Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ioba—te hoê taata faaoromai e te hapa ore

Ioba—te hoê taata faaoromai e te hapa ore

Ioba—te hoê taata faaoromai e te hapa ore

“Ua hiˈo anei oe i tau tavini ia Ioba? aita hoi o ˈna e faito i nia i te fenua nei, e taata parau-tia e te paieti, e te mǎtaˈuraa i te Atua, e te faarueraa i te ino?”—IOBA 1:8.

1, 2. (a) Eaha te mau ati manaˈo-ore-hia ta Ioba i farerei? (b) A faataa i te oraraa o Ioba hou te mau ati a tairi mai ai.

 TE VAI ra te hoê taata e au ra e aita oia e ere ra i te tahi mea—te taoˈa, te tiaraa, te ea maitai, e te hoê oraraa utuafare oaoa. I muri aˈe, e tairi hoê hoê oioi mai te ati e toru taime. E ere taue oia i ta ˈna mau taoˈa. I muri iho, e pohe ta ˈna mau tamarii atoa i roto i te hoê vero huru ê. E i muri rii noa ˈˈe, e roohia oia i te hoê maˈi paruparu, e î roa to ˈna tino taatoa i te fefe mauiui. Te taa ra paha ia oe e o Ioba taua taata faufaa roa ra o te buka bibilia i mairihia i to ˈna iˈoa.—Ioba, pene 1 e te 2.

2 “Ahiri au i teie nei mai tei na marama i mairi aˈenei e!” ta ˈna ïa autâraa. (Ioba 3:3; 29:2) Ia tairi mai te ati, o vai o te ore e mihi i te mau mahana maitai aˈe i mairi? E oraraa maitai to Ioba paruruhia i te ati ia hiˈohia. Ua faatura te mau taata tiaraa teitei ia ˈna e ua ani i ta ˈna mau aˈoraa. (Ioba 29:5-11) Mea rahi ta ˈna mau taoˈa, tera râ ua vaiiho oia i te moni i te parahiraa tano. (Ioba 31:24, 25, 28) A ite ai oia i te vahine ivi aore ra te otare i roto i te fifi, ua tauturu oia ia ratou. (Ioba 29:12-16) E ua haapao maitai noa oia i ta ˈna vahine.—Ioba 31:1, 9, 11.

3. Eaha to Iehova manaˈo ia Ioba?

3 E oraraa paieti to Ioba no te mea te haamori ra oia i te Atua. “Aita . . . o ˈna e faito i nia i te fenua nei,” ta Iehova ïa i parau, “e taata parau-tia e te paieti, e te mǎtaˈuraa i te Atua, e te faarueraa i te ino.” (Ioba 1:1, 8) Noa ˈtu râ to Ioba hapa ore morare, ua faaino te mau ati i to ˈna huru oraraa fanaˈo. Ua moe pauroa te mau mea ta ˈna i fanaˈo, e ua tamatahia to ˈna naturaraa mau e te mauiui, te ahoaho, e te manaˈo ereraa.

4. No te aha e mea faufaa ˈi ia hiˈopoa i to Ioba ati?

4 Parau mau, e ere o Ioba anaˈe te tavini a te Atua i û i te ati. Mea rahi te Kerisetiano i teie tau o te nehenehe e faatia noa mai i to ratou aamu. No reira, e piti uiraa te tano ia hiˈopoahia: E nafea te haamanaˈoraa i to Ioba ati e nehenehe ai e tauturu mai ia û tatou i te ati? E e nafea te reira e haapii mai ai ia faaite atu â i te aumauiui i nia ia vetahi ê o te mauiui ra?

Te tumu parau o te taiva ore e te tamataraa i te hapa ore

5. No Satani, no te aha Ioba i tavini ai i te Atua?

5 Mea otahi to Ioba tupuraa. Aita Ioba i ite e i mârô na te Diabolo i te mau tumu mau e tavini ai oia i te Atua. I roto i te hoê putuputuraa i te raˈi, ua huti Iehova i te ara-maite-raa i nia i te mau huru maitatai o Ioba, e teie ta Satani i pahono: “E ere anei tei auahia oia e oe, e to ˈna atoa ra fare, e ta ˈna atoa ra mau taoˈa atoa e ati noa ˈˈe?” Te na ô ra ïa Satani e na te miimii e turai ra ia Ioba, e te tahi atu mau tavini atoa ïa a te Atua. “Nanao noa ˈtura . . . i to rima a rave atu ai i ta ˈna e ia pau roa; e e faaino oia ia oe i mua i to aro i reira,” ta Satani ïa i parau ia Iehova.—Ioba 1:8-11.

