Eaha to roto?

Tapura tumu parau

‘A faaite i to outou hinaaro i te Atua’

‘A faaite i to outou hinaaro i te Atua’

‘A faaite i to outou hinaaro i te Atua’

“E faaite hua . . . i to outou hinaaro i te mau mea atoa nei i te Atua, i te pure, i te aniraa ˈtu ma te haamaitai.”—PHILIPI 4:6.

1. Mea fanaˈo tatou i te paraparau ia vai, e no te aha e mea maere roa ˈi te reira?

 MAI te peu e e ani oe i te farerei i te faatere o to oe fenua, eaha te pahonohia ˈtu ia oe? E fanaˈo paha oe i te hoê pahonoraa au maitai a ta ˈna mau rave ohipa, aita râ i papu roa e e faatiahia oe ia paraparau i te faatere iho. Mea ê râ te tupuraa e te Faatere rahi roa ˈˈe, te Atua ra o Iehova, te Arii o te ao taatoa. E nehenehe tatou e paraparau ia ˈna aita e hiˈoraa i te vahi to reira tatou e te taime ta tatou e maiti. E tae noa iho â te mau pure e au ia ˈna ra. (Maseli 15:29) Auê te faahiahia e! Eiaha anei ïa to tatou mauruuru no te reira e turai ia tatou ia pure tamau i Tei parauhia ma te tano ‘Tei faaroo i te pure’?—Salamo 65:2.

2. Mea faufaa roa te aha ia fariihia ta tatou mau pure e te Atua?

2 E nehenehe râ te hoê taata e ui, ‘Teihea mau pure ta te Atua e farii?’ Te faataa ra te Bibilia i te hoê mea faufaa roa ia fariihia ta tatou mau pure ma te parau e: “Aore e faaroo ra e ore roa oia e mauruuru: o te [haafatata ˈtu] i te Atua ra, e faaroo oia e, e Atua, e tia ˈi, e o oia te faautua [maitai] i te feia i imi papu ia ˈna ra.” (Hebera 11:6; MN) Oia, mai tei faataahia i roto i to na mua ˈtu tumu parau, mea faufaa roa te faaroo no te haafatata ˈtu i te Atua. Ua ineine te Atua i te farii i te mau pure a te feia o te haafatata ˈtu ia ˈna, e mea tia râ ia na reira ratou ma te faaroo e ma te mau ohipa maitatai apitihia i te hoê huru aau maitai e te haavare ore.

3. (a) Ia au i te mau pure a te mau tavini haapao maitai i tahito ra, teihea mau mea e nehenehe e faahiti atoa ia pure tatou? (b) Eaha te huru rau o ta tatou mau pure?

3 Teie ta te aposetolo Paulo i aˈo i te mau Kerisetiano i to ˈna ra tau: “Eiaha outou e ahoaho noa ˈtu i te mau mea atoa nei; e faaite hua râ i to outou hinaaro i te mau mea atoa nei i te Atua, i te pure, i te aniraa ˈtu ma te haamaitai.” (Philipi 4:6, 7) I roto i te Bibilia, mea rahi te hiˈoraa o te feia i faaite i to ratou tapitapi i te Atua. Te vai ra o Hana, Elia, Hezekia, e o Daniela. (Samuela 1, 2:1-10; Te mau arii 1, 18:36, 37; Te mau arii 2, 19:15-19; Daniela 9:3-21) Mea maitai ia pee tatou i to ratou hiˈoraa. A tapao atoa na e ia au i ta Paulo mau parau, ua rau te huru o ta tatou mau pure. Ua faahiti oia i te haamaitai, oia hoi te pure e haamauruuru ai tatou i te Atua no ta ˈna e rave ra no tatou. E nehenehe e apiti i te arueraa i te reira. Te aniraa, e taparuparuraa haehaa ïa e te haavare ore. E e nehenehe tatou e faaite i to tatou hinaaro, aore ra aniraa no nia i te tahi mea taa maitai. (Luka 11:2, 3) Te oaoa nei to tatou Metua i te raˈi i te farii i ta tatou haafatataraa ˈtu ia ˈna na roto i taua mau ravea ra.

