Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te farii ra anei outou i to Iehova manaˈo no nia i te mau mea moˈa?

Te farii ra anei outou i to Iehova manaˈo no nia i te mau mea moˈa?

Te farii ra anei outou i to Iehova manaˈo no nia i te mau mea moˈa?

‘E hiˈo maite â o te tupu noa ˈˈe te tahi faaturi e te tahi taata [aita i haafaufaa i te mau mea moˈa].’—HEBERA 12:15, 16MN.

1. Aita te mau tavini a Iehova e farii nei i teihea huru o teie tau?

 TE TÂUˈA ore noa ˈtura te rahiraa o te ao i te mau mea moˈa. Ua parau te aivanaa totiare Farani o Edgar Morin e: “Ua aimârôhia i teie nei te mau niu atoa i reira te mau mea morare mai te Atua, te natura, te aiˈa, te aamu, e te feruriraa i haamauhia ˈi. . . . Na te taata e rave e e faaoti eaha te mea faufaa no ratou iho.” Te faaite nei te reira i ‘te varua o teie nei ao,’ aore ra i “te varua e ohipa puai i teie nei i roto i te feia faaroo ore ra.” (Korinetia 1, 2:12; Ephesia 2:2) Aita te feia o tei pûpû ia ratou iho na Iehova e o te auraro ra i to ˈna mana arii tia ma te aau tae e farii nei i teie varua faatura ore. (Roma 12:1, 2) Ua ite râ te mau tavini a te Atua i te faufaaraa o te moˈaraa, aore ra raaraa, i roto i ta ratou haamoriraa ia Iehova. Eaha te mau mea e mea tia ia riro ei mea moˈa i roto i to tatou oraraa? E hiˈopoa teie tumu parau e pae mea moˈa no te mau tavini atoa a te Atua. E tuatapapa maite te tumu parau i muri nei i te moˈaraa o ta tatou mau putuputuraa Kerisetiano. Eaha râ te auraa mau o te taˈo “moˈa”?

2, 3. (a) E nafea te mau Papai e haafaufaa ˈi i te moˈaraa o Iehova? (b) E nafea tatou e faariro ai i te iˈoa o Iehova ei mea moˈa?

2 I roto i te papai Hebera bibilia, te horoa ra te taˈo “moˈa” i te manaˈo no te faataa-ê-raa. E tano te taˈo “moˈa” i roto i te haamoriraa no te mea i faataa-ê-hia i tei matarohia aore ra i faarirohia ei raaraa. E moˈa o Iehova na roto i to ˈna auraa tia roa. Ua parauhia oia e “Tei Moˈa Roa.” (Maseli 9:10; 30:3, MN) I Iseraela i tahito ra, e rave te tahuˈa rahi i to ˈna taupoo haamauhia i te mea anaana auro i ootihia te mau parau “Ia moˈa to Iehova.” (Exodo 28:36, 37) Ua pii te mau kerubi e te mau seraphi o te raˈi i maue i nia ˈˈe i to Iehova terono, ia au i te mau Papai e: “E moˈa, e moˈa, e moˈa o Iehova.” (Isaia 6:2, 3; Apokalupo 4:6-8) Te haapapu ra teie pii-noa-raa i te rahi hau ê o te moˈaraa, te mâraa, te viivii ore, e te raaraa o Iehova. O Oia te Tumu o te moˈaraa taatoa.

3 E iˈoa raa to Iehova, aore ra moˈa. Ua parau te fatu salamo e: “Ia haamaitai ratou i to iˈoa rahi e te mǎtaˈu, e iˈoa moˈa hoi te reira.” (Salamo 99:3) Ua haapii atu Iesu ia pure tatou e: “E to matou Metua i te ao ra, ia raa to oe iˈoa.” (Mataio 6:9) Ua faaite to Iesu metua vahine i te fenua nei o Maria e: “Ua faarahi tau [nephe ia Iehova] . . . E ravea rahi hoi ta ˈna ta Tei mana ra ia ˈu nei, e iˈoa moˈa to ˈna.” (Luka 1:46, 49; MN) Ei tavini a Iehova, te faariro ra tatou i to ˈna iˈoa ei mea moˈa e te haapae ra tatou i te rave i te tahi mea o te nehenehe e faaino i tera iˈoa moˈa. Hau atu â, te farii ra tatou i to Iehova manaˈo no nia i te moˈaraa, te faariro ra tatou ei mea moˈa te mau mea o ta ˈna e manaˈo ra e mea moˈa.—Amosa 5:14, 15.