6. Eaha te tumu parau faufaa ta Satani i mârô?

6 E tumu parau faufaa teie. Te mârô ra Satani i ta Iehova huru faatereraa i to ˈna mana arii. E tia mau anei i te Atua ia faatere i te ao taatoa ma te here? Aore ra, mai ta Satani i parau, e upootia noa anei te miimii i te pae hopea? Ua faatia Iehova i te Diabolo ia haava ia Ioba, ma te tiaturi i te hapa ore e te taiva ore o ta ˈNa tavini. No reira Satani iho i tairi oioi ai ia Ioba i te ati. A ore ai Satani i manuïa i roto i ta ˈna na aroraa matamua, ua tairi atura oia ia Ioba i te hoê maˈi mauiui. “Ei iri no te iri, e riro hoi ta te taata atoa ra ei hoo i to ˈna ora,” ta te Diabolo ïa i parau.—Ioba 2:4.

7. Hoê â tamataraa ta te mau tavini a te Atua e faaruru nei i teie tau e to Ioba, e nafea?

7 Aita te rahiraa o te mau Kerisetiano i teie tau e mauiui roa ra mai ia Ioba, ua rau râ te ati ta ratou e faaruru ra. Mea rahi o te faaruru ra i te hamani-ino-raa aore ra te mau fifi utuafare. E nehenehe te fifi i te pae moni aore ra te maˈi e faateimaha. Ua pohe vetahi no to ratou faaroo. Parau mau, eiaha tatou e manaˈo e na Satani iho e faatupu ra i te ati atoa ta tatou e faaruru nei. Inaha, e nehenehe te tahi mau fifi e tupu mai no ta tatou iho mau hape aore ra no te hoê tupuraa pae tino no ǒ mai i te tupuna ra. (Galatia 6:7) E farerei tatou i te mau faahopearaa ino o te matahiti rahi e te mau ati natura. Te faataa maitai ra te Bibilia e i teie nei tau, aita iho â Iehova e paruru semeio nei i ta ˈna mau tavini i teie mau mauiui.—Koheleta 9:11.

8. E nafea Satani e nehenehe ai e faaohipa i to tatou mau ati?

8 Teie râ, e nehenehe Satani e faaohipa i to tatou mau ati no te haaparuparu i to tatou faaroo. Ua parau te aposetolo Paulo e e ‘tara to roto i to ˈna tino nei, e melahi na Satani’ o te “haavi” noa ra ia ˈna. (Korinetia 2, 12:7) E fifi pae tino paha, mai te mata mohimohi aore ra e ohipa ê, ua taa râ ia Paulo e e nehenehe Satani e faaohipa i taua fifi ra, a tupu atu ai te manaˈo faatoaruaru o te faaere ia Paulo i to ˈna oaoa e to ˈna hapa ore. (Maseli 24:10) I teie tau, e nehenehe Satani e turai i te mau melo utuafare, te mau hoa haapiiraa, aore ra te mau faatereraa haavî ia hamani ino i te mau tavini a te Atua na roto i te tahi mau ravea.

9. No te aha eiaha ˈi tatou e maere roa ino i te ati aore ra te hamani-ino-raa?

9 E nafea tatou e manuïa ˈi i te faaruru i teie mau fifi? Ma te hiˈo ïa i te reira ei ravea maitai no te faaite e mea tamau maite to tatou here ia Iehova e to tatou auraro i to ˈna mana arii. (Iakobo 1:2-4) Noa ˈtu eaha te tumu o to tatou ahoaho, e nehenehe tatou e atuatu i to tatou vai-faito-raa pae varua ia taa ia tatou te faufaaraa o te taiva ore i te Atua. Ua papai te aposetolo Petero i te mau Kerisetiano e: “E au mau here e, eiaha e maere i te hamani ino uˈana i roto ia outou ei tamataraa ia outou, mai te mea e ua roohia outou i te tahi mea ê.” (Petero 1, 4:12) E ua faataa Paulo e: “E te feia atoa e opua e haapao i te paieti ei roto â i te Mesia ra ia Iesu, e hamani-ino-atoa-hia ïa.” (Timoteo 2, 3:12) Te mârô noa ra Satani i te hapa ore o te mau Ite no Iehova, mai ta ˈna i rave i nia ia Ioba. Inaha, te faaite ra te Bibilia e te faarahi ra Satani i ta ˈna mau aroraa i te nunaa o te Atua i teie anotau hopea.—Apokalupo 12:9, 17.