4. Noa ˈtu e ua ite Iehova i to tatou mau hinaaro, no te aha tatou e faaite ai i te reira ia ˈna?

4 E ui paha vetahi, ‘Aita anei Iehova i ite ê na i to tatou mau hinaaro atoa?’ Oia. (Mataio 6:8, 32) No te aha ïa o ˈna e hinaaro ai ia faaite atu tatou ia ˈna? A hiˈo na i teie tupuraa: E ô ta te hoê fatu fare toa e horoa na vetahi o ta ˈna mau hoani. No te fanaˈo râ i taua ô ra, e titauhia ia haere te mau hoani i te fatu ra e ani i te reira. Te feia eita e hinaaro e rave i taua tutavaraa ra, te faaite ra ïa e aita ratou e au roa ra i te ô. Oia atoa, ia ore tatou e faaite i to tatou mau hinaaro i roto i te pure, te faaite ra ïa tatou i to tatou mauruuru ore no ta Iehova e horoa maira. Ua parau Iesu e: “E ani, e roaa ïa ia outou.” (Ioane 16:24) Ia na reira tatou, te faaite ra ïa tatou i to tatou tiaturi i te Atua.

E nafea tatou ia haafatata ˈtu i te Atua e tia ˈi?

5. No te aha e titauhia ˈi ia pure tatou ma te iˈoa o Iesu?

5 Aita Iehova e haamau ra e rave rahi faatureraa etaeta e nafea ia pure. E mea tia râ ia ite tatou i te ravea tano no te haafatata ˈtu i te Atua, tei faataahia i roto i te Bibilia. Ei hiˈoraa, ua haapii Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “Ta outou e ani atu i te Metua ma to ˈu ra iˈoa, na ˈna ïa e horoa mai ia outou na.” (Ioane 16:23) No reira, te titauhia ra ia pure tatou ma te iˈoa o Iesu, ma te farii ia Iesu ei arai hoê roa e haamaitai ai te Atua i te huitaata atoa.

6. Ia pure tatou, eaha to tatou huru tiaraa e tia ˈi?

6 Eaha to tatou huru tiaraa ia pure tatou? I roto i te Bibilia, aita e huru tiaraa taa ê i faataahia ia faaroohia ta tatou mau pure. (Te mau arii 1, 8:22; Nehemia 8:6; Mareko 11:25; Luka 22:41) Te mea faufaa, o te pureraa ïa i te Atua ma te haavare ore e te huru aau maitai.—Ioela 2:12, 13.

7. (a) Eaha te auraa o te taˈo “amene”? (b) E nafea te reira e faaohipahia ˈi ma te tano ia pure tatou?

7 E te faaohiparaa ïa i te taˈo “amene”? Te faaite ra te Bibilia e e faaotiraa tano te reira i ta tatou mau pure, ia pure iho â râ tatou i mua i te taata. (Salamo 72:19; 89:52) “Oia mau” te auraa tumu o te taˈo Hebera ʼa·menʹ. Te faataa ra te Cyclopedia a McClintock e a Strong i te faufaaraa ia parau “amene” ia oti te pure, no “te haapapu [ïa] i te mau parau i faahitihia, e no te ani ia tupu te reira.” No reira, ia parau te hoê taata “amene” ma te haavare ore ia oti ta ˈna pure, te faaite ra ïa oia i to ˈna mau huru aau hohonu no nia i ta ˈna i parau mai nei. Ia faaoti te hoê Kerisetiano o te pure no te amuiraa ma taua taˈo ra, e nehenehe te feia e faaroo ra e parau atoa “amene” i roto i to ratou aau aore ra ma te reo puai no te faaite e te farii roa ra ratou i tei parauhia mai nei.—Korinetia 1, 14:16.

8. E nafea vetahi o ta tatou mau pure e hohoˈa ˈi e ta Iakoba aore ra ta Aberahama, e eaha ta te reira e faaite ra no nia ia tatou?

8 I te tahi mau taime, e faatia te Atua ia haapapu tatou i to tatou anaanatae hohonu no te tahi mau mea ta tatou e pure. E titauhia paha ia riro tatou mai ia Iakoba i tahito ra, o tei taputô i te hoê po taatoa e te hoê melahi no te fanaˈo i te hoê haamaitairaa. (Genese 32:24-26) Aore ra no te tahi mau tupuraa, e titauhia paha ia riro tatou mai ia Aberahama, o tei taparuparu noa ia Iehova no Lota e no te tahi atu mau taata parau-tia atoa i Sodoma. (Genese 18:22-33) E taparuparu atoa paha tatou ia Iehova no nia i te tahi mau mea faufaa roa no tatou, i nia i te niu o ta ˈna parau-tia, to ˈna aau aroha, e to ˈna aroha hamani maitai.

