Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te faaturaraa i ta tatou mau putuputuraa moˈa

Te faaturaraa i ta tatou mau putuputuraa moˈa

Te faaturaraa i ta tatou mau putuputuraa moˈa

“O ratou ta ˈu e aratai i roto i tau mouˈa moˈa ra, e faaoaoa vau ia ratou i roto i tau fare pureraa.”—ISAIA 56:7.

1. Eaha te mau tumu bibilia e faaite ai tatou i te faatura e au i ta tatou mau putuputuraa?

 UA HAAPUTU Iehova i to ˈna nunaa, te mau Kerisetiano faatavaihia e to ratou mau hoa, i ta ˈna “mouˈa moˈa” no te haamori ia ˈna. Te faaoaoa ra oia ia ratou i roto i ta ˈna “fare pureraa,” to ˈna hiero pae varua o “te fare pureraa no te mau fenua atoa.” (Isaia 56:7; Mareko 11:17) Te faaite ra teie mau tupuraa e e mea moˈa, viivii ore, e e mea teitei ta Iehova haamoriraa. Ma te faaite i te faatura e au i ta tatou mau putuputuraa no te haapii e no te haamori, e haapapu tatou e te farii ra tatou i to Iehova manaˈo no nia i te mau mea moˈa.

2. Na te aha e faaite ra e e mea moˈa no Iehova te vahi ta ˈna i maiti no ta ˈna haamoriraa, e mea nafea Iesu i faaite ai i te hoê â huru?

2 I Iseraela i tahito ra, e mea moˈa te vahi ta Iehova i maiti no ta ˈna haamoriraa. Ua faatahinuhia e ua haamoˈahia te sekene e to ˈna mau tauihaa e te mau mea e “ia moˈa roa ïa.” (Exodo 30:26-29) I parauhia ˈi na piha e piti o te sekene te “vahi Moˈa” e “te vahi Moˈa Roa.” (Hebera 9:2, 3) I muri aˈe, ua monohia te sekene e te hiero i Ierusalema. I parauhia ˈi Ierusalema, te pu o ta Iehova haamoriraa, “te oire moˈa.” (Nehemia 11:1; Mataio 27:53) I to ˈna taviniraa i te fenua nei, ua faaite Iesu i te faatura e au no te hiero. Ua riri oia i te taata no to ratou faatura ore a faaohipa ˈi ratou i te aua o te hiero no te hoohoo e no te hopoi oioi i ta ratou mau tauihaa i te tahi atu pae o Ierusalema.—Mareko 11:15, 16.

3. Na te aha e faaite ra i te moˈaraa o te mau tairururaa i Iseraela?

3 Ua tairuru tamau te mau Iseraela no te haamori ia Iehova e no te faaroo i te taioraa o ta ˈna Ture. Ua parauhia vetahi o ta ratou mau mahana oroa ei apooraa moˈa aore ra ei tairururaa hanahana, o te faaite ra i te moˈaraa o taua mau putuputuraa ra. (Levitiko 23:2, 3, 36, 37) I te hoê tairururaa rahi i te tau o Ezera e o Nehemia, na te mau ati Levi “i faaite i te taata i te auraa i taua ture ra.” No te mea “ua oto anaˈe . . . te taata atoa i te iteraa i taua parau ture ra,” ua faaue atura te mau ati Levi ia “mamu . . . te taata atoa . . , na ô atura, Eiaha e parau, e mahana moˈa hoi teie.” Ua faatupu ihora te mau Iseraela i te Oroa patiaraa tiahapa e hitu mahana i te maoro e “rahi roa aˈera to ratou oaoa.” Hau atu â, ua “taio-noa-hia ihora taua buka ture a te Atua ra, i tera mahana i tera mahana, mai te mahana matamehai mai, e tae noa aˈera i te mahana hopea. Ua haapao atura hoi ratou i taua oroa ra e rui hitu aˈera; e tae aˈera i te mahana vau ra, e apooraa moˈa ïa, mai tei parauhia maira.” (Nehemia 8:7-11, 17, 18) E titau taua mau oroa moˈa ra ia faatura maitai te taata i ruru mai.

E mea moˈa ta tatou mau putuputuraa

4, 5. Eaha te mau tuhaa o ta tatou mau putuputuraa e haapapu ra e e mea moˈa te reira?