Te taa-ore-raa e te tahi mau aˈoraa hape

10. Eaha ta Ioba i ore i taa?

10 Te vai ra te hoê mea aita Ioba i taa, o tatou râ oia ïa. Aita oia i ite no te aha oia i roohia ˈi i taua mau ati ra. Ua manaˈo hape Ioba e “na Iehova i horoa mai, e na Iehova i rave mai.” (Ioba 1:21) Peneiaˈe ua imi iho â Satani i te turai ia Ioba ia manaˈo e o te Atua te tumu o to ˈna mauiui.

11. A faataa na i to Ioba huru i mua i to ˈna mau ati.

11 Ua toaruaru roa Ioba, noa ˈtu e aita oia i faaino i te Atua na nia i te faaueraa a ta ˈna vahine. (Ioba 2:9, 10) ‘E au ra hoi e te maitai aˈe ra te feia parau-tia ia ˈu nei,’ ta Ioba ïa i parau. (Ioba 21:7-9) ‘No te aha te Atua e faautua ˈi ia ˈu?’ ta ˈna paha ïa i ui. Ua hinaaro atoa oia i te tahi mau taime e pohe. “Ahiri oe e faatapuni ia ˈu i hade e; ahiri oe e huna ia ˈu, e ia ore to oe riri!” ta ˈna ïa i parau.—Ioba 14:13.

12, 13. Eaha te faahopearaa o te mau parau a na hoa e toru o Ioba i nia ia ˈna?

12 E toru hoa to Ioba tei haere e hiˈo ia ˈna, mai te mea ra e no te ‘aroha e te haamahanahana ia ˈna.’ (Ioba 2:11) Tera râ, e “aˈo taahoa” anaˈe ratou. (Ioba 16:2) E nehenehe Ioba e maitaihia maoti te mau hoa ta ˈna e nehenehe e faaite i to ˈna mau fifi, ua faarahi atu â râ ratou e toru i te taa ore o Ioba e i to ˈna mau huru aau ereraa.—Ioba 19:2; 26:2.

13 Te taa ra ia tatou no te aha Ioba i ui ai paha ia ˈna iho: ‘No te aha o vau? Eaha ta ˈu i rave e faaruru ai au i teie mau ati atoa?’ Ua horoa ˈtu to ˈna mau hoa i te mau tatararaa hape roa. Ua parau ratou e ua rave Ioba i te tahi hara rahi, no reira oia e mauiui ai. “O vai ïa taata hara ore i pohe?” ta Eliphaza ïa i ui. “Mai ta ˈu â hoi i ite, o tei arote i te parau-tia ore, e ua ueue i te ino ra, e rave ïa i to reira huero.”—Ioba 4:7, 8.

14. No te aha eiaha ˈi tatou e faaoti oioi e no te tahi haerea tano ore tatou e mauiui ai?

14 Parau mau, e nehenehe te fifi e tupu mai ia ueue tatou i ta te tino eiaha i ta te varua. (Galatia 6:7, 8) I roto râ i teie nei faanahoraa, e nehenehe te fifi e tupu mai noa ˈtu eaha to tatou haerea. Hau atu â, mea hape roa ia parau e ua paruruhia te feia hapa ore i te mau ati atoa. Ua faaruru Iesu Mesia, “te viivii ore, e te taa ê hoi i te feia rave hara,” i te pohe mauiui i nia i te pou haamauiuiraa, e ua pohe te aposetolo Iakobo ei maratiri. (Hebera 7:26; Ohipa 12:1, 2) Ua turai te manaˈo hape o Eliphaza e o to ˈna na hoa e piti ia Ioba ia paruru i to ˈna roo e ia haapapu i to ˈna hapa ore. Eita râ e ore e ua ohipa ta ratou mau faahitihitiraa onoono e mea tano te mauiui o Ioba i nia i to ˈna manaˈo i te parau-tia a te Atua.—Ioba 34:5; 35:2.

