Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te ite i te Atua—e nafea?

Te ite i te Atua—e nafea?

Te ite i te Atua—e nafea?

Te feaa ra paha te tahi e te anaanatae mau ra te Atua i te faaiteraa ia ˈna iho i te taata. Mai te peu e oia, e nafea ïa o ˈna?

UA FAAOTI te taata reforomatio Porotetani o John Calvin ma te tano e eita e nehenehe i te taata iho ia ite i te Atua maoti râ ia faaite oia ia ˈna iho i te huitaata. Tera râ, e uiui paha te tahi e te anaanatae mau ra anei te Atua i te faaiteraa ia ˈna iho i te taata. E mai te peu e oia, e nafea ïa o ˈna ia na reira?

E tumu to te mau mea atoa ta Iehova te “Atua Poiete Rahi” e rave. Ei “Atua manahope” atoa e nehenehe roa o ˈna e faatupu i ta ˈna mau opuaraa. (Koheleta 12:1, MN; Exodo 6:3) E nehenehe tatou e papu e ua ineine o ˈna i te faaite i ta ˈna mau opuaraa i te taata, no te mea ua faauruhia te peropheta Amosa ia papai e: “Aita a te Fatu ra a Iehova e peu i rave, maori râ ia faaite i ta ˈna parau i moe i tana ra mau tavini i te mau peropheta.” A tapao na râ, e ua parauhia e e faaite te Atua i ta ˈna mau opuaraa i ta ˈna noa mau tavini, te feia e here mau ra ia ˈna. E ere anei i te mea tano? E faaite outou i ta outou mau parau moe ia vai? I te mau taata atoa anei aore ra i to outou mau hoa piri roa ˈˈe anei?—Amosa 3:7; Isaia 40:13, 25, 26.

E faaî te paari e te ite o te Atua i te feia haehaa i te mǎtaˈu e mea tano iho â te reira. Tera râ, eita e navai noa te mǎtaˈu no te fanaˈo i te paari e te ite o te Atua. Te haamahitihiti ra te Bibilia e no te ite i te mau manaˈo o te Atua, e titauhia ia tatou i te hoê aau haehaa: ‘Ia vaiiho maite i ta ˈu parau i pihaiiho ia oe; ia fariu mai i to tariˈa i te paari; ia imi to aau i te ite ra; ia titau i te haapao maitai, ia faateitei i to reo ia noaa te ite ra; ia imi ia ˈna mai te ario ra.’—Maseli 2:1-4.

Ia rave te hoê taata haehaa i tera huru tutavaraa, e nehenehe mau oia e ite i te Atua. Te na ô faahou ra tera irava o te buka Maseli e: “O Iehova . . . tei horoa mai i te paari; e no roto i to ˈna vaha te parau e te ite.” E, e nehenehe te feia e imi ma te haavare ore i te parau mau ‘e ite i te parau-tia, e te parau au, e te piˈo ore, e te mau eˈa maitatai atoa ra.’—Maseli 2:6-9.

Ma te imi i te parau mau

Te parau ra te The Encyclopedia of Religion: “Ua tapaohia te oraraa o te taata e te titauraa e faataa i te mea mau e te mea mau ore, te puai e te puai ore, te haavare ore e te haavarevare, te viivii ore e te viivii, te maramarama e te taa ore, e i te faito au o te tahi mea rahi roa aore ra te tahi atu.” No te haamâha i teie hinaaro, ua imi maoro te taata i te parau mau. No te faarahi i te reira ua aratai ta ratou imiraa ia Iehova ra, ta te papai salamo e parau ra “te Atua parau mau,” ua haere ratou i mua ia itea mai ia ratou i te reira.—Salamo 31:5.

“Na ˈna e faariro” te auraa mau o te iˈoa Iehova. (Genese 2:4, MN, nota i raro i te api) No reira, e huti te auraa mau o te iˈoa o te Atua i te ara-maite-raa i nia i to ˈna tiaraa Atua Poiete e ta ˈna opuaraa. Oia mau, e tapao te iteraa e te faaohiparaa i te iˈoa Iehova o te haapaoraa mau. Ua ite maitai Iesu i te reira. No nia i ta ˈna mau pǐpǐ, ua pure oia e: “Ua faaite atu . . . vau ia ratou, e e faaite atu â vau, i to oe iˈoa, ia herehia mai ratou i to hereraa mai ia ˈu nei, e o vau . . . e parahi i roto ia ratou.”—Ioane 17:26.

Ma te tiaturi roa i to ˈna auhoaraa e te Atua, ua parau te hoê taata Hebera o Iosepha te iˈoa ma te papu, ia ˈna i titauhia e faaite i te auraa o te mau moemoeâ e: “E ere anei no ǒ mai i te Atua ra te ite i te taoto nei?”—Genese 40:8; 41:15, 16.

E rave rahi senekele i muri aˈe, ua moemoeâ te arii no Babulonia o Nebukanesa e aita ta ˈna mau taata paari i nehenehe e faataa ˈtu. Ua parau te peropheta Daniela i te arii e: “E Atua tei te raˈi o tei faaite mai ïa i te parau moe, o te faaite mai ïa i te arii ra ia Nebukanesa, i te mau mea e tupu i te mau mahana hopea ra.”—Daniela 2:28.

