Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“I te fenua nei, mai tei te raˈi atoa na”

“I te fenua nei, mai tei te raˈi atoa na”

“I te fenua nei, mai tei te raˈi atoa na”

“Te faataa ra te faaroo Katolika e maha ohipa hopea: te pohe, te haavaraa, te po auahi, te raˈi.”—Le catholicisme, piahia e George Brantl.

A TAPAO e i roto i teie tapura ravea no te huitaata, aita ra te fenua. E ere roa ˈtu i te mea maere no te mea te tiaturi ra te Ekalesia Katolika, mai te tahi atu mau haapaoraa, e e haamouhia te fenua i te hoê mahana. Te faataa maitai ra te Dictionnaire de théologie catholique i te reira i raro aˈe i te tumu parau “Hopea o te ao” e: “Te tiaturi ra e te haapii ra te Ekalesia Katolika e eita teie nei ao, mai ta te Atua i poiete na e mai ta ˈna e vai nei, e vai noa e a muri noa ˈtu.” Te faaite atoa ra te hoê haapiiraa ui Katolika apî i teie manaˈo: ‘Ua faataa-ê-na-hia e e mou to tatou ao.’ Mai te peu râ e e mou to tatou paraneta, eaha ˈtura ïa no te mau parau fafau bibilia o te hoê paradaiso fenua?

Te faahiti maitai ra te Bibilia i te hoê paradaiso no a muri aˈe i te fenua nei. A hiˈo na i te faataaraa a te peropheta Isaia i te fenua e te feia e parahi i reira: “E patu ratou i te fare, e na ratou iho e parahi; e na ratou e tanu i te ô vine, a amu ai i te maa i reira. E ore ratou e patu, e na vetahi ê e parahi; e ore ratou e tanu, e na vetahi ê e amu; mai te mau mahana o te raau nei te mau mahana o to ˈu ra mau taata, e vai taiata te aho o to ˈu ra feia i maitihia i to te mau mea ta ratou i hamani.” (Isaia 65:21, 22) Ua papu i te mau ati Iuda, ta te Atua i fafau atu i teie mau parau, e e riro to ratou fenua—oia mau te fenua taatoa—ei paradaiso i te hoê mahana no te maitai mure ore o te huitaata.

Te haapapu ra te Salamo 37 i teie tiaturiraa. “Te feia mǎrû ra, e parahi ïa i te fenua.” (Salamo 37:11) Aita teie irava e faahiti ra i te tahi noa faahoˈiraa taime poto o te nunaa Iseraela i te Fenua tǎpǔhia. Te faataa ra tera noa salamo e: “E parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.” (Salamo 37:29) * A tapao e ia au i teie salamo, e riro te ora mure ore i te fenua nei ei haamauruururaa na “te feia mǎrû.” I roto i te hoê Bibilia Farani, te parau ra te hoê tatararaa o teie irava e “e auraa aano atu â” to te taˈo “feia mǎrû” “aita i roto i te mau huriraa; te vai ra tei ati, te feia e mauiui ra aore ra hamani-ino-hia no Yahweh [Iehova], te feia aau haehaa e auraro ra i te Atua.”

I nia i te fenua aore ra i nia i te raˈi?

I roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa, ua fafau Iesu i te hoê mea o te haamanaˈo maira i te mau irava i faahitihia i nia nei: “E ao to tei mǎrû; e riro hoi ia ratou te fenua.” (Mataio 5:5) I ǒ nei â, e haamauruururaa mure ore te fenua na te feia haapao maitai. Ua faataa maitai râ Iesu i ta ˈna mau aposetolo e e haere oia e faaineine i te tahi parahiraa no ratou “i te fare o [to ˈna] Metua” e e ora ratou i nia i te raˈi e o ˈna. (Ioane 14:1, 2; Luka 12:32; Petero 1, 1:3, 4) E nafea ïa ia taa i te mau parau fafau o te mau haamaitairaa i nia i te fenua? Te tano noa ra anei te reira i teie tau, e no vai ma te reira?

Ia au e rave rau aivanaa bibilia, e auraa taipe noa to “te fenua” o ta Iesu Aˈoraa i nia i te mouˈa e o te Salamo 37. I roto i ta ˈna tatararaa i roto i te Bible de Glaire, ua tapao o Fulcran Vigouroux i roto i teie nau irava i “te hoê taipe no te raˈi e no te Ekalesia.” No Marie-Joseph Lagrange, te hoê taata maimi bibilia Farani, “e ere [teie haamaitairaa] i te hoê parau fafau e e riro iho â i te feia mǎrû te fenua i reira ratou e ora ˈi, i roto anei i teie nei faanahoraa aore ra i roto i te hoê faanahoraa maitai atu â, tera râ i te vahi, noa ˈtu teihea roa, oia hoi te basileia o te raˈi.” No te tahi atu, e “faaohiparaa taipe [te reira] i te mau faufaa o te fenua no te faataa i te raˈi.” No te tahi atu â, “e auraa taipe to te fenua tǎpǔhia o Kanaana e te faahohoˈa ra te reira i te nohoraa no nia, te basileia o te Atua, ta te feia mǎrû e fanaˈo mau â. Tera atoa te auraa o taua hohoˈa ra i roto i te Salamo 37 e i te tahi atu vahi.” E mea tia anei râ ia faaoti tatou e aita te mau parau fafau a te Atua e faahiti ra i te fenua materia?

