Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“Ua ite outou i te faaoromai o Ioba”

“Ua ite outou i te faaoromai o Ioba”

“Ua ite outou i te faaoromai o Ioba”

“Ua ite outou i te faaoromai o Ioba ra, e ua ite hoi outou i ta te Fatu [o Iehova] i rave i te hopea ˈˈe; e ua î te Fatu [o Iehova] i te aroha, e te hamani maitai rahi.”—IAKOBO 5:11.

1, 2. Eaha te ati ta te hoê tane e ta ˈna vahine i faaruru i Poronia?

 E ITE no Iehova o Harald Abt aitâ i matahiti atura i to te nuu a Hitler haruraa ia Dantzig (Gdańsk i teie nei) i te pae apatoerau o Poronia. Ua fifi atura te tupuraa, mea atâta iho â no te mau Kerisetiano mau i reira. Ua tamata te Gestapo i te faahepo ia Harald ia tarima i te hoê api parau e te haapae ra oia i to ˈna faaroo, ua patoi râ oia. I muri aˈe tau hebedoma fare tapearaa, ua afaihia o Harald i te aua haavîraa no Sachsenhausen, i reira to ˈna haamǎtaˈuraahia e taparahi-noa-raahia. Ua tohu te hoê ofitie i te haapupuraa auahi o te umu tutuiraa tino pohe e ua na ô atura ia Harald e, “E na ǒ oe ia haere i nia i to oe Iehova ra i roto 14 mahana mai te peu e e tapea noa oe i to oe faaroo.”

2 I to Harald haruraahia, te faaamu noa ra ta ˈna vahine o Elsa i ta raua tamahine iti 10 avaˈe i te tîtî mama. Aita râ te Gestapo i vaiiho atu ia Elsa. Aita i maoro, ua ravehia ta ˈna aiû, e ua afaihia oia i te aua haapoheraa i Auschwitz. Ua ora mai râ oia e rave rahi matahiti i te maoro, o Harald atoa. I roto i te Tour de Garde o te 15 no Tiurai 1980, e nehenehe oe e taio atu â mea nafea raua i te faaoromairaa. Teie ta Harald i papai: “I te taatoaraa, 14 matahiti o to ˈu oraraa to ˈu mauraa i te mau aua haavîraa e i te mau fare tapearaa no to ˈu faaroo i te Atua. Ua uihia mai ia ˈu: ‘Ua tauturu anei ta oe vahine ia oe ia faaoromai i taua mau mea atoa ra?’ Oia mau, ua riro oia ei tauturu! Ua ite au mai te omuaraa mai â e eita roa ˈtu oia e ofati i to ˈna faaroo, e ua tauturu te reira ia ˈu. Ua ite au e mea au aˈe na ˈna ia pohe au ma te taiva ore, maori râ ia tiamâ mai au no te ofatiraa i te faaroo. . . . Ua faaruru Elsa e rave rahi ati i te mau matahiti i mau ai oia i te mau aua haavîraa Heremani.”

3, 4. (a) To vai ma hiˈoraa o te faaitoito i te mau Kerisetiano ia faaoromai? (b) No te aha te Bibilia e faaitoito mai ai ia hiˈopoa i te tupuraa o Ioba?

3 E ere roa ˈtu i te mea ohie ia faaoromai i te ino, mea rahi te Ite e nehenehe e haapapu mai. No reira te Bibilia e aˈo ai i te mau Kerisetiano atoa: “E rave, e au mau taeae, i te mau peropheta, o tei parau mai ma te iˈoa o te Fatu ra [o Iehova], ei hiˈoraa i te haamahuraa i te ino, e te faaoromai.” (Iakobo 5:10) I te roaraa o te mau senekele, mea rahi te tavini a te Atua tei hamani-ino-hia aita hoi e tumu. E nehenehe te hiˈoraa o teie ‘nahoa ite’ rahi e faaitoito ia tatou ia tamau noa ma te faaoromai i ta tatou hororaa Kerisetiano.—Hebera 11:32-38; 12:1.