No te aha tatou e faatura roa ˈi ia Iesu

4. No te aha te Bibilia e faataa ˈi ia Iesu mai “Tei Moˈa a te Atua”?

4 Ei “Tamaiti fanau tahi” o te Atua moˈa ra o Iehova, ua poietehia Iesu ei tamaiti moˈa. (Ioane 1:14; Kolosa 1:15; Hebera 1:1-3) No reira oia i parauhia ˈi e “Tei Moˈa a te Atua.” (Ioane 6:69, MN) Ua tapea oia i to ˈna moˈaraa a tahitihia ˈi to ˈna ora mai te raˈi mai i te fenua nei, no te mea ua fanau Maria ia Iesu ma te mana o te varua moˈa. Ua parau atu te hoê melahi e: “E pou mai te [varua moˈa] i nia iho ia oe, . . . e parauhia ˈi . . . tena na tamaiti [moˈa], o te Tamaiti na te Atua.” (Luka 1:35; MN) Ma te pure ia Iehova, ua faahiti e piti taime te mau Kerisetiano i Ierusalema i te Tamaiti a te Atua e “to tamaiti moˈa o Iesu.”—Ohipa 4:27, 30.

5. Eaha te ohipa moˈa ta Iesu i faatupu i te fenua nei, e no te aha e mea taoˈa ˈi to ˈna toto?

5 E mea tia ia faatupu Iesu i te hoê ohipa moˈa a parahi ai oia i te fenua nei. I to ˈna bapetizoraa i 29 T.T., ua faatavaihia Iesu ei Tahuˈa Rahi o te hiero rahi pae varua a Iehova. (Luka 3:21, 22; Hebera 7:26; 8:1, 2) Hau atu â, e mea tia ia ˈna ia pohe ei tusia. E horoa to ˈna toto i haamaniihia i te hoo e ora ˈi te mau taata hara. (Mataio 20:28; Hebera 9:14) No reira tatou e faariro ai i te toto o Iesu ei mea moˈa, ei mea “taoˈa.”—Petero 1, 1:19.

6. Eaha to tatou huru no nia i te Mesia ra ia Iesu, e no te aha?

6 No te faaite e te faatura roa nei tatou i to tatou Arii e Tahuˈa Rahi, te Mesia ra ia Iesu, ua papai te aposetolo Paulo e: “I faateitei roa ˈtu ai te Atua [i ta ˈna Tamaiti], e ua horoa hoi i te iˈoa i hau ê roa i te mau iˈoa atoa nei no ˈna; ia tuu te mau turi atoa i raro, to te raˈi, to nia i te fenua e to raro aˈe i te fenua, i te iˈoa o Iesu ra; e ia faˈi te mau vaha atoa, e o Iesu Mesia te Fatu, e hanahana ˈtu te Atua Metua ra.” (Philipi 2:9-11) E faaite tatou e te farii ra tatou i to Iehova manaˈo no nia i te mau mea moˈa a auraro ai tatou ma te oaoa i to tatou Aratai e Arii faatere, te Mesia ra ia Iesu, te Upoo o te amuiraa Kerisetiano.—Mataio 23:10; Kolosa 1:18.

7. E nafea tatou e faaite ai i to tatou auraroraa i te Mesia?

7 Ua taai-atoa-hia te auraroraa i te Mesia i te faaiteraa i te faatura e au no te mau tane ta ˈna e faaohipa nei no te rave i te upoo i roto i te ohipa ta ˈna e faatere nei. Ia fariihia te ohipa a te feia faatavaihia i te varua, te mau melo o te Tino aratai e te ohipa a te mau tiaau i faatoroahia i roto i te mau amaa, te mau mataeinaa, te mau tuhaa haaati, e te mau amuiraa ei hopoia moˈa e tia ˈi. E titau ïa teie faanahoraa ia faatura e ia auraro roa tatou i te reira.—Hebera 13:7, 17.

Te hoê nunaa moˈa

8, 9. (a) Mea nafea to te mau Iseraela riroraa mai ei nunaa moˈa? (b) Mea nafea to Iehova faaiteraa i te mau Iseraela i te faufaaraa o te faaueraa tumu o te moˈaraa?

8 Ua faaau Iehova i te hoê faufaa e o Iseraela. Ua tuu teie taairaa i taua nunaa apî ra i nia i te hoê tiaraa taa ê. Ua haamoˈahia, aore ra ua faataa-ê-hia ratou. Ua parau atu Iehova iho e: “Ei feia moˈa outou no ˈu: no te mea, te moˈa nei au o Iehova, e ua faataa vau ia outou i te taata atoa, ei taata no ˈu.”—Levitiko 19:2; 20:26.