Te hoê opuaraa mure ore no te fenua

I te omuaraa, ua taai-roa-hia te paraneta fenua i te opuaraa a te Atua no te taata. “Te mau raˈi ra, na Iehova ïa mau raˈi; area te fenua nei, ua horoa mai oia i te reira na te tamarii a te taata nei,” ta te fatu salamo ïa i papai. (Salamo 115:16) No reira, ua taaihia te opuaraa matamua a te Atua no te huitaata i te fenua, eiaha i te raˈi. Ua faaue na mua Iehova i na taata faaipoipo matamua e faaaano i te ô i Edene e ati aˈe te fenua. (Genese 1:28) E ere i te hoê opuaraa taime poto. Te haapapu ra Iehova i roto i ta ˈna Parau e e vai te fenua e a muri noa ˈtu: “Te ore nei te tahi ui, e te itea maira te tahi; area te fenua nei te vai noa nei â ïa.”—Koheleta 1:4; Paraleipomeno 1, 16:30; Isaia 45:18.

Aita roa ˈtu te mau parau fafau a te Atua i moe, o ˈna hoi Tei Teitei, e te haapapu ra oia e e tupu te reira. Ma te faaohipa i te ohuraa natura o te pape ei faahohoˈaraa, te faataa ra te Bibilia e e tupu iho â te mau parau fafau a te Atua: “Mai te ûa mau e topa nei, e mai te hiona, no nia mai i te raˈi ra, e aore i hoˈi faahou i reira; ua faararirari râ i te fenua ra, e ua faatupu ra, e ua faahotu mai hoi i ta ˈna, . . . oia atoa te parau [a te Atua] no roto i to ˈu nei vaha; e ore e hoˈi faufaa ore noa mai ia ˈu nei, e tupu râ tei opuahia e au ra; e noaa hoi te mea i faaue atu ai au ra.” (Isaia 55:10, 11) E fafau te Atua i te tahi mau mea i te taata. E nehenehe te tahi area tau e mairi hou taua mau parau fafau ra e tupu ai, eita râ te reira e moe. E “hoˈi” te reira ia ˈna ra a tupu atu ai tei parauhia anaˈe.

Ua “opuahia” mau â e Iehova e poiete i te fenua no te huitaata. I te hopea o te ono o te mahana poieteraa, ua parau oia e “mea maitai roa” te mau mea atoa. (Genese 1:31) E tuhaa te tauiraa i te fenua ei paradaiso mure ore o te opuaraa a te Atua aitâ i tupu atura. “E ore” râ te mau parau fafau a te Atua ‘e hoˈi faufaa ore noa mai ia ˈna ra.’ E tupu te mau parau fafau atoa o te hoê oraraa tia roa i nia i te fenua, i reira te taata e ora ˈi e a muri noa ˈtu ma te hau e te panoonoo ore.—Salamo 135:6; Isaia 46:10.

E tupu iho â te opuaraa a te Atua

I te hararaa to tatou na metua matamua o Adamu raua o Eva, ua fifihia maa taime te opuaraa matamua a te Atua e faariro i te fenua ei paradaiso. I muri aˈe i to raua faaroo-ore-raa, ua tiavaruhia raua i rapae au i te ô. Ua ere atura raua i te fanaˈoraa taa ê e apiti i te tupuraa o te opuaraa a te Atua ia parahi te taata tia roa i nia i te hoê fenua paradaiso. Ua faanaho râ te Atua i te mau mea ia tupu ta ˈna opuaraa. Mea nafea?—Genese 3:17-19, 23.

Ua tuea te tupuraa i Edene i to te hoê taata o te haamata i te patu i te hoê fare i nia i te hoê tâpû fenua maitai roa. A haamata ˈi oia i te tuu i te niu, e haere atu te hoê taata e vavahi i te niu. Eita te taata e faarue i ta ˈna opuaraa, e rave râ oia i te mau taahiraa ia oti roa te fare. Noa ˈtu e e haamâuˈaraa hau tei ravehia no taua ohipa hau ra, aita e feaaraa no nia i te papuraa o te opuaraa matamua.

