahiraa o te mau hiˈoraa bibilia ta tatou i hiˈopoa mai e ua faaino rahi te ohumu i te nunaa o te Atua i tahito ra. No reira, e mea maitai ia feruri maite tatou i te mana aai o te reira i teie tau. E nehenehe te hoê faahohoˈaraa e tauturu mai. Mea rahi te metara o te tutae auri haere noa. Ia ore te mau tapao matamua o te tutae auri e haapaohia, e tutae auri roa ïa te metara a ore atu ai e tia ia faaohipahia. Mea rahi roa te pereoo o te faaruehia, e ere no te mea aita e tere faahou ra, no te mea râ ua tutae auri roa te metara e mea atâta ïa. E nafea tatou e nehenehe ai e faaohipa i teie faahohoˈaraa i nia i te ohumu?

13 Mai te tahi mau metara o te tutae auri haere noa, e riro atoa te taata tia ore i te amuamu. E mea maitai ia moemoe tatou i te mau tapao atoa o te reira. Mai te haumi e te mataˈi no tai mai o te faaoioi i te tutae auri, e riro atu â tatou i te ohumu no te ati. E nehenehe te hepohepo e faariro i te hoê riri iti ei autâraa rahi. A ino noa ˈtu ai te mau huru tupuraa i te anotau hopea o teie nei faanahoraa, e riro atoa te mau tumu o te amuamu i te rahi. (Timoteo 2, 3:1-5) No reira, e nehenehe te hoê tavini a Iehova e ohumu i te tahi atu. Mea haihai paha te fifi, mai te mauruuru-ore-raa i te mau paruparu o te hoê taata, to ˈna mau aravihi, aore ra ta ˈna mau fanaˈoraa taa ê i roto i te taviniraa.

14, 15. No te aha e mea maitai ai ia haavî tatou i te hinaaroraa e amuamu?

14 Noa ˈtu eaha te tumu o to tatou au ore, ia ore tatou e haavî i te hinaaroraa e amuamu, e nehenehe te reira e faatupu i te hoê huru feruriraa mauruuru ore a matau atu ai tatou i te ohumu. Oia mau, e nehenehe te mana aai pae varua o te ohumu e faaino roa ia tatou. A amuamu ai te mau Iseraela no te oraraa i te medebara, ua tae roa ratou i te faahapa ia Iehova. (Exodo 16:8) Eiaha roa tatou ia roohia i te reira!

15 E nehenehe e paruru i te metara i te tutae auri ma te parai i te peni arai i nia iho e ma te rapaau oioi i te mau vahi rii atoa i tutae auri. Oia atoa, ia ite tatou e mea au na tatou e amuamu, e nehenehe tatou e haavî atu ia pure tatou no te reira e ia tutava oioi i te faaafaro atu. E nafea?

A hiˈo i te mau mea ia au i ta Iehova hiˈoraa

16. E nafea e nehenehe ai e haavî i te hinaaroraa e amuamu?

16 Ia ohumu tatou, e haapao noa tatou ia tatou iho e to tatou mau fifi e e haamoe tatou i ta tatou mau haamaitairaa ei Ite no Iehova. No te haavî i te hinaaroraa e amuamu, e mea tia ia haamanaˈo noa tatou i taua mau haamaitairaa ra. Ei hiˈoraa, e fanaˈoraa taa ê ta tatou taitahi e amo i te iˈoa o Iehova. (Isaia 43:10) E nehenehe tatou e atuatu i te hoê taairaa piri e o ˈna, e e paraparau i “tei faaroo i te pure” i te mau taime atoa. (Salamo 65:2; Iakobo 4:8) E auraa mau to to tatou oraraa no te mea te taa ra ia tatou te parau o te mana arii o te ao taatoa e te haamanaˈo ra tatou e e fanaˈoraa taa ê na tatou ia tapea i to tatou hapa ore i te Atua. (Maseli 27:11) E nehenehe tatou e apiti tamau i te pororaa i te parau apî maitai o te Basileia. (Mataio 24:14) Maoti te faaroo i te tusia taraehara o Iesu Mesia e fanaˈo ai tatou i te hoê manaˈo haava mâ. (Ioane 3:16) Tera te mau haamaitairaa ta tatou e fanaˈo nei noa ˈtu eaha ta tatou e faaruru e tia ˈi.

17. No te aha e mea maitai ai ia hiˈo tatou i te mau mea ia au i ta Iehova hiˈoraa, noa ˈtu e e tumu papu ta tatou no te amuamu?

17 E tutava anaˈe i te hiˈo i te mau mea ia au i ta Iehova hiˈoraa, eiaha ta tatou iho. “E faaite mai oe ia ˈu i to mau eˈa, e Iehova; e haapii mai oe ia ˈu i to mau haerea,” ta te papai salamo Davida ïa i himene. (Salamo 25:4) Mai te peu e e tumu papu ta tatou no te amuamu, te ite ra Iehova i te reira. E nehenehe ta ˈna e faaafaro oioi i te mau mea. No te aha ïa oia i te tahi taime e vaiiho ai i te mau fifi ia tamau noa? Peneiaˈe no te tauturu ia tatou ia faatupu i te mau huru maitatai, mai te haamahu, te faaoromai tamau, e te faaroo.—Iakobo 1:2-4.

18, 19. A faataa i te mau faahopearaa ia faaoromai tamau tatou i te mau tupuraa au ore ma te amuamu ore.