9 I te haamatararaa iho â o te nunaa Iseraela, ua faaite Iehova i te mau Iseraela i te faufaaraa o te faaueraa tumu o te moˈaraa. Eiaha roa ˈtu ratou ia faatiaia i te mouˈa, te vahi i horoahia ˈi na Ture Ahuru a roohia ˈi ratou i te utua pohe. Mai te huru ra e e mea moˈa te mouˈa o Sinai. (Exodo 19:12, 23) Ua haamoˈa-atoa-hia te autahuˈaraa, te sekene, e te mau tauihaa i roto. (Exodo 30:26-30) Eaha te tupuraa i roto i te amuiraa Kerisetiano?

10, 11. No te aha e nehenehe ai e parau e e mea moˈa te amuiraa Kerisetiano o te feia faatavaihia, e mai te aha te huru o te mau “mamoe ê atu”?

10 Mea moˈa te amuiraa Kerisetiano o te feia faatavaihia i mua i te aro o Iehova. (Korinetia 1, 1:2) Inaha, ua taaihia te pǔpǔ taatoa o te mau Kerisetiano faatavaihia i te fenua nei, noa ˈtu eaha te tau, i te hoê hiero moˈa, e ere râ ratou i te hiero rahi pae varua o Iehova. E parahi Iehova i roto i taua hiero ra maoti to ˈna varua moˈa. Ua papai te aposetolo Paulo e: “No [te Mesia ra ia Iesu] te fare atoa i te ati-maitai-raa ia ˈna ra, i riro ai ei hiero moˈa no [Iehova]. E ua patu-atoa-hia outou e ana ia riro ei parahiraa no te Atua i te [v]arua ra.”—Ephesia 2:21, 22; MN; Petero 1, 2:5, 9.

11 Ua papai â Paulo i te mau Kerisetiano faatavaihia e: “Aita outou i ite e, o te hiero outou o te Atua, e te parahi ra te [v]arua o te Atua i roto ia outou na? . . . E moˈa hoi to te hiero o te Atua, e taua hiero ra o outou ïa.” (Korinetia 1, 3:16, 17; MN) Maoti to ˈna varua, te ‘parahi’ ra Iehova i roto i te feia faatavaihia e ‘te hahaere ra oia i roto ia ratou.’ (Korinetia 2, 6:16) Te aratai tamau ra oia i ta ˈna “tavini” haapao maitai. (Mataio 24:45-47) Te poihere nei te mau “mamoe ê atu” i ta ratou fanaˈoraa taa ê i te amuiraa ˈtu i te pǔpǔ o te hiero.—Ioane 10:16; Mataio 25:37-40.

Te mau mea moˈa i roto i to tatou oraraa Kerisetiano

12. Eaha te mau mea moˈa i roto i to tatou oraraa, e no te aha?

12 E ere i te mea maere e ua haamoˈahia e rave rahi mea tei taaihia i te oraraa o te mau melo faatavaihia o te amuiraa Kerisetiano e to ratou mau hoa. E mea moˈa to tatou taairaa e o Iehova. (Paraleipomeno 1, 28:9; Salamo 36:7) E mea faufaa roa te reira no tatou e no reira tatou e ore ai e vaiiho i te tahi mea e i te tahi taata ia haapeapea i to tatou taairaa e to tatou Atua ra o Iehova. (Paraleipomeno 2, 15:2; Iakobo 4:7, 8) E tuhaa faufaa atoa to te pure ia tapea tatou i te hoê taairaa piri e o Iehova. E mea moˈa roa no te peropheta ra o Daniela te pure e noa ˈtu e e roohia o ˈna i te pohe ua pure tamau oia ia Iehova ma te taiva ore mai ta ˈna i matau. (Daniela 6:7-11) Ua faaauhia “te pure a te feia moˈa,” aore ra te mau Kerisetiano faatavaihia i te mea noˈanoˈa i ravehia no te haamoriraa i te hiero. (Apokalupo 5:8; 8:3, 4; Levitiko 16:12, 13) Te haapapu roa nei teie faataiperaa i te moˈaraa o te pure. E fanaˈoraa taa ê mau â teie ia nehenehe tatou e tauaparau e te Arii o te ao taatoa! E ere i te mea maere e e mea moˈa te pure i roto i to tatou oraraa!