Eaha ta tatou e nehenehe e ani?

9. Ia pure tatou, eaha ta tatou e tapitapi na mua e tia ˈi?

9 A haamanaˈo i ta Paulo i parau: “E faaite hua . . . i to outou hinaaro i te mau mea atoa nei i te Atua.” (Philipi 4:6) No reira, e nehenehe tatou iho e pure no nia fatata i te mau tuhaa atoa o te oraraa. Ta tatou râ tapitapi matamua ia pure tatou, o te mau faufaa ïa a Iehova. Ua vaiiho mai Daniela i te hiˈoraa maitai. I to Iseraela ma faautuaraahia no ta ratou mau hara, ua taparuparu Daniela ia Iehova ia aroha hamani maitai ia ratou, ma te parau e: “Eiaha e faaroaroa, i to oe iho hoi iˈoa, e tau Atua.” (Daniela 9:15-19) Te faaite atoa ra anei ta tatou mau pure e o te faaraaraa i te iˈoa o Iehova e te tupuraa o to ˈna hinaaro ta tatou e tapitapi ra na mua?

10. Mea nafea to tatou iteraa e mea tano ia pure no nia i ta tatou iho mau ohipa?

10 Teie râ, e mea tano atoa ia pure tatou no nia i ta tatou iho mau ohipa. Ei hiˈoraa, e nehenehe tatou e pure mai te papai salamo ia maramarama ˈtu â tatou i te pae varua. Ua pure oia e: “E haapii mai oe ia ˈu, ia haapao vau i ta oe ture, ia haapao vau ma tau aau atoa ra.” (Salamo 119:33, 34; Kolosa 1:9, 10) ‘Ua pûpû Iesu i te pure i te aniraa ˈtu i Tei tia ia faaora ia ˈna mai te pohe mai.’ (Hebera 5:7) Ua faaite ïa oia e mea tano ia ani tatou i te puai ia û tatou i te fifi atâta aore ra te mau tamataraa. I to ˈna horoaraa i te hohoˈa pure i ta ˈna mau pǐpǐ, ua faahiti atoa Iesu i te mau tapitapi o te taata taitahi mai te faaoreraa i te hapa e te fanaˈoraa i te maa i te mau mahana atoa.

11. E nafea te pure e nehenehe ai e tauturu ia tatou ia ore ia hema?

11 I roto i taua hohoˈa pure ra, teie atoa ta Iesu i ani: “Eiaha e faarue ia matou ia roohia-noa-hia e te [faahemaraa], e faaora râ ia matou i te [varua] ino.” (Mataio 6:9-13; MN) Ua aˈo atura oia e: “E ara e e pure [tamau] hoi, ia ore outou ia roohia e te [faahemaraa].” (Mataio 26:41; MN) Mea faufaa roa te pure ia faahemahia tatou. E faahemahia paha tatou ia tâuˈa ore i te mau faaueraa tumu bibilia i te ohipa aore ra i te haapiiraa. E ani mai paha te feia e ere i te Ite ia apiti ia ratou i roto i te tahi mau ohipa huru ê. E anihia paha tatou ia rave i te tahi mea o te ofati i te mau faaueraa tumu parau-tia. I reira, e mea maitai ia pee tatou i te aˈoraa a Iesu e pure—na mua ˈˈe e i te taime tatou e faahemahia ˈi—ma te ani i te Atua ia tauturu mai ia ore tatou e topa.

12. No teihea mau tumu o te ahoaho e hinaaro ai tatou e pure, e e nehenehe tatou e tiai ia aha mai Iehova?

12 Ua rau te faaheporaa e te ahoaho e tupu ra i roto i te oraraa o te mau tavini a te Atua i teie mahana. O te maˈi e te hepohepo o te huru aau te tumu rahi e ahoaho ai e rave rahi. Mea hepohepo te oraraa no te mau huru tupuraa haavî uˈana e haaati ra ia tatou. E ere i te mea ohie ia ite i te tahi imiraa no te mau fifi i te pae faanavairaa faufaa. Auê te mahanahana ia ite e te faaroo ra Iehova i ta ˈna mau tavini o te faaite i teie mau mea ia ˈna! Te na ô ra te Salamo 102:17 no nia ia Iehova e: “E haapaohia e ana te pure a tei ati ra, e e ore oia e vahavaha faahou i ta ratou i ani ra.”

