Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Manaˈo faufaa o te mau buka toru e maha o te Salamo

Manaˈo faufaa o te mau buka toru e maha o te Salamo

Mea ora te parau a Iehova

Manaˈo faufaa o te mau buka toru e maha o te Salamo

I ROTO i te hoê pure i te Atua, e ui te papai salamo: “E faaitehia anei to oe [aau aroha] i roto i te apoo ra, e [to oe ra haapao maitai] i roto i te pohe?” (Salamo 88:11; MN) Te pahonoraa, eita iho â ïa. Aita anaˈe e ora, eita ïa ta tatou e nehenehe e arue ia Iehova. E tumu papu te arueraa ia Iehova no tatou no te ora noa, e e tumu maitai te oraraa no te arue ia ˈna.

E horoa mai te mau buka toru e maha o te Salamo, oia hoi te Salamo 73 e tae atu i te 106, e rave rahi roa tumu no te arue i te Atua Poiete e no te haamaitai i to ˈna iˈoa. Ia feruriruri tatou i teie mau salamo, e mea tia ia hohonu atu â to tatou mauruuru no “te parau a te Atua” e ia turaihia tatou ia faarahi e ia haamaitai i ta tatou mau arueraa ia ˈna. (Hebera 4:12) Ma te anaanatae rahi, e rave anaˈe na mua i te buka toru o te Salamo.

‘E MEA MAITAI IA ˈU IA HAAFATATA ˈTU I TE ATUA’

(Salamo 73:1–89:52)

Na Asapha aore ra na te mau melo o te utuafare o Asapha i papai i na salamo matamua 11 o te haapueraa toru. E faataa te himene matamua eaha tei faaora ia Asapha i to ˈna vareraa i te feruriraa hape. Ua tano ta ˈna i faaoti. ‘E mea maitai ia ˈu,’ ta ˈna ïa e himene, “ia haafatata ˈtu i te Atua.” (Salamo 73:28) E otoraa no nia i te haamouraa o Ierusalema to muri iho i roto i te Salamo 74. E faataa te Salamo 75, 76, e te 77 ia Iehova mai te Haava parau-tia, te Faaora i tei ati, e Tei faaroo i te pure. E haamanaˈo te Salamo 78 i to Iseraela aamu mai te tau o Mose e tae atu i to Davida. E otoraa te Salamo 79 no nia i te haamouraa o te hiero. E pure to muri iho salamo no te faahoˈiraa mai o te nunaa o te Atua. E aˈoraa te Salamo 81 e faaroo ia Iehova. E pure te Salamo 82 e te 83 ia faatupu te Atua i ta ˈna haavaraa i nia i te mau haava piˈo e to te Atua mau enemi atoa.

E na ô te hoê himene a te mau tamarii a Kora e: “Te hinaaro nei tau aau, te nounou nei, i te mau hezere o Iehova.” (Salamo 84:2) E aniraa te Salamo 85 i te haamaitairaa a te Atua i nia i te feia i hoˈi mai mai te hopoi-tîtî-raa mai. E haamahitihiti teie salamo e mea faufaa roa ˈtu â te mau haamaitairaa pae varua i to te pae tino. I roto i te Salamo 86, e ani Davida i te Atua ia paruru e ia haapii ia ˈna. I roto i te Salamo 87, o te hoê ïa himene no nia ia Ziona e tei fanauhia i reira e te hoê pure ia Iehova to muri iho i roto i te Salamo 88. Te haamahitihitihia ra to Iehova aau aroha e faaitehia ra i roto i te faufaa i faaauhia ia Davida i roto i te Salamo 89, tei papaihia e Etana, hoê paha o na taata paari e maha i te tau o Solomona.—Te mau arii 1, 4:31.

Uiraa bibilia pahonohia:

73:9—E nafea te paieti ore ‘e patoi ai i to ratou vaha i te mau raˈi, e e aa haere ai to ratou arero i te fenua atoa nei’? I te mea e aita te paieti ore e tâuˈa ra i te tahi i nia i te raˈi aore ra i te fenua atoa nei, ua ineine ratou i te haavahavaha i te Atua ma to ratou vaha. Te pari haavare atoa ra ratou i te mau taata i to ratou arero.

74:13, 14—Inafea to Iehova ‘haaparuparuraa i te mau afii o te mau taehae o te moana e haaparariraa i te porahu o Leviatana’? Ua parauhia ‘o Pharao te arii o Aiphiti, te teni rahi i raro i ta ˈna ra mau pape.’ (Ezekiela 29:3) Te faahohoˈa ra paha Leviatana i “te feia puai o Pharao.” (Salamo 74:14, MN, nota i raro i te api) No nia atoa paha te haaparariraa i to ratou porahu i to Pharao e to ˈna nuu pau-roa-raa ia Iehova i faaora i te mau Iseraela i te faatîtîraa Aiphiti.