4 Parau mau, i teie mahana aita e oire moˈa mau i te fenua nei e te hoê hiero taa ê pûpûhia no te haamori ia Iehova. Eiaha roa râ ia moe ia tatou e e mea moˈa te mau putuputuraa no te haamori ia Iehova. E toru taime i te hededoma, e farerei tatou no te taio e no te haapii i te mau Papai. E ‘haamaramarama-maite-hia’ te Parau a Iehova, e mai te tau a Nehemia, e ‘faaitehia te auraa.’ (Nehemia 8:8) E haamata e e hope ta tatou mau putuputuraa atoa na roto i te pure, e no te rahiraa o te reira, na roto i te mau himene arueraa ia Iehova. (Salamo 26:12) Ua riro te mau putuputuraa a te amuiraa ei tuhaa mau no ta tatou haamoriraa e e titau te reira i te haerea paieti e te paieti faatura.

5 E haamaitai Iehova i to ˈna nunaa ia amui ratou no te haamori ia ˈna, no te haapii i ta ˈna Parau, e no te fanaˈo i te auhoaraa Kerisetiano au maitai. Ia tae i te hora no te putuputuraa, ua papu ia tatou e i reira ïa ‘Iehova e faaau ai i te maitai.’ (Salamo 133:1, 3) E noaa ia tatou tera haamaitairaa mai te peu e tei reira tatou e te haapao maitai ra tatou i te porotarama pae varua. Hau atu â, ua parau Iesu e: “I te vahi e amui ai e toopiti e tootoru ma to ˈu nei iˈoa, tei rotopu atoa ïa vau ia ratou i reira.” Ia au i te mau irava tapiri, e tano teie parau no te mau matahiapo Kerisetiano o te amui no te haapao i te mau fifi rahi i rotopu i te mau taata, e nehenehe atoa râ te reira e faaohipahia i ta tatou mau putuputuraa. (Mataio 18:20) Mai te peu e tei reira te Mesia, na roto i te varua moˈa, ia amui te mau Kerisetiano ma to ˈna iˈoa, eiaha anei ïa tatou e faariro i teie mau putuputuraa ei mea moˈa?

6. Eaha te nehenehe e parau no ta tatou mau vahi putuputuraa, te mea rarahi e te mea nainai atoa?

6 Parau mau, e ore Iehova e parahi i roto i te mau hiero i hamanihia e te taata. Noa ˈtu te reira, e vahi o te haamoriraa mau ta tatou mau Piha a te Basileia. (Ohipa 7:48; 17:24) E amui tatou i reira no te haapii i te Parau a Iehova, no te pure ia ˈna, e no te arue ia ˈna ma te himene. E parau mau atoa tera no ta tatou mau Piha tairururaa. Te mau vahi rarahi i tarahuhia no ta tatou mau tairururaa—mai te fare na te huiraatira, te piha faaiteiteraa tauihaa, aore ra te tahua tuaro—e riro mai ïa ei vahi haamoriraa i te taime e faaohipahia ˈi no ta tatou mau putuputuraa moˈa. E au ia faatura tatou i teie mau vahi haamoriraa, te mea rarahi e te mea nainai, e e mea tano ia itehia te reira na nia i to tatou huru e haerea.

Te mau ravea no te faatura i ta tatou mau putuputuraa

7. Eaha te ravea papu e nehenehe ai tatou e faatura i ta tatou mau putuputuraa?

7 Te vai ra te mau ravea papu e nehenehe ai tatou e faatura i ta tatou mau putuputuraa. O te taeraa no te himene i te mau himene o te Basileia te hoê ravea. Mea rahi o ratou tei papaihia mai te pure te huru e e mea tia ïa ia himene ma te tura. Ma te faahiti i te Salamo 22, ua papai te aposetolo Paulo no nia ia Iesu e: “E faaite au i to iˈoa i to ˈu ra mau taeae, ei rotopu i te ekalesia ra e haamaitai atu ai au ia oe [ma te himene].” (Hebera 2:12; MN) No reira, ia haamatau tatou i te parahi hou te peretiteni e omua ˈi i te himene e i muri iho e feruri maite i te auraa o te mau parau ia himene e tia ˈi. Ia faaite ta tatou mau himene i te huru aau o te papai salamo o tei papai e: “E haamaitai au ia Iehova ma tau aau atoa nei: i roto i te tairururaa o te feia parau-tia, e i te amuiraa ra.” (Salamo 111:1) Oia mau, te himeneraa ma te arue ia Iehova o te hoê ïa tumu maitai roa ia tae oioi mai i ta tatou mau putuputuraa e ia faaea e tae noa ˈtu i te hopea.