18 Ma te faaoromai tamau i te mau tupuraa au ore ma te amuamu ore, eita noa tatou e haamaitai i to tatou huru taata, e nehenehe atoa râ te feia e mataitai ra i to tatou haerea e maere. I 2003, ua tere te hoê pǔpǔ Ite no Iehova na nia i te pereoo mataeinaa mai Heremani atu no te haere i te hoê tairururaa i Honegeria. E ere te taata faahoro i te Ite, e aita oia i hinaaro roa e apee i te mau Ite hoê ahuru mahana i te maoro. I te hoperaa râ te tere, ua taui roa to ˈna manaˈo. No te aha?

19 I te roaraa o te tere, mea rahi te fifi i tupu. Aita roa ˈtu râ te mau Ite i amuamu. Ua parau te taata faahoro e o ratou te pǔpǔ horopatete maitai roa ˈˈe aita oia i fanaˈo aˈenei! Inaha, ua fafau oia e ia haere atu te mau Ite i to ˈna fare, e faatomo atu oia ia ratou e e faaroo maitai atu o ˈna. Auê ïa manaˈo maitai ta te mau horopatete i horoa ˈtu ma te “rave i te mau mea atoa ra ma te ohumu ore”!

E paturu te faaoreraa i te hapa i te auhoêraa

20. No te aha e mea tia ˈi ia faaore tatou i ta te tahi hapa?

20 E nafea ïa ia amuamu tatou i te hoê hoa Kerisetiano? Mai te peu e e fifi rahi, e mea tia ia faaohipa tatou i te mau faaueraa tumu ta Iesu i faahiti i roto i te Mataio 18:15-17. Aita râ te reira e titau-noa-hia ra mai te peu e e mea haihai te autâraa. No te aha e ore ai e hiˈo i te tupuraa ei ravea no te faaore atu i te hapa? Ua papai Paulo e: “E faaoromai te tahi i te tahi, e e faaore te tahi i ta te tahi hapa, ia pariraahia ta te tahi i te tahi; mai [ia Iehova] atoa i faaore i ta outou na, e na reira atoa outou: e ei nia roa iho i taua mau mea atoa nei, [a ahu] i te aroha o taua tatua nehenehe roa ra ïa.” (Kolosa 3:13, 14; MN) E nehenehe anei tatou e faataa i te tahi parahiraa i roto i to tatou aau no te faaoreraa i te hapa? Aita anei e tumu e autâ ˈi Iehova ia tatou? Te faaite noa ra râ oia i te aumihi e te faaore noa ra i ta tatou mau hapa.

21. Eaha paha te huru o te feia o te faaroo ia vetahi ia ohumu?

21 Noa ˈtu eaha te autâraa, eita te ohumu e faaafaro i te fifi. E “mutamuta” atoa te auraa o te taˈo Hebera hurihia ei “ohumu.” E huru ê tatou i te tapiri atu i te hoê taata ohumu tamau, e faaatea ˈtu paha tatou. E na reira atoa paha te feia o te faaroo ia tatou ia ohumu, aore ra ia mutamuta. E huru ê paha ratou, a hinaaro atu ai ratou e faaatea ˈtu! E huti mai te mutamuta i te ara-maite-raa o te hoê taata, eita roa râ e huti mai i to ˈna aau.

22. Eaha ta te hoê potii i parau no nia i te mau Ite no Iehova?

22 E paturu te faaoreraa i te hapa i te auhoêraa poiherehia e te nunaa o Iehova. (Salamo 133:1-3) I te hoê fenua no Europa, ua papai te hoê potii Katolika 17 matahiti i te amaa a te mau Ite no Iehova no te faaite i to ˈna faahiahia ia ratou. Teie ta ˈna i parau: “Tera anaˈe te faanahonahoraa ta ˈu i ite e aita te mau melo i amahamaha no te riri, te nounou, te etaeta, te miimii, aore ra te peapea.”

23. Eaha ta tatou e tauaparau i roto i to muri iho tumu parau?

23 Te mauruuru no te mau haamaitairaa pae varua atoa ta tatou e fanaˈo nei ei feia haamori o te Atua mau ra o Iehova, e tauturu ïa ia tatou ia paturu i te auhoêraa e ia ape i te ohumu ia vetahi ê i roto i te mau mea e ere i te ohipa na tatou. E faaite mai to muri iho tumu parau e nafea te mau huru maitatai ta te Atua e haapii maira e tapea ˈi ia tatou eiaha e topa i roto i te hoê huru ohumu atâta roa ˈtu â—oia hoi te ohumu i te tuhaa i te fenua nei o te faanahonahoraa a Iehova.

Te haamanaˈo ra anei oe?

• Eaha te turai ia ohumu?

• E nafea ia faahohoˈa i te mau faahopearaa o te ohumu?

• Eaha te nehenehe e tauturu mai ia haavî i te hinaaroraa e ohumu?

• E nafea te ineineraa i te faaore i te hapa e tapea ˈi ia tatou eiaha e ohumu?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 8]

Ua ohumu mau â te mau Iseraela ia Iehova!

[Hohoˈa i te api 11]

Te tutava ra anei oe i te hiˈo i te mau mea ia au i ta Iehova hiˈoraa?

[Hohoˈa i te api 12]

E paturu te faaoreraa i te hapa i te auhoêraa Kerisetiano