Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E here anaˈe i te Atua o te here ra ia oe

E here anaˈe i te Atua o te here ra ia oe

E here anaˈe i te Atua o te here ra ia oe

“[Ia here] oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to [nephe] atoa, e ma to manaˈo atoa.”—MATAIO 22:37MN.

1, 2. Eaha paha te tumu i faahitihia ˈi te uiraa no nia i te ture rahi roa ˈˈe?

 E AU ra e ua aimârô-rahi-hia te uiraa i faahitihia e te mau Pharisea o to Iesu ra tau. Eaha te ture faufaa roa ˈˈe i rotopu i na Ture e 600 e tiahapa a Mose? O te ture anei i taaihia i te tusia? Inaha, e faatupuhia te mau tusia no te faaore i te mau hara e no te haamauruuru atoa i te Atua. Aore ra o te ture anei no te peritomeraa te ture rahi roa ˈˈe? E mea faufaa atoa te reira, i te mea e e tapao te peritomeraa no te faufaa ta Iehova i faaau e o Aberahama.—Genese 17:9-13.

2 Area râ, ua feruri paha te feia turu i te tutuu e i te mea e e mea faufaa te ture atoa ta Iehova i horoa—noa ˈtu e mea haihai aˈe paha te tahi—e mea hape ia faateitei i te tahi faaueraa i nia ˈˈe i te tahi atu mau ture. Ua faaoti te mau Pharisea e ui ia Iesu no nia i te uiraa i aimârôhia. Peneiaˈe e parau Iesu i te tahi mea o te faaino paha i te huru tia o ta ˈna parau. Ua haafatata te hoê o ratou ia Iesu ma te ui: “E Rabi, teihea te parau rahi i roto i te ture?”—Mataio 22:34-36.

3. Ia au i ta Iesu i parau, eaha te ture rahi roa ˈˈe?

3 E mea faufaa roa no tatou i teie tau te pahonoraa ta Iesu i horoa. I to ˈna pahonoraa ˈtu, ua haapoto oia i te manaˈo tumu tei riro na e te riro noâ ei mea faufaa roa no te haamoriraa mau. Ma te faahiti i te Deuteronomi 6:5, ua parau Iesu e: “[Ia here] oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to [nephe] atoa, e ma to manaˈo atoa. O te ture matamua teie e te hau i te rahi.” Ua ani hoi te Pharisea i te hoê anaˈe iho ture, ua horoa râ Iesu i te tahi atu â. Ma te faahiti i te Levitiko 19:18, ua parau oia e: “E mai te reira atoa te piti; E aroha ˈtu oe i to taata-tupu, mai to aroha ia oe iho na.” Ua faataa ihora Iesu e na teie na ture e piti e taai i te taatoaraa o te haamoriraa viivii ore. Ia ore o ˈna e ui faahou atu ia Iesu ia nanai mai i te tahi atu mau ture ia au i to ratou faufaaraa, ua faaoti oia e: “Te ture atoa e te mau peropheta, tei teie nei ïa pue ture e piti nei.” (Mataio 22:37-40; MN) I roto i teie tumu parau, e hiˈopoa tatou i te ture rahi roa ˈˈe o teie na ture e piti. No te aha tatou e here ai i te Atua, e tia ˈi? E nafea tatou e faaite ai i te reira? E e nafea tatou e nehenehe ai e faatupu i tera here? E mea faufaa roa ia ite i te pahonoraa i teie mau uiraa, no te mea no te faaoaoa ia Iehova e mea tia ia here tatou ia ˈna ma to tatou aau, nephe e manaˈo atoa.

Te faufaaraa o te here

4, 5. (a) No te aha aita ˈi te Pharisea i maere i ta Iesu i parau? (b) Eaha te mea faufaa roa ˈtu â no te Atua i te mau tusia e tei hopoihia i te auahi?

4 E au ra e aita te Pharisea o tei ui ia Iesu i huru ê aore ra i maere i te pahonoraa i horoahia ˈtu. Ua ite oia e e tuhaa faufaa roa o te haamoriraa mau te here i te Atua, noa ˈtu e aita e rave rahi i faaite atu i te reira. I roto i te mau sunago, e peu matauhia te faahitiraa ma te reo puai i te Shema, aore ra te faaiteraa i te faaroo, e to roto hoi te parau o te Deuteronomi 6:4-9 o ta Iesu i faahiti. Ia au i te faatiaraa turua a Mareko, ua parau maira te Pharisea ia Iesu e: “Oia mau, e te orometua, e parau-tia ta oe i parau mai nei; hoê roa hoi Atua e aita ˈtu oia anaˈe ra. E te hinaaro atu ia ˈna ma te aau atoa, e ma te ite atoa, . . . e ma te puai atoa, e te aroha i te taata-tupu mai to ˈna aroha ia ˈna iho, e rahi ïa i tei hopoihia ia pau taatoa i te auahi, e te mau tusia atoa ra.”—Mareko 12:32, 33.