8. Eaha te hiˈoraa o te Bibilia e faaite ra e mea tia ia haapaohia te mau pure i ta tatou mau putuputuraa ma te faatura?

8 O te pure aau tae tei pûpûhia no te feia atoa i ruru mai te tahi atu tuhaa o te haafaufaa roa i ta tatou mau putuputuraa atoa. I te hoê mahana, ua amui te mau Kerisetiano o te senekele matamua i Ierusalema e “faateitei anaˈe atura i to ratou reo i te Atua” ma te pure uˈana. Ei faahopearaa, ua tamau ratou—noa ˈtu te hamani-ino-raa—i te “parau noa . . . i te parau a te Atua ma te mǎtaˈu ore.” (Ohipa 4:24-31) E nehenehe anei tatou e manaˈo e ua nevaneva haere to ratou feruriraa a pure ai ratou? Aita, ua pure “tahi” ratou. E faaite te mau pure e faahitihia ra i ta tatou mau putuputuraa i te huru aau o te feia atoa i amui mai. Ia haapaohia teie mau pure ma te faatura e tia ˈi.

9. E nafea tatou e faatura ˈi i te mau putuputuraa moˈa na roto i to tatou ahu e haerea?

9 Hau atu â, e nehenehe tatou e faaite e e mea faatura roa tatou i te moˈaraa o ta tatou mau putuputuraa ia au i to tatou huru faaneheneheraa. E nehenehe te huru rapaeau tura o to tatou ahu e to tatou rouru atoa e faatura hau atu â i ta tatou mau putuputuraa. Ua aˈo te aposetolo Paulo e: “Te faaue atu nei au i te mau tane ra, ia pure i te mau vahi atoa ra, ma te hopoi i te rima viivii ore i nia, ma te riri ore, e te mârô ore: e te mau vahine ra hoi, ia faanehenehe ia ratou iho i te ahu e au ra, ma te faaieie ore, e te haapao maitai; eiaha ma te rouru firi, e te auro, e te poe, e te ahu taoˈa rahi ra. Ma te parau maitai râ, o tei au ïa i te mau vahine i mau i te paieti ra.” (Timoteo 1, 2:8-10) Ia haere tatou i te mau tairururaa rarahi e faatupuhia ra i te mau tahua tuaro i rapaeau, e nehenehe tatou e omono i te ahu tano e te tura noa ˈtu e mahana veavea. Hau atu â, na to tatou faatura i te tairururaa e tapea ia tatou eiaha ia amuamu aore ra ia auau i te chewing-gum i te taime rururaa. E faahanahana te ahu e te haerea tano i ta tatou mau putuputuraa i te Atua ra o Iehova, i ta ˈna haamoriraa, e i to tatou mau hoa haamori.

Te haerea e au i te utuafare o te Atua

10. Mea nafea to Paulo faaiteraa e mea titauhia te hoê huru haerea maitai roa i ta tatou mau putuputuraa Kerisetiano?

10 I roto i te Korinetia 1, pene 14, e ite tatou i te aˈoraa paari a te aposetolo Paulo no te faatere i te mau putuputuraa Kerisetiano. Ua faaoti oia i te na ôraa e: “E rave . . . i te mau mea atoa ra ma te tia e ma te nehenehe.” (Korinetia 1, 14:40) O te mau putuputuraa te hoê tuhaa faufaa o te ohipa a te amuiraa Kerisetiano, e mea titauhia te hoê huru haerea maitai roa e au i te utuafare o Iehova.

11, 12. (a) Eaha te titauhia ia puta roa te feruriraa o te mau tamarii e haere mai i ta tatou mau putuputuraa? (b) Eaha te ravea tano e nehenehe ai te mau tamarii e faaite i to ratou faaroo i ta tatou mau putuputuraa?