13. (a) Eaha ta tatou iho mau ohipa e tano ia pure tatou? (b) A faatia i te hoê hiˈoraa o taua pure ra.

13 Oia mau, e nehenehe te mau mea atoa o te ohipa i nia i ta tatou taviniraa ia Iehova aore ra to tatou taairaa e o ˈna, e riro ei tumu parau e tano ia pure tatou. (Ioane 1, 5:14) Mai te peu e e faaotiraa ta oe e rave no nia i te faaipoiporaa aore ra te ohipa aore ra te faaaanoraa i ta oe taviniraa, a faaite noa ˈtu i te reira i te Atua, ma te ani i ta ˈna aratairaa. I Philipino, ei hiˈoraa, ua hinaaro te hoê vahine apî e rave i te taviniraa taime taatoa. Aita râ ta ˈna e ohipa ei imiraa na ˈna. Teie ta ˈna e parau ra: “I te hoê Mahana maa, ua pure au ia Iehova no nia iho â râ i te taviniraa pionie. I muri iho i taua noa mahana ra, i roto i te pororaa, ua pûpû vau i te hoê buka na te hoê taurearea. Ua parau taue te potii e: ‘Mea maitai ia haere oe i ta ˈu fare haapiiraa i te hora matamua i te poipoi Monire.’ ‘No te aha?,’ ta ˈu ïa i ui. Ua faataa oia e te vata ra te hoê ohipa e te hinaaro-oioi-hia ra te tahi rave ohipa. Ua haere atura vau, e ua ravehia vau i reira iho. Mea oioi roa te tupuraa te mau mea.” Mea rahi te Ite i te ao nei tei farerei i taua atoa mau tupuraa ra. No reira, eiaha e taiâ i te faaite i to oe mau hinaaro haavare ore i te Atua i roto i te pure!

E nafea mai te peu e ua hara tatou?

14, 15. (a) No te aha eiaha ˈi te hoê taata e taiâ i te pure noa ˈtu e ua hara oia? (b) Hau atu i ta ˈna iho mau pure, eaha ˈtu â te tauturu i te hoê taata ia tiamâ mai i ta ˈna hara?

14 E nafea te pure e nehenehe ai e tauturu mai te peu e ua hara te hoê taata? No te haama, e taiâ vetahi o tei hara i te pure. E ere râ te reira i te haerea paari. E rave anaˈe i te hoê hiˈoraa: Ua ite te mau pairati manureva e ia moe ratou, e nehenehe ratou e tauaparau e te feia haapao i te tereraa manureva no te ani i te tauturu. Eaha râ te tupu ia tâia te hoê pairati tei moe i te niuniu i te feia haapao no to ˈna haama e ua moe oia? E ati ïa te nehenehe e tupu mai! Oia atoa, e nehenehe te taata tei hara e o te haama ra i te pure i te Atua e ino roa ˈtu â. Eiaha te haama no te hara e tapea ia ˈna ia ore ia paraparau ia Iehova. Inaha, te ani ra te Atua i te feia i rave i te hape rahi ia pure ia ˈna. Ua faaitoito te peropheta Isaia i te feia hara i to ˈna ra tau ia tiaoro ia Iehova, “te rahi ra hoi ia ˈna te faaore i te hara.” (Isaia 55:6, 7) Parau mau, e titauhia paha ia ‘tamǎrû te hoê taata i te aro o Iehova’ ma te tamǎrû i to ˈna iho aau, ma te fariu mai i to ˈna haerea hara, e ma te tatarahapa mau.—Salamo 119:58, MN; Daniela 9:13MN.

15 Mai te peu e ua hara tatou, mea faufaa te pure no te tahi atu â tumu. Te na ô ra te pǐpǐ Iakobo no nia i te hoê taata o te hinaaro ra i te tauturu pae varua: “E tii oia i te mau [matahiapo o te amuiraa] ra, e na ratou e pure ia ˈna, . . . e na [Iehova] oia e faatia i nia.” (Iakobo 5:14, 15; MN) Oia, e mea tia ia faaite roa te hoê taata i ta ˈna hara ia Iehova i roto i te pure, e nehenehe atoa râ oia e ani i te mau matahiapo ia pure no ˈna. E tauturu te reira ia ˈna ia maitai mai i te pae varua.