5 Oia mau, a titau ai te Ture i tei hopoihia i te auahi e te mau tusia, ta Iehova e haafaufaa mau ra o te here ïa o ta ˈna mau tavini ma to ratou aau atoa. Te hoê manu rii i pûpûhia na te Atua ma te here e te paieti te mea faufaa roa ˈtu â no ˈna i te mau tausani mamoe oni i horoahia ma te hoê hinaaro ino. (Mika 6:6-8) A haamanaˈo na i te aamu o te vahine ivi veve ta Iesu i hiˈo i te hiero i Ierusalema. E ore roa e hoohia te hoê manu rii i na lepeta e piti ta ˈna i tuu i roto i te vairaa taoˈa. Area, e mea faufaa aˈe na ˈna taua ô ra, i horoahia na Iehova ma to ˈna aau atoa, i te moni rahi a te feia ona no roto mai i ta ratou taoˈa rahi. (Mareko 12:41-44) E mea faaitoito ia ite e ta Iehova e haafaufaa rahi nei o ta tatou pauroa e nehenehe e faaite noa ˈtu eaha te huru tupuraa—to tatou here ia ˈna!

6. Eaha ta Paulo i papai no nia i te faufaaraa o te here?

6 Ma te haafaufaa i te here i roto i te haamoriraa mau, ua papai te aposetolo Paulo e: “Parau noâ vau i te mau parau atoa a te taata nei, e ta te mau melahi atoa ra, e aita o ˈu aroha, ua riro ïa vau mai te veo ooto ra, e mai te sumebalo maniania ra. Tei ia ˈu noâ iho te tohu, e te ite i te mau parau moe atoa ra, e te mau ite atoa, e tei ia ˈu te mau faaroo tapao atoa e tia ˈi ia hopoi ê atu i te mouˈa, e aore o ˈu aroha, aita roa a ˈu e faufaa. E ia horoa noâ vau i ta ˈu mau taoˈa atoa ei faaamu i te taata rii, e ia tuu noa ˈtu vau i tau tino ia tahuhia i te auahi, e aita o ˈu aroha, aita roa a ˈu e faufaa i reira.” (Korinetia 1, 13:1-3) Papu maitai, e mea faufaa roa te here ia fariihia ta tatou haamoriraa e te Atua. E nafea râ tatou e faaite ai i to tatou here ia Iehova?

E nafea tatou e faaite ai i to tatou here ia Iehova

7, 8. E nafea tatou e faaite ai i to tatou here ia Iehova?

7 Te tiaturi nei e rave rahi e te here o te hoê huru aau ta tatou e ore e nehenehe e haavî; te faahiti ra te taata i te parau no te herehere. E ere râ te here mau i te hoê noa huru haaputapû. E ite-maitai-hia te reira na roto i te ohipa, eiaha râ te huru aau noa. E faahiti te Bibilia i te here mai “te eˈa maitai rahi roa” e mai te hoê mea ta tatou “e tapi.” (Korinetia 1, 12:31; 14:1) Te faaitoitohia ra te mau Kerisetiano ia here eiaha râ ei “aroha vaha anaˈe e te aroha arero; ei aroha rave râ, ei mea mau.”—Ioane 1, 3:18.

8 E turai te here i te Atua ia rave tatou i tei faaoaoa ia ˈna e ia turu e ia paturu tatou i to ˈna mana arii, ma te parau e te ohipa atoa. E turai te reira eiaha tatou ia hinaaro i teie nei ao e to ˈna mau eˈa paieti ore. (Ioane 1, 2:15, 16) Te feia e here ra i te Atua e riaria ratou i te ino. (Salamo 97:10) Ua taai-atoa-hia te here i te Atua i te here i te taata-tupu, o ta tatou ïa e tauaparau i roto i to muri nei tumu parau. Hau atu â, e titau te here i te Atua i to tatou auraroraa. Te na ô ra te Bibilia e: “Teie . . . te hinaaro i te Atua, o te haapao i ta ˈna ra parau.”—Ioane 1, 5:3.