11 Te titauhia ra ia haapii i te mau tamarii iho â râ eaha te haerea e tano i ta tatou mau putuputuraa. Ia faataa te mau metua Kerisetiano i ta ratou mau tamarii e e ere te Piha a te Basileia e te vahi o te Haapiiraa buka a te amuiraa i te mau vahi hautiraa e tia ˈi. Te vai ra te mau vahi i reira tatou e haamori ai ia Iehova e e haapii ai i ta ˈna Parau. Ua papai te arii paari o Solomona e: “E ara i to avae ia haere i te fare o te Atua ra; e ia ru oe i te faaroo ra.” (Koheleta 5:1) Ua haapii o Mose i te mau Iseraela ia tairuru mai te feia paari e te “tamarii.” Ua parau oia e: “E haaputuputu atoa mai i te taata atoa . . . ia ite ratou, ia haapii, e ia mǎtaˈu i to outou Atua ra ia Iehova, ia haapao, e ia rave hoi i te mau parau atoa o teie nei ture. Ia faaroo atoa ta ratou mau tamarii aore i ite ra, e ia haapii, e ia mǎtaˈu . . . ia Iehova.”—Deuteronomi 31:12, 13.

12 I teie atoa mahana, e haere ta tatou mau tamarii apî i te mau putuputuraa e to ratou mau metua, na mua roa, no te faaroo e no te haapii. Ia nehenehe râ ratou e haapao maitai e e taa aˈe i te parau mau tumu o te Bibilia, e nehenehe atoa ïa te mau tamarii e “faˈi i te parau” o to ratou faaroo ma te pahono poto noa. (Roma 10:10) E nehenehe te hoê tamarii apî e haamata ma te horoa i te tahi mau parau rii no te pahono i te hoê uiraa ta ˈna e taa. I te haamataraa, e taio paha o ˈna i te pahonoraa, i muri iho râ, e tamata o ˈna i te pahono na roto i ta ˈna iho mau parau. E mea maitai te reira e te oaoa hoi no te tamarii iho, e e faaoaoa atoa teie mau faaiteraa o te faaroo aau tae i te feia paari i amui mai. E horoa iho â te mau metua i te hiˈoraa ma te pahono atoa. Mai te peu e te vai ra, mea maitai atoa ia rave te mau tamarii i ta ratou iho Bibilia, buka himene e te papai e haapiihia ra. E mea titauhia ia haapii ratou i te faatura ma te au i tera mau papai. E nehenehe teie mau mea atoa e haaputa roa i te feruriraa o te mau tamarii e e mea moˈa te mau putuputuraa.

13. Eaha ta tatou e tiai ra i te feia i tae mai i ta tatou mau putuputuraa no te taime matamua?

13 Oia mau, eita tatou e hinaaro ia riro ta tatou mau putuputuraa mai ta te mau pureraa a te Amuiraa faaroo Kerisetiano. Aore e auhoaraa mau to reira e mea faahua moˈa roa aore ra e mea maniania roa mai te mau upaupa rock. Te hinaaro nei tatou i ta tatou mau putuputuraa i te mau Piha a te Basileia ia tamahanahana e ia faaanaanatae, eiaha râ mai te hoê arearearaa te huru. E amui tatou no te haamori ia Iehova, ia vai tura noa ïa ta tatou mau putuputuraa e tia ˈi. Te hinaaro nei tatou e i muri aˈe i to te feia i tae mai no te taime matamua faarooraa i tei vauvauhia ˈtu e iteraa i to tatou haerea e o ta tatou mau tamarii, ia parau e: “Tei roto mau â te Atua ia outou.”—Korinetia 1, 14:25.

Te hoê tuhaa tamau o ta tatou haamoriraa

14, 15. (a) E nafea tatou e nehenehe ai e ore e ‘faarue i te fare o to tatou Atua’? (b) Mea nafea te Isaia 66:23 i te tupu-aˈena-raa?

14 Mai tei faahiti-aˈena-hia, te haaputu nei Iehova i to ˈna nunaa ma te faaoaoa ia ratou i roto i ta ˈna “fare pureraa,” to ˈna hiero pae varua. (Isaia 56:7) Ua haamanaˈo te taata haapao maitai ra o Nehemia i to ˈna mau hoa ati Iuda e e mea titauhia ia faatura maitai ratou i te hiero mau ma te tauturu i te pae materia. Ua parau oia e: “E ore hoi matou e faarue i te fare o to tatou Atua.” (Nehemia 10:39) Hau atu â, eiaha tatou ia haafaufaa ore i ta Iehova titau-manihini-raa no te haamori ia ˈna i roto i ta ˈna “fare pureraa.”