4 I roto i te faatiaraa bibilia, e hiˈoraa faahiahia roa o Ioba o te faaoromai. “Inaha hoi tatou, te parau nei tatou e, e ao to te feia i tamau maite i te faaoromai,” ta Iakobo ïa i papai. “Ua ite outou i te faaoromai o Ioba ra, e ua ite hoi outou i ta te Fatu [o Iehova] i rave i te hopea ˈˈe; e ua î te Fatu [o Iehova] i te aroha, e te hamani maitai rahi.” (Iakobo 5:11) Te horoa maira te tupuraa o Ioba i te hoê faaiteraa i te utua maitai e tiai maira i te feia taiva ore, ta Iehova e haamaitai. Te mea faufaa ˈtu â, te faaite ra te reira i te pue parau mau o te tauturu ia tatou i te mau taime ati. Te tauturu maira te buka a Ioba ia pahono i teie mau uiraa: I roto i te tamataraa, no te aha e titauhia ˈi ia tutava tatou i te taa i te mau tumu parau faufaa roa i faahitihia? Eaha te mau huru maitatai e haerea o te tauturu mai ia faaoromai? E nafea tatou e nehenehe ai e faaitoito i te mau hoa Kerisetiano o te mauiui ra?

Ia taa i te tupuraa taatoa

5. Eaha te tumu parau faufaa roa e haamanaˈo ia û tatou i te tamataraa aore ra te faahemaraa?

5 No te tapea noa i te vai-faito-raa pae varua i mua i te ati, mea hinaarohia ia taa ia tatou te tupuraa taatoa. Aita anaˈe, e nehenehe to tatou iho mau fifi e haapoiri i ta tatou hiˈoraa pae varua. O te tumu parau o te taiva ore i te Atua te mea faufaa roa. Te ani maira to tatou Metua i te raˈi i te tahi mea e nehenehe tatou iho e rave maite: “E tau tamaiti, ia paari hoi oe, ia oaoa tau aau, ia tia ia ˈu ia patoi atu i tei faaino mai ia ˈu nei.” (Maseli 27:11) Auê ïa fanaˈoraa taa ê otahi e! Noa ˈtu to tatou mau paruparu e huru tia ore, e nehenehe tatou e faaoaoa i to tatou Atua Poiete. E na reira tatou ia noaa ia tatou i te faaruru i te mau tamataraa e faahemaraa no to tatou here ia Iehova. E faaoromai te here Kerisetiano mau i te mau mea atoa. E ore roa te reira e mou.—Korinetia 1, 13:7, 8.

6. E nafea Satani e faaino ai ia Iehova, e i nia i teihea faito?

6 Te faataa maitai ra te buka a Ioba e na Satani e faaino ra ia Iehova. Te faaite-atoa-hia ra te huru ino o taua enemi itea ore ra e to ˈna hinaaro ia mutu to tatou taairaa e te Atua. Ia au i te tupuraa o Ioba, te pari taa ê ra Satani i te taatoaraa o te mau tavini a Iehova i te manaˈo turai miimii e te imi ra oia i te haapapu e e nehenehe to ratou here i te Atua e iti roa. Ua tausani matahiti to ˈna faainoraa i te Atua. I to Satani tiavaruraahia mai nia mai i te raˈi, ua faataa te hoê reo no te raˈi mai ia ˈna mai “te tihotiho i to tatou mau taeae” o te tihotiho nei “i mua i te aro o to tatou Atua i te rui e te ao.” (Apokalupo 12:10) Maoti to tatou faaoromai haapao maitai, e nehenehe tatou e faaite e mea hape ta ˈna mau pariraa.