E imi anaˈe i te tauturu ia û tatou i te ati

15. Eaha te huru feruriraa o te tauturu ia tatou i mua i te mauiui?

15 E haapiiraa anei to ǒ nei no tatou? E au ra e mea tano ore roa te tahi mau ati, maˈi, aore ra hamani-ino-raa. E au ra e aita te tahi atu mau taata e faaruru ra e rave rahi o taua mau fifi ra. (Salamo 73:3-12) I te tahi taime, e mea tia paha ia ui tatou ia tatou iho i teie mau uiraa faufaa: ‘Te turai ra anei to ˈu here i te Atua ia ˈu ia tavini ia ˈna noa ˈtu eaha te tupu mai? Te hinaaro roa ra anei au e rave e ia “patoi atu Iehova i tei faaino mai ia ˈNa?”’ (Maseli 27:11; Mataio 22:37) Eiaha roa ˈtu tatou e vaiiho i te mau parau feruri-ore-hia a vetahi ê ia haafeaa ia tatou no nia i to tatou Metua i te raˈi. I te hoê mahana, ua parau te hoê Kerisetiano haapao maitai tei maˈi-tamau-hia na e rave rahi matahiti i te maoro e: “Ua ite au e noa ˈtu eaha ta Iehova e faatia, aita e fifi. Ua ite au e e horoa mai o ˈna i te puai hinaarohia. Ua na reira noa na oia.”

16. E nafea te Parau a te Atua e tauturu ai i te feia e faaruru ra i te ati?

16 Te taa aˈe ra ia tatou te mau raveraa paari a Satani, ia Ioba. “E ere . . . tatou i te ite ore i ta ˈna mau ravea,” aore ra opuaraa ino. (Korinetia 2, 2:11) Hau atu â, te fanaˈo nei tatou i te paari mau pue noa. I roto i te Bibilia, te vai ra te aamu o te mau tane e vahine haapao maitai o tei faaruru e rave rau ati. Ua papai te aposetolo Paulo, o tei hau i te mauiui i te rahiraa, e: “Te mau parau atoa . . . i papaihia i mutaa ihora, i papaihia ïa ia ite tatou; ia noaa to tatou tiairaa, i te faaoromai e te mahanahana o te parau i papaihia ra.” (Roma 15:4) Ua horoa te hoê Ite i Europa, tei tapeahia no to ˈna faaroo i te Piti o te Tamaˈi rahi, i ta ˈna maa e toru mahana no te fanaˈo i te hoê Bibilia. “Auê te hoona taua faaereraa ra!” ta ˈna ïa e parau ra. “Noa ˈtu to ˈu poia pae tino, ua fanaˈo vau i te maa pae varua o tei turu ia ˈu e te tahi atu atoa i roto i to matou mau ati i te roaraa o taua tau arepurepu ra. Ua tapea noa vau i taua Bibilia ra e tae mai i teie mahana.”

17. Eaha te mau faanahoraa a te Atua e nehenehe e tauturu ia tatou ia faaoromai?

17 Hau atu i te tamahanahanaraa a te mau Papai, mea rahi ta tatou papai haapiiraa bibilia o te pûpû ra i te aratairaa faufaa no te faaruru i te mau fifi. Ia hiˈo oe i te Index des publications Watch Tower, e nehenehe oe e ite i te aamu o te hoê hoa Kerisetiano hoê â to orua tamataraa. (Petero 1, 5:9) Mea maitai atoa ia aparau i to oe huru tupuraa e te mau matahiapo aore ra te tahi atu mau Kerisetiano paari aumauiui. Te mea faufaa roa ˈˈe, e nehenehe oe na roto i te pure e tiaturi i te tauturu a Iehova e a to ˈna varua moˈa. Mea nafea to Paulo faaûraa i te mau ‘haavîraa’ a Satani? Ma te haapii ïa i te turui i nia i te puai o te Atua. (Korinetia 2, 12:9, 10) “E tia ia ˈu te mau mea atoa nei [ia ˈna, tei horoa mai i te puai],” ta ˈna ïa i papai.—Philipi 4:13MN.