75:4, 5, 10—Eaha te auraa o te taˈo “tara”? E mauhaa puai te mau tara o te hoê animara. Te faataa taipe ra ïa te taˈo “tara” i te puai, aore ra te etaeta. E faatia Iehova i te mau tara o to ˈna nunaa, ma te faateitei i te reira, ‘e tâpû râ oia i te mau tara o te paieti ore.’ Te faaarahia ra tatou no nia i ‘te faateiteiraa i to tatou tara’ i roto i te auraa e eiaha tatou e teoteo aore ra e faaahaaha. I te mea e na Iehova e faateitei, e mea tia ia hiˈohia te amoraa i te mau hopoia i roto i te amuiraa no ǒ mai ia ˈna ra.—Salamo 75:7.

76:10—E nafea “te riri o te taata nei” e haamaitai ai ia Iehova? Ia vaiiho te Atua i te mau taata ia faaite i to ratou riri ia tatou no te mea e tavini tatou na ˈna, e tupuraa maitai to muri mai. E nehenehe te mau fifi atoa ta tatou e farerei e faaineine ia tatou i roto i te tahi auraa. E faatia noa Iehova i te mauiui i nia i te hoê faito e faaineine te reira ia tatou. (Petero 1, 5:10) ‘Te toea o te riri o te taata, na te Atua ïa e tapea.’ E ia mauiui tatou e fatata ˈtu ai i te pohe? E haamaitai atoa te reira ia Iehova no te mea e nehenehe atoa te feia e ite ra ia tatou ia faaoromai ma te haapao maitai e faahanahana i te Atua.

78:24, 25—No te aha te mâna i parauhia ˈi “te sitona no te mau raˈi ra” e “te maa a te feia mana”? E ere ïa i te auraa e e maa te mâna a te mau melahi. ‘E sitona te reira no te mau raˈi ra’ i roto i te auraa e no te raˈi mai te reira. (Salamo 105:40) I te mea e te parahi ra te mau melahi, aore ra “te feia mana” i nia i te raˈi, teie noa paha te auraa o te mau parau “te maa a te feia mana,” oia ïa ua horoahia mai e te Atua o te parahi ra i nia i te raˈi. (Salamo 11:4) Ua faaohipa atoa paha Iehova i te mau melahi no te horoa i te mâna na te mau Iseraela.

82:1, 6—O vai te parauhia ra ‘e atua e e tamarii na te Teitei’? No nia teie na parau e piti i te mau haava taata i Iseraela. Mea tano te reira, i te mea e ua tavini ratou ei auvaha parau e ei tia o te Atua.—Ioane 10:33-36.

83:2—Te faataa ra te ‘teiteiraa te upoo o te taata’ i te aha? Oia ïa te ineineraa i te faaohipa i te puai aore ra te ohipa mai, e pinepine no te patoi, no te aro, aore ra no te haavî.

Haapiiraa no tatou:

73:2-5, 18-20, 25, 28. Eiaha tatou e faahinaaro i te ruperuperaa o te feia faaahaaha e pee atu ai i to ratou haerea paieti ore. Tei nia te feia paieti ore i te vahi paia. ‘E pohe roa’ iho â ratou. Hau atu â, i te mea e eita e nehenehe e tatara i te ino i raro aˈe i te faatereraa a te taata tia ore, e mea faufaa ore ta tatou tutavaraa no te faaore atu. Mai ia Asapha, e haerea paari to tatou ia faaû tatou i te ino ma te “haafatata ˈtu i te Atua” e ma te fanaˈo i te hoê taairaa piri e o ˈNa.

73:3, 6, 8, 27. Eiaha tatou e faaahaaha, e teoteo, e tâhitohito, e e hamani ino. Te reira te tupuraa noa ˈtu e e huru hohoˈa fanaˈo ia farii i tera mau huru.

73:15-17. Ia feaa tatou i roto i to tatou feruriraa, e mea tia ia haavî ia tatou eiaha e faaite i to tatou mau manaˈo imi atâ i te taata. E faatoaruaru noa te faaiteraa ˈtu i te “parau mai te reira” ia vetahi ê. E titauhia ia feruriruri tatou ma te hau i ta tatou mau haapeapearaa e ia faatitiaifaro i te reira ma te amuimui atu i te mau hoa i roto i te faaroo.—Maseli 18:1.