7. Eaha te ravea maitai roa ˈˈe no te haavî i te mau paruparu pae tino?

7 E mea tia ia haamanaˈo tatou e e faaohipa te Diabolo i te mau ati atoa ta tatou e nehenehe e farerei no te faaatea ia tatou ia Iehova. Inafea to ˈna faahemaraa ia Iesu? I to Iesu ïa poiaraa i muri aˈe i te haapaeraa i te maa e rave rahi mahana. (Luka 4:1-3) Maoti râ to ˈna puai pae varua, ua tia ia Iesu ia patoi papu i te mau faahemaraa a te Diabolo. Mea faufaa mau â ia haavî i te mau paruparu pae tino atoa—faatupuhia paha e te maˈi aore ra te matahiti rahi—maoti te puai pae varua! A ‘pohe noâ te taata i rapae au nei,’ eita tatou e taiâ no te mea “te faahouhia nei te taata i roto i tera mahana, i tera mahana.”—Korinetia 2, 4:16.

8. (a) E nafea te mau huru aau hepohepo e haafifi ai? (b) Eaha te manaˈo o Iesu?

8 Hau atu â, e nehenehe te mau huru aau hepohepo e haaparuparu i te hoê melo i te pae varua. ‘No te aha Iehova e faatia noa ˈi i teie tupuraa?’ ta ˈna paha ïa e ui ia ˈna iho. ‘Eaha hoi tera taeae e mai tera ˈi i nia ia ˈu?’ ta te tahi atu paha ïa e ui. No taua mau huru aau ra, e nehenehe tatou e haamoe i te mau tumu parau faufaa roa, a haapao noa ˈtu ai i to tatou iho mau fifi. E au ra e ua faaino atu â to Ioba inoino i to ˈna na hoa haroaroa ore tootoru ia ˈna i te pae aau, i to ˈna iho maˈi i te pae tino. (Ioba 16:20; 19:2) Ua faaite atoa te aposetolo Paulo e e nehenehe te riri tamau ‘e tuu i ta te Diabolo ra vahi [aore ra ravea] ia ô mai.’ (Ephesia 4:26, 27) Eiaha te mau Kerisetiano e faaite i te inoino aore ra te riri i nia i te taata aore ra e manaˈonaˈo rahi roa i te tano ore o te hoê tupuraa, mea maitai aˈe râ ia pee ia Iesu ma te ‘tiaturi noa i tei haava ma te parau-tia,’ te Atua ra o Iehova. (Petero 1, 2:21-23, MN) E nehenehe te faatupuraa i te “manaˈo” o Iesu e paruru rahi ia tatou i te mau aroraa a Satani.—Petero 1, 4:1.

9. Eaha ta te Atua e haapapu maira no nia i te mau mea teimaha ta tatou e amo nei aore ra te mau faahemaraa ta tatou e faaruru nei?

9 Hau roa ˈtu â, eiaha roa ˈtu tatou e hiˈo i to tatou mau fifi mai te hoê haapapuraa mau o te mauruuru ore o te Atua. Ua mauiui roa Ioba no taua taa ore ra i to ˈna taora-parau-raahia e to ˈna feia tamahanahana i te parauraa. (Ioba 19:21, 22) Te haapapu maira te Bibilia e: “E ore roa . . . te Atua e vare i te ino, e ore roa hoi oia e haavare i te taata.” (Iakobo 1:13) Te fafau maira râ Iehova i te tauturu ia tatou ia amo i te mau mea teimaha atoa e i te horoa mai i te haapuraa i te faahemaraa atoa. (Salamo 55:22; Korinetia 1, 10:13) Ma te haafatata ˈtu ia Iehova i te mau taime ati, e nehenehe tatou e hiˈo i te tupuraa ma te faito noa e e patoi ma te manuïa i te Diabolo.—Iakobo 4:7, 8.

Te tauturu no te faaoromai

10, 11. (a) Eaha tei tauturu ia Ioba ia faaoromai? (b) Mea nafea te hoê manaˈo haava maitai i te tautururaa ia Ioba?