Te faaite ra te mau hiˈoraa o Iosepha e o Daniela e e tano te paari e te ite o te Atua i te feia o te tavini ra i te Atua ra o Iehova. Oia mau, ia fanaˈo tatou i te farii maitai a te Atua e titauhia ia faarue tatou i te mau manaˈo tahito. Tera noa ïa ta te mau ati Iuda no te senekele matamua o tei riro ei Kerisetiano i titauhia ia rave. Ia arataihia ratou ia faatura e ia auraro i te mau ture i haamauhia i raro aˈe i te faanahoraa ati Iuda ra o te mau mea, ua hinaaro ratou i te taime no te farii ia Iesu ei Mesia. Ua haere mai oia e faatia i te Ture a Mose, o tei tavini ei “ata anaˈe . . . no te mau mea maitatai a muri atu.” (Hebera 10:1; Mataio 5:17; Luka 24:44, 45) Ma te monohia e “te ture a te Mesia,” o tei hau ê i te Ture a Mose.—Galatia 6:2; Roma 13:10; Iakobo 2:8.

Ua fanauhia tatou paatoa i roto i te hoê ao tei atea ê i te Atua. No te hara i tutuuhia mai e na taata faaipoipo matamua, ua fanauhia tatou i roto i te au ore i te Atua ra a ere atu ai i te ite mau o ta ˈna mau opuaraa. Ua tutuu-atoa-hia mai ia tatou te hoê aau haavare. (Ieremia 17:9; Ephesia 2:12; 4:18; Kolosa 1:21) No te fanaˈo i te auhoaraa e te Atua, e mea tia ia haapii tatou i te faaau i to tatou manaˈo e to te Atua. E ere te reira i te mea ohie.

E mea fifi paha ia faarue i te mau manaˈo aore ra peu a te haapaoraa hape, mai te peu iho â râ e ua haapiihia te reira mai to outou tamariiriiraa mai â. Tera râ e haerea maitai anei te tamauraa i nia i te eˈa ino? Papu maitai e eita! Papu roa e mea paari aˈe ia taui te tahi i to ˈna huru feruriraa e ia na reira o ˈna e fanaˈo oia i te farii maitai a te Atua.

Te iteraa i te arai a te Atua no te haapiiraa

Ihea tatou e ite ai i te tauturu no te taa i te Parau mau e e ora atu ai ia au i te reira? I Iseraela i tahito, ua faatoroa te Atua i te mau hopoia i te feia tiaturihia e te taiva ore no te aratai i te nunaa. Te aratai atoa ra te Mesia, te Upoo o te amuiraa Kerisetiano i teie mahana, i te feia e imi ra ma te haavare ore i te parau mau. Te na reira ra oia na roto i ta ˈna mau pǐpǐ tiaturihia e te taiva ore, o te riro ei arai no te aratai e paruru i te feia aau tae e imi ra i te parau mau. (Mataio 24:45-47; Kolosa 1:18) E nafea râ te hoê taata e nehenehe ai e ite i te arai a te Atua no te haapiiraa?

Te tutava ra te pǐpǐ mau atoa a Iesu Mesia i te faaite i te hoê â huru maitatai e ta Iesu i faatupu ei taata. I roto i te hoê ao o te ino noa ˈtura, mea ohie ia ite i tera mau pǐpǐ a faaite ai ratou i taua mau huru maitatai pae varua otahi ra. (A hiˈo i te tumu parau tarenihia i te api 6.) Te itehia ra anei tera mau huru maitatai i roto i te haapaoraa tei reira outou aore ra i roto i te mau haapaoraa a to outou feia tapiri? E mea faufaa ia faahohonu i te reira ma te tauturu a te Bibilia.

Te titau manihini atu nei matou ia oe e taio nei, ia na reira maoti te hoê haapiiraa bibilia. I te matahiti i mairi aˈenei, i te faito au noa, e 6 000 000 tiahapa taata aore ra utuafare i roto e 235 fenua o tei fanaˈo i teie faanahoraa no te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova. E ohipa tamau, mauruuru, e te hoona te noaaraa mai te paari e te ite i te Atua. No te aha e ore ai e rave i te hoê tere ia noaa mai te paari e te ite i te Atua? Eita roa ˈtu oe e tatarahapa i teie tere. E, e nehenehe mau oe e ite i te Atua!

[Tumu parau tarenihia i te api 6]

TE TITAUHIA NEI I TE FEIA O TE OHIPA IA AU I TE ATUA IA RAVE I TE MAU MEA I MURI NEI:

Eiaha e amui i roto i te mau aroraa poritita.—Isaia 2:4.

E faahotu ratou i te hotu maitai ma te rave i te hinaaro o te Atua.—Mataio 7:13-23.

E faatupu ratou i te here mau i rotopu ia ratou iho.—Ioane 13:35; Ioane 1, 4:20MN.

E paraparau ratou i te mau vahi atoa ma te reo hoê.—Mika 2:12.

Eiaha e pee i te mau huru iino e haerea o te ao e haaati nei ia ratou.—Ioane 17:16.

E faaite ratou i te parau mau e e faariro i te taata ei pǐpǐ.—Mataio 24:14; 28:19, 20.

Mea au na ratou i te putuputu tamau no te faaitoito te tahi i te tahi.—Hebera 10:25.

E arue ratou i te Atua ei pǔpǔ nunaa rau.—Apokalupo 7:9, 10.

[Hohoˈa i te api 7]

E noaa i te hoê taata, te hoê utuafare, e te hoê amuiraa te ite i te Atua