73:21-24. Te faaauhia ra te ‘taiâraa te aau’ no te mea e huru hohoˈa maitai to te feia paieti ore i te ohiparaa mai te mau animara feruri ore ra. E ohipa feruri-ore-hia teie, i niu-roa-hia i nia i te huru aau. E mea tia râ ia arataihia tatou e ta Iehova aˈoraa, ma te tiaturi taatoa e ‘na to ˈna rima atau e mau ia tatou’ e e turu ia tatou. Hau atu â, ‘e hopoi Iehova ia tatou i te ao,’ oia hoi i te hoê taairaa piri e o ˈna.

77:6. E titau te oreromoo, aore ra tapitapi, ma te aau atoa i te pue parau mau pae varua e te imi-hua-raa i te reira i te taime no te haapii e no te feruriruri. Mea faufaa roa no tatou ia faataa i te taime moemoe i roto i to tatou oraraa!

79:9. E faaroo Iehova i ta tatou mau pure, no nia iho â râ i te faaraaraa i to ˈna iˈoa.

81:13, 16. E hopoi mai te faarooraa i te reo o Iehova e te haereraa na to ˈna mau eˈa i te mau haamaitairaa rahi.—Maseli 10:22.

82:2, 5. Na te mau ohipa tia ore e faaturori i ‘te mau tumu o te fenua nei.’ E faaarepurepu te mau ohipa tia ore i te aueue-ore-raa o te totaiete taata.

84:1-4, 10-12. Te horoa ra te haafaufaaraa te mau papai salamo i te vahi haamoriraa a Iehova e to ratou oaoa no ta ratou mau fanaˈoraa taa ê o te taviniraa i te mau hiˈoraa no tatou.

86:5. Auê tatou i te mauruuru e ‘ua tia ia Iehova i te faaore mai i te hara’! Te imi maite ra oia i te tahi tapao ia faaite oia i te aroha hamani maitai i te hoê taata ohipa ino tatarahapa.

87:5, 6. E ite anei te feia e ora ˈtu i roto i te paradaiso fenua i te iˈoa o tei faatiahia no te ora i nia i te raˈi? Te faaite ra teie na irava e oia paha.

88:13, 14. Te auraa paha o te haamarirauraa i te pahono i ta tatou mau pure no nia i te tahi fifi, oia ïa te hinaaro ra Iehova ia faaite tatou i to tatou paieti haavare ore ia ˈna.

“E ARUE OUTOU IA ˈNA, E HAAMAITAI I TO ˈNA IˈOA”

(Salamo 90:1–106:48)

A hiˈo na i te mau tumu rau no te faateitei ia Iehova e faahitihia ra i roto i te haapueraa maha o te mau salamo. I roto i te Salamo 90, e faataa ê Mose i te vai-mau-raa o “te Arii hau mure ore” e te oraraa poto o te taata. (Timoteo 1, 1:17) Ia au i te Salamo 91:2, e faahiti Mose ia Iehova mai ‘to ˈna haapuraa e to ˈna pare’—te Tumu o to ˈna panoonoo ore. E faaite tau salamo i muri iho i te mau huru maitatai nehenehe o te Atua, to ˈna mau manaˈo teitei, e ta ˈna mau ohipa taa ê. E haamata e toru salamo ma teie mau parau “Tei ia Iehova te hau” e “O Iehova te Arii.” (Salamo 93:1; 97:1; 99:1) I te faahitiraa ia Iehova mai Tei hamani ia tatou, e titau manihini mai te papai salamo ‘ia arue ia ˈna e ia haamaitai i to ˈna iˈoa.’—Salamo 100:4.

E nafea te hoê arii e mǎtaˈu ra ia Iehova e tiaau ai i ta ˈna mau ohipa e tia ˈi? E pahono te Salamo 101 tei papaihia e te arii Davida. E faaite mai to muri iho salamo e “e haapaohia e [Iehova] te pure a tei ati ra, e e ore oia e vahavaha faahou i ta ratou i ani ra.” (Salamo 102:17) E huti te Salamo 103 (MN) i te ara-maite-raa i nia i to Iehova aau maitai e aroha hamani maitai. Ma te faahiti i ta te Atua taoˈa e rave rahi i te fenua nei, e faˈi te papai salamo e: “Aita te huru rau o ta oe ra ohipa, e Iehova! e mau ravea paari anaˈe â ta oe!” (Salamo 104:24) E haamaitai na himene hopea e piti o te buka maha ia Iehova no ta ˈna mau ohipa taa ê.—Salamo 105:2, 5; 106:7, 22.