10 Noa ˈtu to Ioba tâpû ati—tae noa ˈtu te taora-parau-raa a to ˈna “feia tamahanahana” e to ˈna iho taa ore i te tumu mau o to ˈna ati—ua tapea noa Ioba i to ˈna hapa ore. Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai na roto i to ˈna faaoromai? Aita e feaaraa, o to ˈna haapao maitai ia Iehova te tumu rahi i manuïa ˈi oia. ‘Ua mǎtaˈu oia i te Atua e ua faarue i te ino.’ (Ioba 1:1) Tera to ˈna huru oraraa. Aita Ioba i faarue ia Iehova, noa ˈtu e aita oia i taa no te aha te mau mea i ino taue ai. Ua manaˈo Ioba e e mea tia ia tavini o ˈna i te Atua i te mau taime maitai e te maitai ore.—Ioba 1:21; 2:10.

11 Ua tamahanahana atoa te hoê manaˈo haava maitai ia Ioba. I te taime a manaˈohia ˈi e e pohe oia, ua tamahanahanahia oia i te iteraa e i rohi roa na oia i te tauturu ia vetahi ê, i haapao na oia i te mau ture aveia parau-tia a Iehova, e i ape na oia i te mau huru haamoriraa hape atoa.—Ioba 31:4-11, 26-28.

12. Ua aha Ioba i to Elihu tautururaa ia ˈna?

12 E parau mau e ua hinaaro Ioba i te tauturu no te faatano i to ˈna huru feruriraa i roto i te tahi mau tuhaa. E ua farii oia ma te haehaa i taua tauturu ra—te tahi atu ïa ravea i manuïa ˈi oia i te faaoromai. Ma te faatura, ua faaroo Ioba i te aˈoraa paari a Elihu, e ua farii maitai oia i te aˈo a Iehova. “Ua parau vau i tei ore i itea e au ra,” ta ˈna ïa i faˈi. “Te faafaufau nei au ia ˈu iho. E te tatarahapa nei au i raro i te repo e te rehu auahi.” (Ioba 42:3, 6) Noa ˈtu te maˈi o te tairi noa ra ia ˈna, ua oaoa Ioba e ua haafatata ˈtu â oia i te Atua maoti teie faatanoraa i to ˈna huru feruriraa. “Ua ite au e, e puaihope to oe [Iehova],” ta Ioba ïa i parau. (Ioba 42:2) Maoti te faataaraa a Iehova i to ˈNa rahi, ua taa ˈtu â ia Ioba to ˈna iho tiaraa ia faaauhia i to te Atua Poiete.

13. Mea nafea Ioba i te maitairaahia i te faaiteraa i te aroha hamani maitai?

13 E hiˈoraa faahiahia atoa o Ioba o te aroha hamani maitai. Ua haamauiui roa to ˈna feia tamahanahana haavare ia ˈna, tera râ ua pure Ioba no ratou i to Iehova faaueraa ˈtu ia ˈna. I muri aˈe, ua faaora Iehova i to ˈna maˈi. (Ioba 42:8, 10) Papu maitai, eita te inoino e tauturu ia tatou ia faaoromai, te here râ e te aroha hamani maitai oia ïa. E faaitoito mai te faaearaa i te inoino i te pae varua, e tera te haerea ta Iehova e haamaitai.—Mareko 11:25.

Te feia aˈo paari o te tauturu mai ia faaoromai

14, 15. (a) Eaha te mau huru maitatai o te tauturu i te hoê taata aˈo ia tamǎrû ia vetahi ê? (b) A faataa no te aha Elihu i manuïa ˈi i te tauturu ia Ioba.

14 Te tahi atu haapiiraa ta tatou e nehenehe e huti mai na roto i to Ioba aamu, o te faufaaraa ïa o te feia aˈo paari. E au ratou i te mau taeae ‘i fanauhia mai no te anotau ati ra.’ (Maseli 17:17) Ia au râ i te tupuraa o Ioba, e nehenehe te tahi feia aˈo e haamauiui, eita râ e tamǎrû. E mea tia ia faaite te hoê taata aˈo maitai i te aumauiui, te faatura, e te hamani maitai, mai ia Elihu. E titauhia paha ia faatano te mau matahiapo e te tahi atu mau Kerisetiano paari i te huru feruriraa o te mau taeae tei teimaha i te fifi, e no te reira e nehenehe taua feia aˈo ra e haapii rahi na roto i te buka a Ioba.—Galatia 6:1; Hebera 12:12, 13.