9. Mea nafea Iesu i faaite ai i to ˈna here i te Atua?

9 Ua faaite Iesu ma te tia roa eaha te auraa o te here i te Atua. Ua turai te here ia faarue o ˈna i to ˈna nohoraa i te raˈi e ia parahi taata mai i te fenua nei. Ua titau te reira ia faahanahana o ˈna i to ˈna Metua na roto i te mau mea ta ˈna i rave e i haapii. Ua turai te here ia ˈna i te “haapao-maite-raa e tae noa ˈtura i te pohe.” (Philipi 2:8) No taua auraroraa ra—te hoê faaiteraa i to ˈna here—e noaa ˈi i te feia haapao maitai te hoê tiaraa parau-tia i mua i te Atua. Ua papai Paulo e: “Mai te taata atoa hoi e rave rahi i faarirohia ei taata hara i te haapao ore o te taata hoê ra [Adamu], e rave rahi hoi tei faarirohia ei taata parau-tia, i te haapao o te taata hoê ra [te Mesia ra o Iesu].”—Roma 5:19.

10. No te aha e titau ai te here i te Atua i te auraroraa?

10 Mai ia Iesu ra, e faaite tatou i to tatou here ma te auraro i te Atua. “Teie . . . taua hinaaro nei,” ta Iesu aposetolo here ra o Ioane i papai, “ia haapao tatou i ta ˈna ra parau [aore ra faaueraa].” (Ioane 2, 6) Te hinaaro ru nei te feia e here mau ra ia Iehova i ta ˈna aratairaa. Ma te farii e eita ratou e nehenehe e faatere ma te manuïa i to ratou iho taahiraa, e tiaturi ratou i te paari o te Atua e e auraro ratou i ta ˈna aratairaa î i te here. (Ieremia 10:23) E au ratou i te feia aau maitai no Berea i tahito ra o tei farii i te poroi a te Atua ma te “aau mahora,” ma te hinaaro tae i te rave i te hinaaro o te Atua. (Ohipa 17:11) Ua hiˈopoa maite ratou i te mau Papai ia maramarama atu â ratou no nia i te hinaaro o te Atua, na te reira i tauturu ia ratou ia faaite i te here na roto i te mau ohipa auraroraa.

11. Eaha te auraa e here i te Atua ma to tatou aau, manaˈo, nephe e puai atoa?

11 Mai ta Iesu i parau, e titau te here i te Atua i to tatou aau, manaˈo, nephe e puai atoa. (Mareko 12:30, MN) No roto mai teie here i te aau, to tatou ïa manaˈo putapû, hinaaro e manaˈo hohonu roa, e te hinaaro uˈana nei tatou e faaoaoa ia Iehova. Te here atoa ra tatou ma to tatou manaˈo. E ere to tatou i te paieti matapo, ua ite maitai tatou ia Iehova—to ˈna mau huru maitatai, ta ˈna mau ture aveia e opuaraa. E faaohipa tatou i to tatou nephe, to tatou huru taatoa e to tatou ora no te tavini e te arue ia ˈna. E e faaohipa tatou i to tatou puai ia na reira atoa tatou.

No te aha e mea tia ˈi ia here tatou ia Iehova

12. No te aha te Atua e titau ai ia here tatou ia ˈna?

12 Te hoê tumu e mea tia ˈi ia here tatou ia Iehova no te mea te titau nei oia ia faaite tatou i to ˈna mau huru maitatai. O Iehova te tumu e oia atoa te hiˈoraa maitai roa ˈˈe o te here. “E aroha . . . te Atua,” ta te aposetolo faaurua o Ioane i papai. (Ioane 1, 4:8) Ua poietehia te taata ma te hohoˈa o te Atua; ua hamanihia tatou no te here. Te mea mau, ua niuhia to Iehova mana arii i nia i te here. Te mau taata ta ˈna e hinaaro, o te feia anaˈe o te tavini nei ia ˈna no te mea te here ra ratou e te hinaaro atoa ra ratou i ta ˈna huru faatereraa parau-tia. E mea titauhia iho â te here ia vai te hau e te au-maite-raa o te poieteraa taatoa.

13. (a) No te aha te mau Iseraela i parauhia ˈi e: ‘Ia here oe i to Atua ia Iehova’? (b) No te aha e mea tano ai ia titau Iehova ia here tatou ia ˈna?