Uiraa bibilia pahonohia:

91:1, 2—Eaha “te tapoˈi o te Teitei ra,” e e nafea tatou e nehenehe ai e “parahi” i reira? E vahi taipe o te hau e te panoonoo ore pae varua te reira—te hoê parururaa i te ati pae varua. E tapoˈi no te mea eita te reira e itehia e te feia e ore e tiaturi ra i te Atua. Te faariro ra tatou ia Iehova ei parahiraa no tatou ma te hiˈo ia ˈna ei haapuraa e ei pare no tatou, ma te arue ia ˈna ei Arii Rahi o te ao taatoa nei e ma te poro i te parau apî maitai o te Basileia. E parahi hau noa tatou i te pae varua no te mea ua ite tatou e ua ineine noa Iehova i te tauturu mai.—Salamo 90:1.

92:12—E nafea te taata parau-tia ‘e ruperupe ai mai te tamara ra’? Ua matauhia te tamara no to ˈna hotu. E au te hoê taata parau-tia i te hoê tamara i te mea e e haerea tia to ˈna i mua i te aro o Iehova e e horoa noa mai oia i “te huero maitai,” oia hoi te mau ohipa maitatai.—Mataio 7:17-20.

Haapiiraa no tatou:

90:7, 8, 13, 14. E tuino noa ta tatou mau ohipa ino i to tatou taairaa e te Atua mau. Eita e nehenehe e faatapuni i te mau hara huna i mua ia ˈna. Ia tatarahapa e ia faarue mau râ tatou i to tatou haerea ino, e faahoˈi mai Iehova i to ˈna farii maitai, ma te ‘haamauruuru ia tatou i to ˈna aau aroha.’

90:10, 12. I te mea e mea poto te oraraa, e mea tia ia ‘taio tatou i to tatou pue mahana.’ E nafea? Na roto i te riroraa ‘te aau i te haapao maitai,’ aore ra na roto i te faaohiparaa i te paari, ia horoahia te toea o to tatou mahana ma te ravea e oaoa ˈi Iehova, eiaha râ ia haamâuˈahia. E titauhia ia haamau tatou i te mau fa pae varua matamua roa e ia faaohipa i to tatou taime ma te paari.—Ephesia 5:15, 16; Philipi 1:10.

90:17. E mea tano ia pure e ‘ia haamau Iehova i te ohipa a to tatou rima’ e ia haamaitai i ta tatou mau tutavaraa i roto i te taviniraa.

92:14, 15. Na roto i te riroraa ei piahi haapii maite i te Parau a te Atua e te amuimui-tamau-raa i te nunaa o Iehova, ‘e î noa te ruhiruhia i te tapau e e vai ota noa ratou’—te puai rahi i te pae varua—e haapapu atu ai e mea faufaa roa ratou no te amuiraa.

94:19. Noa ˈtu eaha te tumu o to tatou mau “manaˈo tapitapi,” e tamahanahana mai te taioraa e te feruriruriraa i te mau ‘haamahanahanaraa’ e itehia ra i roto i te Bibilia.

95:7, 8. E tapea te faarooraa i te aˈoraa o te mau Papai, te haapaoraa i te reira, e te ineineraa i te faaroo atu, ia tatou eiaha te aau ia etaeta.—Hebera 3:7, 8.

106:36, 37. Te taai ra teie na irava i te haamoriraa idolo i te mau tusia na te mau demoni. Te faaite ra te reira e e nehenehe te hoê taata e faaohipa ra i te mau idolo e faaterehia e te mau demoni. Te aˈo maira te Bibilia e: “E ara ia outou i te mau idolo ra.”—Ioane 1, 5:21.

“A arue ia Ia, e te taata!”

E opani na himene hopea e toru o te buka maha o te Salamo e te aˈoraa: “A arue ia Ia, e te taata!” E haamata atoa te salamo hopea e te reira. (Salamo 104:35, MN; 105:45, MN; 106:1, 48, MN) Inaha, e ite-pinepine-hia te mau parau ra “A arue ia Ia, e te taata!” i roto i te buka maha o te mau salamo.

E tumu mau â ta tatou no te arue ia Iehova. Mea rahi te mea ta te Salamo 73 e tae atu i te 106 i horoa mai e feruri ai tatou, ma te faaî i to tatou aau i te mauruuru i to tatou Metua i te raˈi ra. Ia manaˈo tatou i te mau mea atoa ta ˈna i rave aˈena e e rave no tatou a muri aˈe, aita anei tatou e turaihia ra ia “arue ia Ia” ma to tatou puai atoa?

[Hohoˈa i te api 4]

Mai ia Asapha, e nehenehe tatou e faaû i te ino ma te “haafatata ˈtu i te Atua”

[Hohoˈa i te api 5]

Ua pau roa Pharao i roto i te miti Uteute

[Hohoˈa i te api 5]

Ua ite anei outou no te aha te mâna i parauhia ˈi “te maa a te feia mana”?

[Hohoˈa i te api 7]

Eaha te tauturu ia tatou ia tamǎrû i to tatou mau “manaˈo tapitapi”?