15 Mea rahi te haapiiraa maitai roa i roto i ta Elihu huru faaafaroraa i te fifi. Ua faaroo maoro oia hou a pahono ai i te mau parau tano ore a na hoa tootoru o Ioba. (Ioba 32:11; Maseli 18:13) Ua faaohipa Elihu i te iˈoa o Ioba e ua paraparau ia ˈna mai te hoê hoa. (Ioba 33:1) Taa ê roa i na feia tamahanahana tootoru, aita Elihu i na nia ˈˈe ia Ioba. “E araea atoa ra vau i te hamaniraahia,” ta ˈna ïa i parau. Aita oia i hinaaro e faarahi atu â i te mauiui o Ioba na roto i te mau parau feruri-ore-hia. (Ioba 33:6, 7; Maseli 12:18) Aita oia i faahapa i te haerea tahito o Ioba, ua haapopou râ Elihu ia ˈna no ta ˈna parau-tia. (Ioba 33:32) Te mea faufaa roa ˈˈe, ua pee Elihu i te manaˈo o te Atua, e ua tauturu oia ia Ioba ia haamanaˈo e eita roa ˈtu Iehova e ohipa ma te parau-tia ore. (Ioba 34:10-12) Ua faaitoito oia ia Ioba ia tiai ia Iehova, eiaha râ ia tutava i te haapapu i ta ˈna iho parau-tia. (Ioba 35:2; 37:14, 23) E nehenehe mau â te mau matahiapo Kerisetiano e te tahi atu e faufaahia i taua mau haapiiraa ra.

16. Mea nafea na feia tamahanahana haavare tootoru o Ioba i te riroraa ei mauhaa na Satani?

16 Mea taa ê roa te aˈoraa paari a Elihu e te mau parau mauiui a Eliphaza, a Biladada, e a Zophara. ‘Aore ta outou parau i au ia ˈu,’ ta Iehova ïa i parau atu. (Ioba 42:7) Noa ˈtu e e manaˈo turai maitai to ratou i ta ratou parauraa, ua haa ratou ei mauhaa na Satani eiaha râ ei hoa haapao maitai. Ua parau ratou tootoru i te omuaraa iho â e o Ioba iho te tumu o to ˈna mau ati. (Ioba 4:7, 8; 8:6; 20:22, 29) No Eliphaza, aita te Atua e tiaturi ra i ta ˈna mau tavini, e e ere i te ohipa na ˈNa mai te peu e e taata parau-tia tatou aore ra eita. (Ioba 15:15; 22:2, 3) Ua pari atoa Eliphaza ia Ioba i te mau hape ta ˈna i rave na. (Ioba 22:5, 9) Area o Elihu ra, ua tauturu ïa ia Ioba i te pae varua, tera noa hoi te fa a te hoê taata aˈo î i te here.

17. E mea maitai ia haamanaˈo tatou i te aha ia tamatahia tatou?

17 E haapiiraa ê atu â o te faaoromai ta tatou e nehenehe e huti mai na roto i te buka a Ioba. Te ite ra to tatou Atua î i te here i to tatou huru tupuraa e te hinaaro ra o ˈna e tauturu mai na roto i te mau ravea rau e e nehenehe atoa ta ˈna. Ua faahiti na tatou i te aamu o Elsa Abt. A feruri i te faaotiraa ta ˈna i huti mai: “Hou to ˈu haruraahia, i taio na vau i te rata a te hoê tuahine e na ô ra e i roto i te tamataraa uˈana, e tamǎrû te varua o Iehova ia oe. Ua manaˈo vau e te faarahi rii ra paha oia i te parau. I to ˈu iho râ tamataraahia, ua taa ia ˈu e e parau mau ta ˈna. Tera iho â te ohipa i tupu. Mea fifi ia taa mai te peu e aita oe i û aˈenei i te reira. Ua ite mau râ vau i te reira. E tauturu Iehova.” Aita o Elsa e parau ra i ta Iehova i nehenehe e rave aore ra i rave ahia tausani matahiti aˈenei i te tau o Ioba. Te parau ra oia i to tatou nei tau. Oia, “e tauturu Iehova”!