13. Eaha te puai moˈa, e e nafea tatou e vaiiho ˈi i te reira ia haa mai i roto i to tatou oraraa?

13 Te vai nei te hoê puai i roto i te oraraa o te mau Kerisetiano faatavaihia e to ratou mau hoa e o ta ratou iho â e faariro nei ei mea moˈa—te varua moˈa. O te puai ohipa a Iehova tera varua, e no te mea e ohipa noa te reira ia au i te hinaaro o te Atua moˈa, e tano ia parauhia te reira te “varua moˈa,” aore ra “te varua o te moˈaraa.” (Ioane 14:26, MN; Roma 1:4, MN) Na roto i te varua moˈa, te horoa nei Iehova i te mana i ta ˈna mau tavini no te poro i te parau apî maitai. (Ohipa 1:8; 4:31) Te horoa nei Iehova i to ˈna varua i “te feia i faaroo ia ˈna,” te feia i ‘pee i ta te [v]arua,’ eiaha râ i to te tino hinaaro. (Ohipa 5:32; Galatia 5:16, 25; Roma 8:5-8; MN) E tauturu teie mana puai i te mau Kerisetiano ia faahotu mai i “ta te [v]arua e faatupu”—te mau huru maitatai—e “te mau ohipa o te haerea moˈa e te mau haaraa paieti.” (Galatia 5:22, 23; MN; Petero 2, 3:11, MN) Mai te peu e e mea raa te varua moˈa no tatou, eiaha roa tatou e rave i te tahi mea e nehenehe e faariri i tera varua, aore ra e haafifi i ta ˈna haaraa i roto i to tatou oraraa.—Ephesia 4:30.

14. Eaha te fanaˈoraa taa ê moˈa no te feia faatavaihia, e nafea te mau mamoe ê atu e apiti ai i teie fanaˈoraa taa ê?

14 Ta tatou fanaˈoraa taa ê i te amoraa i te iˈoa o te Atua moˈa ra o Iehova, e te riroraa mai ei Ite no ˈna o te tahi atu ïa mea o ta tatou e faariro nei ei mea moˈa. (Isaia 43:10-12, 15) Ua faaaravihi Iehova i te mau Kerisetiano faatavaihia “ei [tavini] i te faufaa apî.” (Korinetia 2, 3:5, 6; MN) No reira, ua faauehia ratou e poro i “te evanelia o te basileia” e e “faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ.” (Mataio 24:14; 28:19, 20) Te haapao maitai ra ratou i teie faaueraa, e te farii nei te mau mirioni taata mai te mamoe ra te huru, ma te parau taipe atu i te feia faatavaihia e: “E haere atoa matou i ǒ na: ite aˈenei matou e, tei ia outou te Atua.” (Zekaria 8:23) Te oaoa ra teie mau taata haehaa i te tavini ei “faaapu” e ei “tope vine” i te pae varua na te feia faatavaihia “te mau tavini o to tatou Atua.” Mea na reira te mau mamoe ê atu e tauturu rahi ai i te feia faatavaihia i te faatupuraa i ta ratou taviniraa na te ao taatoa.—Isaia 61:5, 6.

15. Eaha te ohipa ta te aposetolo Paulo i faariro ei mea moˈa, e no te aha tera atoa to tatou manaˈo?

15 Ua faariro te aposetolo Paulo, ei hiˈoraa, i ta ˈna taviniraa i mua i te taata ei mea moˈa, aore ra raa. Ua parau oia no ˈna iho e “ei tavini no Iesu Mesia i te [mau fenua], i te tuuraa ˈtu i [te ohipa moˈa o] te evanelia o te Atua.” (Roma 15:16; MN) I to ˈna papairaa i to Korinetia, ua faaau Paulo i ta ˈna taviniraa ei “taoˈa.” (Korinetia 2, 4:1, 7) Na roto i ta tatou taviniraa i mua i te taata, te faaite nei tatou i “te parau [moˈa] a te Atua.” (Petero 1, 4:11; MN) No reira, noa ˈtu e e feia faatavaihia aore ra e mau mamoe ê atu, te faariro nei tatou i te reira ei fanaˈoraa taa ê moˈa, te horoa i te hoê faaiteraa.