13 Te tahi atu tumu e here ai tatou ia Iehova no te mea ua mauruuru tatou i ta ˈna i rave no tatou. A haamanaˈo i ta Iesu i parau i te mau ati Iuda e: “[Ia here] oe i to Atua ia Iehova.” Aita ratou e anihia ra ia here i te hoê atua atea e te itea ore. Ia here râ ratou i te Atua tei faaite atu i to ˈna here. O Iehova to ratou Atua. O oia te Atua hoê roa tei faareva ia ratou mai Aiphiti mai i roto i te Fenua tǎpǔhia, Tei paruru, faaamu, e poihere ia ratou, Tei aˈo ia ratou ma te here. E i teie nei mahana, o Iehova to tatou Atua, tei horoa i ta ˈna Tamaiti ei hoo ia noaa ia tatou te ora mure ore. E mea tano mau â ia titau Iehova ia here tatou ia ˈna ei faahoˈiraa! Ia here tatou ma te aau farii; te anihia ra tatou ia here i te Atua o te here ra ia tatou. Te here ra tatou i Tei “[here] mai na ia tatou nei.”—Ioane 1, 4:19MN.

14. E nafea to Iehova here e au ai i to te hoê metua î i te here?

14 E au to Iehova here no te huitaata i te here o te hoê metua î i te here no ta ˈna mau tamarii. Noa ˈtu to ratou huru tia ore, e tutava te mau metua î i te here i te aupururaa i ta ratou mau tamarii ma te pau rahi i te pae materia e te vai atu â. E haapii, e faaitoito, e tauturu e e aˈo te mau metua i ta ratou mau tamarii no te mea te hinaaro ra ratou ia oaoa e ia fanaˈo ratou i te oraraa. Ei faahoˈiraa eaha ïa ta te mau metua e tiai ra? Te hinaaro ra ratou ia here ta ratou mau tamarii ia ratou e ia haafaufaa i tei horoahia ˈtu no te maitai o te mau tamarii. E mea tano iho â ia titau to tatou Metua tia roa i te raˈi ra ia mauruuru tatou no te mau mea atoa ta ˈna i rave no tatou, e ere anei?

Te faahoturaa i te here i te Atua

15. Eaha te taahiraa matamua no te faahotu i te here i te Atua?

15 Aore tatou i ite i te Atua e i faaroo atoa i to ˈna reo. (Ioane 1:18) Te titau manihini nei râ oia ia faatupu tatou i te hoê taairaa î i te here e o ˈna. (Iakobo 4:8) E nafea ïa? Te taahiraa matamua no te here i te tahi, o te haamatauraa ˈtu ia ˈna; e mea fifi roa ia faaite i te aroha hohonu no te hoê taata o ta tatou i ore i matau. Ua horoa Iehova i ta ˈna Parau, te Bibilia, ia nehenehe tatou e haapii no nia ia ˈna. No reira Iehova e faaitoito ai ia tatou, na roto i ta ˈna faanahonahoraa, ia taio tamau i te Bibilia. O te Bibilia te haapii mai ia tatou no nia i te Atua, to ˈna mau maitai, to ˈna huru, e ta ˈna atoa huru raveraa e te taata i te roaraa tausani matahiti. Ia feruri maite tatou i teie mau aamu e maramarama ai e e here hau atu ai tatou ia ˈna.—Roma 15:4.

16. E nafea te feruriraa i ta Iesu taviniraa e rahi ai i to tatou here i te Atua?

16 Te tahi ravea faufaa ia here hau atu â tatou ia Iehova, o te feruriraa i nia i te oraraa e te taviniraa a Iesu. I te mea mau, ua faaite Iesu ma te tia roa i te huru o to ˈna Metua a nehenehe ai oia e parau e: “O tei hiˈo mai ia ˈu ra, ua hiˈo ïa i te Metua.” (Ioane 14:9) Aita anei oe i putapû i te aroha ta Iesu i faaite i to ˈna faatiaraa i te tamaiti fanau tahi a te hoê vahine ivi? (Luka 7:11-15) Te iteraa ˈtu ia ˈna—te Tamaiti a te Atua e te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei—i te horoiraa ma te haehaa i te avae o ta ˈna mau pǐpǐ, aita anei oe i putapû? (Ioane 13:3-5) Aita anei oe i puta i te mea e o oia hoi te taata rahi roa ˈˈe te paari roa ˈˈe, e haafatata ohie noa te taata e te tamarii atoa ia ˈna? (Mareko 10:13, 14) Ia feruri maite tatou ma te mauruuru i teie mau mea e riro ai tatou mai te mau Kerisetiano ta Petero i papai e: “O [Iesu] ta outou i hinaaro [aore ra here] na, ore noa ˈi te ite ia ˈna.” (Petero 1, 1:8) Ia rahi to tatou here ia Iesu, e rahi atoa to tatou here ia Iehova.