E oaoa te taata o te faaoromai

18. Eaha te mau maitai ta Ioba i fanaˈo no to ˈna faaoromairaa?

18 Mea iti o tatou o te faaruru i te ati uˈana mai to Ioba. Noa ˈtu râ eaha te tamataraa ta teie faanahoraa o te mau mea e faatae mai, e tano roa ia tapea noa i to tatou hapa ore, mai ia Ioba. Inaha, ua haamaitai te faaoromai i to Ioba oraraa. Ua faatia roa te reira ia ˈna, ma te haamaitai roa ia ˈna. (Iakobo 1:2-4) Ua haapaari te reira i to ˈna taairaa e te Atua. “Ite aˈenei au ia oe i te ite tariˈa nei, teie nei râ, te hiˈo nei tau mata ia oe,” ta Ioba ïa i parau. (Ioba 42:5) E haavare mau â Satani, inaha aita i noaa ia ˈna i te ofati i te hapa ore o Ioba. Tau hanere matahiti i muri aˈe, ua faahiti â Iehova i ta ˈna tavini ia Ioba ei hiˈoraa o te parau-tia. (Ezekiela 14:14) Te faaitoito ra to ˈna aamu o te hapa ore e te faaoromai i te nunaa o te Atua i teie tau atoa.

19. No te aha oe e manaˈo ai e mea hoona ia faaoromai?

19 I to Iakobo papairaa no nia i te faaoromai i te mau Kerisetiano no te senekele matamua, ua faahiti oia i te oaoa ta te faaoromai e hopoi mai. E ua faaohipa oia i te hiˈoraa o Ioba no te haamanaˈo ia ratou e te haamaitai rahi ra Iehova i ta ˈna mau tavini taiva ore. (Iakobo 5:11) Te taio nei tatou i roto i te Ioba 42:12 e: “Maitai roa aˈera to Ioba hopea i tei mutaaihora ia Iehova.” Ua tataipiti te Atua i te mau mea ta Ioba i ere, e ua horoa ˈtu i te hoê oraraa roa e te oaoa. (Ioba 42:16, 17) Oia atoa, e horoihia te oto, te mauiui, aore ra te mihi atoa ta tatou e faaruru nei i te roaraa o te hopea o teie faanahoraa o te mau mea e e moina pauroa i roto i te ao apî a te Atua. (Isaia 65:17; Apokalupo 21:4) Ua ite tatou i te faaoromai o Ioba, e ua faaoti papu tatou ma te tauturu a Iehova e pee i to ˈna hiˈoraa. Te fafau ra te Bibilia e: “E ao to te taata e faaoromai i te ati, ua tia-anaˈe-hia mai hoi oia ra, e roaa ïa ia ˈna te korona ora, i ta te Fatu [o Iehova] i parau mai e no te feia i hinaaro ia ˈna ra.”—Iakobo 1:12.

Eaha ta oe e pahono?

• E nafea tatou e nehenehe ai e faaoaoa i to Iehova aau?

• No te aha eiaha ˈi tatou e faaoti e e haapapuraa to tatou mau fifi i te mauruuru ore o te Atua?

• Eaha tei tauturu ia Ioba ia faaoromai?

• E nafea tatou e nehenehe ai e pee ia Elihu i roto i te faaitoitoraa i te mau hoa Kerisetiano?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 20]

E faaite te hoê taata aˈo maitai i te aumauiui, te faatura, e te hamani maitai

[Hohoˈa i te api 21]

Elsa e Harald Abt