Pahonoraa i te mau pure

16, 17. (a) E nafea Iehova e pahono ai i te mau pure? (b) Eaha te mau tupuraa e faataa ra e ua taai-roa-hia te pure i te pororaa?

16 E nafea te mau pure e pahonohia ˈi? E pahono-oioi-hia vetahi ma te papu maitai. (Te mau arii 2, 20:1-6) No te tahi atu mau pure, e mairi ïa maa taime, e mea fifi atu â ia haroaroa i te mau pahonoraa. Ia au i te faahohoˈaraa a Iesu no nia i te vahine ivi o te hoˈi noa e hiˈo i te haava, e titauhia paha ia tamau noa i te pure i te Atua. (Luka 18:1-8) Mea papu râ e ia pure tatou ia au i te hinaaro o te Atua, eita roa ˈtu Iehova e parau mai e: “Eiaha e haapeapea mai ia ˈu.”—Luka 11:5-9.

17 I roto e rave rahi tupuraa, ua ite te nunaa o Iehova i ta ratou mau pure i te pahonoraahia. Ua ite-pinepine-hia te reira i roto i ta tatou taviniraa i mua i te taata. I Philipino, ei hiˈoraa, te opere haere ra e piti tuahine Kerisetiano i te mau papai bibilia i te hoê tuhaa fenua atea. I to raua horoaraa i te hoê api parau i te hoê vahine, ua tahe to ˈna roimata. Teie ta ˈna i parau: “Inapo ra, ua pure au i te Atua ia tono mai i te tahi taata no te haapii mai i te Bibilia, e i to ˈu manaˈo, teie te pahonoraa o ta ˈu pure.” I muri rii aˈe, ua haamata te vahine i te haere i te mau putuputuraa i te Piha a te Basileia. I te tahi atu fenua i Asia apatoa hitia o te râ, e taiâ noa te hoê taeae Kerisetiano i te poro i roto i te hoê fare tahua paruru-maitai-hia. Ua pure râ oia ia Iehova, ua faaitoito, e ua tomo atura i roto i te fare tahua. Ua patoto oia i te hoê uputa, e ua tatara mai te hoê vahine apî. I to te taeae faataaraa ˈtu i to ˈna tere, ua haamata ˈtura te vahine i te taˈi. Ua parau oia e i imi na oia i te mau Ite no Iehova e i pure na oia no te ani i te tauturu ia ite oia ia ratou. Ua tauturu atura te taeae ia ˈna ma te oaoa ia farerei i te amuiraa a te mau Ite no Iehova i reira.

18. (a) Ia pahonohia ta tatou mau pure, ia aha tatou e tia ˈi? (b) E nehenehe tatou e papu i te aha ia pure tatou i te mau taime atoa?

18 E faanahoraa faahiahia mau â te pure. Ua ineine Iehova i te faaroo e i te pahono mai. (Isaia 30:18, 19) Teie râ, e mea tia ia hiˈo maite tatou e nafea Iehova e pahono ai i ta tatou mau pure. E ere paha mai ta tatou i manaˈo. Tera râ, ia haroaroa tatou i ta ˈna aratairaa, eiaha roa tatou e haamoe i te haamauruuru e i te arue ia ˈna. (Tesalonia 1, 5:18) Hau atu â, e haamanaˈo noa tatou i te aˈoraa a te aposetolo Paulo: “E faaite hua . . . i to outou hinaaro i te mau mea atoa nei i te Atua, i te pure, i te aniraa ˈtu ma te haamaitai.” Oia, a faaohipa i te mau taime atoa no te paraparau i te Atua. Ia na reira oe, e ite noa oe i te tanoraa o ta Paulo e parau ra no nia i te feia te pahonohia ra ta ratou mau pure: “Na te hau a te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei, e faaitoito mai i to outou aau, e to outou manaˈo.”—Philipi 4:6, 7.

Eaha ta oe e pahono?

• Eaha te huru rau o ta tatou mau pure?

• E nafea tatou ia pure e tia ˈi?

• E nehenehe tatou e pure no nia i te aha?

• Eaha ta te pure e rave ia hara te hoê taata?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 29]

E tauturu mai te pure haavare ore ia ore ia hema

[Hohoˈa i te api 31]

Na roto i te pure, e faaite tatou i te Atua i to tatou mauruuru, tapitapi, e hinaaro