“Ma te faatupu hua i te moˈaraa i te mǎtaˈuraa ˈtu i te Atua”

16. Eaha te tauturu ia tatou eiaha ia riro mai ei feia “aita i haafaufaa i te mau mea moˈa”?

16 Ua faaara te aposetolo Paulo i to ˈna mau hoa Kerisetiano no nia i te feia “aita i haafaufaa i te mau mea moˈa.” Ua aˈo atu râ oia ia ‘tapi i te moˈaraa,’ ma te “hiˈo maite â . . . o te tupu noa ˈˈe te tahi tumu ino, peapea ihora outou, e viivii atura te taata atoa e rave rahi.” (Hebera 12:14-16; MN) Te faahiti ra te parau “tumu ino” i vetahi mau taata o te amuiraa Kerisetiano tei faaino i te huru raveraa o te mau mea. Ei hiˈoraa, e patoi ratou i te manaˈo o Iehova no nia i te moˈaraa o te faaipoiporaa aore ra i te faufaaraa o te mâraa i te pae morare. (Tesalonia 1, 4:3-7; Hebera 13:4) Aore ra e nehenehe ratou e tauaparau e e haaparare i te mau manaˈo apotata, “te parau rii iino faufaa ore ra, e patoi atu [i te mea moˈa],” i faahitihia e te feia o “tei ohipa ê . . . i te parau mau.”—Timoteo 2, 2:16-18MN.

17. No te aha e titauhia ˈi ia tutava tamau te feia faatavaihia no te faaite i to Iehova manaˈo no nia i te moˈaraa?

17 Ua papai Paulo i to ˈna mau taeae faatavaihia e: “E au mau here e, . . . e tamâ hua tatou ia tatou iho i te mau viivii atoa o te tino e te varua, ma te faatupu hua i te [moˈaraa] i te mǎtaˈuraa ˈtu i te Atua.” (Korinetia 2, 7:1; MN) Te faaite ra teie parau e mea tia ia tutava tamau te mau Kerisetiano faatavaihia, tei “noaa . . . te parauraa no te raˈi,” i te haapapuraa e te faaite ra ratou i to Iehova manaˈo no nia i te moˈaraa i roto i te mau tuhaa atoa o to ratou oraraa. (Hebera 3:1) Ua faaitoito atoa te aposetolo Petero i to ˈna mau taeae faatavaihia i te varua e: “Mai te tamarii faaroo ra, eiaha e faaau ia outou iho i to outou mau hinaaro i mutaa iho i to outou mauaraa ra; [ia au râ i Tei Moˈa ra] i parau mai ia outou e moˈa ra, ia moˈa atoa outou i t[o] outou mau [haerea] atoa.”—Petero 1, 1:14, 15MN.

18, 19. (a) E nafea te mau melo o te “feia rahi roa” e faaite ai e te farii nei ratou i to Iehova manaˈo no nia i te mau mea moˈa? (b) Eaha te tahi atu tuhaa moˈa o to tatou oraraa Kerisetiano e hiˈopoahia i roto i te tumu parau i muri nei?

18 Eaha ïa no te mau melo o te “feia rahi roa,” o te ora ˈtu i “te ati rahi”? E mea tia atoa ia haapapu ratou e te farii nei ratou i to Iehova manaˈo no nia i te mau mea moˈa. I roto i te buka Apokalupo, te itehia ra ratou i te raveraa i te “taviniraa moˈa” a Iehova i roto i te aua o te hiero o te Atua i te fenua nei. Te tiaturi ra ratou i te tusia taraehara a te Mesia, ma te ‘horoi taipe i to ratou ahu, e ua teatea, i te toto o te Arenio ra.’ (Apokalupo 7:9, 14, 15; MN) E tiaraa mâ ïa to ratou i mua ia Iehova e e titauhia ratou ia “tamâ hua [ia ratou iho] i te mau viivii atoa o te tino e te varua, ma te faatupu hua i te moˈaraa i te mǎtaˈuraa ˈtu i te Atua.”

19 Te hoê tuhaa faufaa o te oraraa o te mau Kerisetiano faatavaihia e to ratou mau hoa, o te putuputu-tamau-raa ïa no te haamori ia Iehova e no te haapii i ta ˈna Parau. No Iehova e mea moˈa te mau putuputuraa o ta ˈna nunaa. E hiˈopoahia i roto i te tumu parau i muri nei e nafea e no te aha e mea titauhia ˈi ia farii tatou i to Iehova manaˈo no nia i te mau mea moˈa o teie tuhaa faufaa roa.

Ei haamanaˈoraa

• Eaha te manaˈo o teie ao ta te mau tavini a Iehova e ore e farii?

• No te aha o Iehova te Tumu o te moˈaraa taatoa?

• E nafea tatou e faatura ˈi i te moˈaraa o te Mesia?

• Eaha te mau mea moˈa i roto i to tatou oraraa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 23]

I Iseraela i tahito ra, ua haamoˈahia te autahuˈaraa, te sekene, e te mau tauihaa i roto

[Hohoˈa i te api 24]

E hiero moˈa te mau Kerisetiano faatavaihia i te fenua nei

[Hohoˈa i te api 25]

E mau ô moˈa te pure e ta tatou taviniraa i mua i te taata