15 Ma te faaite i te faufaa o te amui-tamau-raa no te haamori, ua tohu Isaia e: “E riro hoi mai te marama apî e tae noa ˈtu i te tahi marama apî, e mai te sabati e tae noa ˈtu i te tahi sabati; o te haerea mai ïa o te taata atoa a haamori ai i mua i tau aro, te parau maira Iehova.” (Isaia 66:23) Te tupu nei te reira i teie tau. Ma te tamau, i te mau hebedoma atoa o te mau avaˈe atoa, e amui mai te mau Kerisetiano pûpûhia no te haamori ia Iehova. Te na reira ra hoi ratou ma te tae i te mau putuputuraa Kerisetiano e ma te apiti atu i roto i te taviniraa i mua i te taata. Te tamau ra anei oe i ‘te haere e te piˈo i raro i te aro o Iehova’?

16. No te aha e mea titauhia ˈi ia riro te haere-tamau-raa i te putuputuraa ei tuhaa tamau o to tatou oraraa i teie nei?

16 E tupu taatoa te Isaia 66:23 i roto i te oraraa i te ao apî ta Iehova i fafau. I taua tau ra, “te taata atoa” ‘e haere mai ai e piˈo ai i te aro’ aore ra e haamori mau ai ia Iehova, i te auraa mau, i tera hebedoma i tera hebedoma e i tera avaˈe i tera avaˈe, e a tau a hiti noa ˈtu. I te mea e e riro te amuiraa no te haamori ia Iehova ei tuhaa tamau o to tatou oraraa pae varua i te ao apî, eita anei ïa tatou e faariro i te haere-tamau-raa i ta tatou mau putuputuraa moˈa ei tuhaa tamau o to tatou oraraa i teie nei?

17. No te aha e hinaaro “rahi atu â” ai tatou i ta tatou mau putuputuraa ‘a hiˈo ai tatou i taua mahana i te fatataraa mai’?

17 A fatata mai ai te hopea, e mea titauhia ia faaoti papu hau atu â tatou i te tae i ta tatou mau putuputuraa Kerisetiano no te haamori. No to tatou hoi faatura i te moˈaraa o ta tatou mau putuputuraa e ore ai tatou e vaiiho i te ohipa, te ohipa haapiiraa i te fare, aore ra te raveraa i te haapiiraa i te po ia haamairi ia tatou i te putuputu-tamau-raa e to tatou mau hoa faaroo. E hinaaro tatou i te puai e noaa mai i te amuimuiraa. Te horoa ra ta tatou mau putuputuraa a te amuiraa i te ravea no te haamatau te tahi i te tahi, no te faaitoito, e no te faaaraara ˈtu ai te tahi i te tahi ‘ia rahi te aroha e te mau ohipa maitatai ra.’ E hinaaro tatou e na reira “ia rahi atu â” no te mea “te hiˈo na [tatou] i taua mahana ra i te fatataraa mai.” (Hebera 10:24, 25) Ia faatura maitai noa tatou i ta tatou mau putuputuraa moˈa ma te tae tamau, te ahu tano, e te haerea maitai. I te na reiraraa, e faaite ai tatou e te farii ra tatou i to Iehova manaˈo no nia i te mau mea moˈa.

Ei haamanaˈoraa

• Na te aha e faaite ra e mea moˈa na te nunaa o Iehova te mau putuputuraa?

• Eaha te mau tuhaa o ta tatou mau putuputuraa e haapapu ra e mea moˈa te reira?

• E nafea te mau tamarii e nehenehe ai e faaite e te faatura ra ratou i te moˈaraa o ta tatou mau putuputuraa?

• No te aha e faariro ai tatou i te haere-tamau-raa i te mau putuputuraa ei tuhaa tamau o to tatou oraraa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 28]

Ia amui tatou no te haamori ia Iehova, noa ˈtu eaha te vahi, e mau putuputuraa moˈa ïa

[Hohoˈa i te api 31]

E haere ta tatou mau tamarii rii i te mau putuputuraa no te faaroo e no te haapii