18. E nafea te mau hoa Kerisetiano e nehenehe ai e horoa i te faaitoitoraa faufaa roa?

18 No reira, te vai ra te tauturu, e eiaha roa ˈtu oe e taiâ i te imi atu. “Ia paupau to aho i te mahana e ati ai ra, te iti hua ra to oe itoito,” ia au ïa i te maseli. (Maseli 24:10) Mai te mau ro amu raau e nehenehe e faatopa i te hoê fare raau, e nehenehe te toaruaruraa e haafifi i te hapa ore o te hoê Kerisetiano. No te aro i teie fifi atâta, te horoa maira Iehova i te turu na roto i to tatou mau hoa e tavini ra ia ˈNa. Ua fa te hoê melahi ia Iesu ra e ua faaitoito ia ˈna i te po o to ˈna tapearaa. (Luka 22:43) A vai ai oia i Roma ei mau auri, ua ‘haamaitai Paulo i te Atua e itoito atura’ i to ˈna farereiraa i te mau taeae i Apio Phoro e i te Tabereno Toru. (Ohipa 28:15) Te haamanaˈo noa ra te hoê Ite Heremani i te tauturu ta ˈna i fanaˈo i to ˈna taeraa i te aua haavîraa no Ravensbrück ei taurearea taiâ. “Ua ite oioi mai te hoê hoa Kerisetiano ia ˈu e ua farii mai ia ˈu ma te mahanahana,” ta ˈna ïa e haamanaˈo ra. “Ua haapao te tahi atu tuahine taiva ore ia ˈu, e ua riro oia ei metua vahine pae varua no ˈu.”

‘Ia mau papu oe’

19. Eaha tei tauturu ia Ioba ia faaû i te mau tutavaraa a Satani?

19 Ua faataa Iehova ia Ioba ei taata “te vai noa maira to ˈna [hapa ore].” (Ioba 2:3; MN) Noa ˈtu te huru aau faatoaruaru e te taa ore i te tumu o to ˈna mauiui, aita roa ˈtu Ioba i aueue i nia i te tumu parau faufaa roa o te taiva ore. Aita Ioba i patoi i te mau mea atoa no reira oia i ora ˈi. Ua haapapu oia e: “E ore â vau e faarue i te parau mau na ˈu ra e pohe noa ˈtu vau.”—Ioba 27:5.

20. No te aha e hoona ˈi ia faaoromai?

20 Ia faaoti atoa tatou mai tera, e nehenehe tatou e tapea i to tatou hapa ore i roto i te mau tupuraa atoa—te faahemaraa, te patoiraa, aore ra te ati. “Eiaha oe e mǎtaˈu i te mau mea atoa e roohia mai ai oe ra,” ta Iesu ïa i parau i te amuiraa no Semurina. “Inaha, e huri te [D]iabolo i te tahi pae o outou i roto i te tapearaa, ei tamataraa ia outou; e rui ahuru outou i te poheraa: mau papu râ oe e tae noa ˈtu i te pohe, e na ˈu e horoa ˈtu i te korona ora no oe.”—Apokalupo 2:10.

21, 22. Eaha te tamahanahana ia tatou i roto i te ati?

21 I roto i teie faanahoraa faaterehia e Satani, e tamatahia to tatou faaoromai e to tatou hapa ore. Te haapapu maira râ Iesu e a tiai noa ˈi tatou i te tau no a muri aˈe, aita e tumu e mǎtaˈu ai tatou. Te mea faufaa, ia mau papu ïa tatou. ‘E pohe iti poto to tatou,’ ta Paulo ïa i parau, area “te ora,” aore ra te haamaitairaa ta Iehova e fafau maira, mea ‘rahi roa teimaha ïa e te mure ore.’ (Korinetia 2, 4:17, 18) To Ioba atoa pohe, aore ra ati, mea poto ïa ia faaauhia i te matahiti oaoa e rave rahi ta ˈna i fanaˈo na mua ˈˈe e i muri aˈe i to ˈna tamataraahia.—Ioba 42:16.

22 Tera râ, te vai ra paha te tahi mau taime i roto i to tatou oraraa e au ra e aita e hopea to to tatou mau tamataraa e eita e maraa ia faaoromai i to tatou mauiui. I roto i to muri nei tumu parau, e ite mai tatou i te tahi atu â mau haapiiraa o te faaoromai i roto i te tupuraa o Ioba. E ite atoa mai tatou i te mau ravea no te faaitoito ia vetahi ê o te faaruru ra i te ati.

Eaha ta oe e pahono?

• Eaha te tumu parau faufaa roa ta Satani i mârô no nia i te hapa ore o Ioba?

• No te aha eiaha ˈi tatou e maere roa ino i te ati?

• E nafea Iehova e tauturu mai ai ia faaoromai?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 15]

Ia rave tatou i te mau maimiraa, ia aparau e te mau Kerisetiano paari, e ia hohora i to tatou aau i roto i te pure, e nehenehe tatou e faaoromai