17, 18. Ma te feruri maite i teihea mau faanahoraa a Iehova î i te here e rahi ai to tatou here ia ˈna?

17 Te tahi atu ravea ia here atu â tatou i te Atua, o te feruri-maite-raa i te rahi o te mau faanahoraa î i te here i ravehia e ana ia oaoa tatou i te oraraa—te nehenehe o te poieteraa, te rau rahi o te mau maa au roa, te auhoaraa mahanahana o te mau hoa rahi, e oia atoa te tahi atu â mau mea au maitai o te faaoaoa e o te haamâha. (Ohipa 14:17) Ia haapii atu â tatou no nia i to tatou Atua e rahi atu ai te mau tumu e mauruuru ai tatou no to ˈna maitai otia ore e to ˈna huru horoa noa. A feruri na i te mau mea atoa ta Iehova i rave no oe iho. Eita anei oe e farii e e au ia here oe ia ˈna?

18 I rotopu i te ô e rave rahi no ǒ mai i te Atua ra o te neheneheraa tatou e haafatata ˈtu ia ˈna ma te pure i te mau taime atoa, ma te ite e e faaroo mai “tei faaroo i te pure.” (Salamo 65:2) Ua horoa Iehova i ta ˈna Tamaiti here i te mana no te faatere e no te haava atoa. Aita râ i horoa na vetahi ê, e i ta ˈna atoa Tamaiti, te faarooraa i te pure. O oia iho te faaroo i ta tatou mau pure. E turai te anaanatae î i te here o ta Iehova iho e faaite nei ia haafatata ˈtu tatou ia ˈna.

19. Eaha te mau parau fafau a Iehova o te haafatata ˈtu ia tatou ia ˈna?

19 E haafatata atoa tatou ia Iehova ia feruri tatou i ta ˈna i faanaho no te huitaata a muri aˈe. Ua fafau oia e e faaore i te maˈi, te oto e te pohe. (Apokalupo 21:3, 4) Ia hoˈi te huitaata i te tia-roa-raa, aore roa ïa te taata e roohia i te hepohepo rahi, te paruparu, e te ati. Aore roa e poiâ, e veve e e tamaˈi faahou. (Salamo 46:9; 72:16) E faarirohia te fenua ei paradaiso. (Luka 23:43) E hopoi mai Iehova i teie mau haamaitairaa, e ere e no te mea te faahepohia ra o ˈna, no te mea râ te here ra o ˈna ia tatou.

20. Eaha ta Mose i parau no nia i te mau maitai o te hereraa ˈtu ia Iehova?

20 Te vai nei ïa te mau tumu papu no te here i to tatou Atua e ia rahi atu â taua here ra ia ˈna. E here roa anei oe i te Atua, ma te vaiiho ia faatere mai o ˈna i to oe mau eˈa? Na oe e rave i te faaotiraa e tia ˈi. Ua ite Mose i te faufaa o te faahoturaa e te tapearaa i te here ia Iehova. I to Iseraela i tahito ra, ua parau Mose e: “A rave i te ora ia ora oe e to oe atoa ra huaai: ia hinaaro hoi oe i to Atua ra ia Iehova, e ia faaroo oe i to ˈna reo, e ia ati atu oe ia ˈna; o to oe ora ïa oia, e o te maoro ïa o to oe ra pue mahana.”—Deuteronomi 30:19, 20.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• No te aha e mea faufaa roa ˈi ia here tatou ia Iehova?

• E nafea tatou e faaite ai i to tatou here i te Atua?

• Eaha te mau tumu e here ai tatou ia Iehova?

• E nafea tatou e faahotu ai i te here i te Atua?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 18]

Te haafaufaa rahi nei Iehova i ta tatou pauroa e nehenehe e faaite—to tatou here ia ˈna

[Hohoˈa i te api 21]

“O tei hiˈo mai ia ˈu ra, ua hiˈo ïa i te Metua.”—Ioane 14:9