Ua rave atoa te Atua i te mau faanahoraa ia tupu iho â ta ˈna opuaraa. I muri iti aˈe i te hararaa to tatou na metua matamua, ua faaite oia i te hoê tiaturiraa no to raua huaai—te hoê “huero” o te faaore i te ino i ravehia. Te tuhaa matamua o te huero ia au i taua parau tohu ra, o te Tamaiti a te Atua ïa, o Iesu, tei haere mai i te fenua e tei pûpû i to ˈna ora ei tusia no te hoo faahou mai i te huitaata. (Galatia 3:16, MN; Mataio 20:28) I to ˈna faatiaraahia mai no te haere i nia i te raˈi, ua riro Iesu ei Arii o te Basileia. Na mua, o Iesu te taata mǎrû e riro ia ˈna te fenua e oia atoa te feia haapao maitai maitihia o te faatiahia mai no te haere i nia i te raˈi e faatere atoa i roto i taua Basileia ra. (Salamo 2:6-9) I muri aˈe, e haapao mai taua faatereraa ra i te mau ohipa o te fenua ia tupu te opuaraa matamua a te Atua e taui i te fenua ei paradaiso. ‘E riro te fenua’ i te mau mirioni taata mǎrû i roto i te auraa e e haamaitaihia ratou i raro aˈe i te faatereraa a taua Basileia ra o Iesu Mesia e to ˈna mau hoa arii.—Genese 3:15; Daniela 2:44; Ohipa 2:32, 33; Apokalupo 20:5, 6.

“I te fenua nei, mai tei te raˈi atoa na”

Ua faahitihia taua faaoraraa ra e piti huru, i te raˈi e i te fenua, i roto i te hoê orama a te aposetolo Ioane. Ua ite oia i te mau arii i nia i te mau terono i te raˈi, tei maitihia i rotopu i te mau pǐpǐ haapao maitai a te Mesia. Te parau maitai ra te Bibilia e “e faatere” taua mau hoa ra o te Mesia “ei arii i te fenua nei.” (Apokalupo 5:9, 10, MN) A tapao na i te tuhaa e piti huru o te tupuraa o te opuaraa a te Atua—te hoê fenua i haamau-faahou-hia i raro aˈe i te faatereraa a te hoê Basileia i te raˈi o Iesu Mesia e to ˈna mau taata aiˈa apiti. Maoti taua mau faanahoraa atoa ra a te Atua e haamau-faahou-roa-hia ˈi te Paradaiso i te fenua nei ia au i te opuaraa matamua a te Atua.

I roto i ta ˈna hohoˈa pure, ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure ia tupu te hinaaro o te Atua “i te fenua nei, mai tei te [raˈi] atoa na.” (Mataio 6:9, 10; MN) E auraa anei ïa to teie parau mai te peu e e mou te fenua aore ra e taipe noa te fenua no te raˈi? E auraa atoa anei to te reira mai te peu e e haere pauroa te taata parau-tia i nia i te raˈi? I roto i te mau Papai, mai te faatiaraa o te poieteraa e tae roa ˈtu i te mau orama o te buka Apokalupo, mea maramarama maitai te hinaaro o te Atua no te fenua. Ia riro te fenua mai ta te Atua i opua na—te hoê paradaiso. Tera te hinaaro ta te Atua e fafau ra i te faatupu. Te pure nei te feia haapao maitai i nia i te fenua ia tupu taua hinaaro ra.

Te ora mure ore i nia i te fenua, tera ta te Atua Poiete ‘aore o ˈna e huru ê’ i opua na. (Malaki 3:6; Ioane 17:3; Iakobo 1:17) Hau atu i te hoê senekele i te maoro to teie vea Te Pare Tiairaa faataaraa i teie na huru e piti o te tupuraa o te opuaraa a te Atua. E nehenehe ïa tatou e taa i te mau parau fafau o te haamau-faahou-raa o te fenua faahitihia i roto i te mau Papai. Te ani nei matou ia oe ia hiˈopoa ˈtu â i tera tumu parau, ma te aparau atu i te hoê Ite no Iehova aore ra ma te farerei i te feia i nenei i teie vea.

[Nota i raro i te api]

^ Mea rahi te Bibilia e huri ra i te taˈo Hebera ’eʹrets ei “fenua” eiaha ei paraneta “fenua,” aita râ e tumu e taotia ˈi i te taˈo ’eʹrets o te Salamo 37:11, 29 i nia noa i te fenua i horoahia i te nunaa Iseraela. Te faataa ra te Old Testament Word Studies a William Wilson i te taˈo ’eʹrets mai “te fenua i roto i to ˈna auraa aano roa ˈˈe, te mau vahi faaeahia e te faaea-ore-hia atoa; apitihia i te mau taˈo o te taotia i te auraa, ua faaohipahia ïa no te faataa i te tahi vahi o te paraneta fenua, te hoê fenua aore ra tuhaa fenua.” No reira te auraa matamua roa o te taˈo Hebera, o to tatou ïa paraneta, te fenua.—A hiˈo i te Tour de Garde o te 1 no Tenuare 1986, api 31.

[Hohoˈa i te api 4]

Te faahiti maitai ra te Bibilia i te haamauraa o te Paradaiso i te fenua a muri aˈe

[Hohoˈa i te api 7]

E auraa anei to te hohoˈa pure a Iesu mai te peu e e mou te fenua?