Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Eaha te auraa e here i to tatou taata-tupu

Eaha te auraa e here i to tatou taata-tupu

Eaha te auraa e here i to tatou taata-tupu

“[Ia here atu] oe i to taata-tupu, mai to aroha ia oe iho na.”—MATAIO 22:39MN.

1. E nafea tatou e faaite ai e te here ra tatou i te Atua?

 EAHA ta Iehova e titau ra i tei haamori ia ˈna? Ua pahono poto noa Iesu ma te mau parau ohie e te hohonu. Te ture rahi roa ˈˈe, o ta ˈna i parau, e here tatou ia Iehova ma to tatou aau, nephe, manaˈo, e puai atoa. (Mataio 22:37; Mareko 12:30, MN) Mai ta tatou i ite mai i to mua ˈtu tumu parau, e titau te here i te Atua ia auraro e ia haapao i ta ˈna mau faaueraa ei faahoˈiraa i te here ta ˈna i faaite mai. No tei here i te Atua, e ere te raveraa i to ˈna hinaaro i te mea teimaha; e faaoaoa râ te reira ia ratou.—Salamo 40:8; Ioane 1, 5:2, 3.

2, 3. No te aha tatou e ara maite ai i te ture e here i to tatou taata-tupu e tia ˈi, e eaha te mau uiraa e hiti mai?

2 Te piti o te ture rahi roa ˈˈe ta Iesu i parau, ua taaihia ïa i te ture matamua: “[Ia here atu] oe i to taata-tupu, mai to aroha ia oe iho na.” (Mataio 22:39; MN) I teie nei e ara maite tatou i teie ture, e mea maitai ia na reira. Ua tapaohia te tau o ta tatou e ora nei e te hoê huru here miimii e te piˈo. I roto i ta ˈna faataaraa faaurua no nia i te “anotau hopea nei,” ua papai te aposetolo Paulo e e ore te taata e here te tahi i te tahi, e here râ ratou ia ratou iho, e hinaaro i te moni e i te mau mea e navenave ai. E “aroha ore” te rahiraa aore ra mai ta te hoê huriraa o te Bibilia e parau ra, e “ere [ratou] i te aroha mau i to ratou mau utuafare.” (Timoteo 2, 3:1-4) Ua tohu Iesu Mesia e: “E rave rahi te . . . haavare . . . te tahi i te tahi, e riri hoi ratou ratou iho. . . . E riro te rahi o te taata i te iti te hinaaro [aore ra here].”—Mataio 24:10, 12.

3 A tapao na râ e aita Iesu i parau e e iti te here o te mau taata atoa. I vai noa na e e vai noâ tei faaite i te huru here e au no Iehova e o ta ˈna e titau atoa ra. E tutava tei here mau ia Iehova i te manaˈo atu ia vetahi ê mai ia ˈna ra te huru. O vai râ to tatou taata-tupu o ta tatou e here e tia ˈi? E nafea tatou e faaite ai i to tatou here i to tatou taata-tupu? E nehenehe te mau Papai e tauturu ia pahono atu tatou i teie mau uiraa faufaa.

O vai to ˈu taata-tupu?

4. Ia au i te Levitiko pene 19, e faaite te mau ati Iuda i te here ia vai ma?

4 Ia parau oia i te mau Pharisea e te piti o te ture rahi roa ˈˈe o te here i to taata-tupu mai to aroha ia oe iho na, ua faahiti Iesu i te hoê ture papu i horoahia ia Iseraela. Ua papaihia te reira i roto i te Levitiko 19:18. I roto i tauâ pene ra, ua parauhia i te mau ati Iuda e mea tia ia riro vetahi ê, taa ê atu i to ratou mau hoa Iseraela, ei taata-tupu no ratou. Te na ô ra te irava 34 e: “Ia riro râ te taata ê e parahi i ǒ outou na mai te taata tupu atoa ia outou, e aroha hoi oe ia ˈna mai te aroha ia oe ihora; e taata ěê atoa hoi outou i te fenua ra i Aiphiti.” No reira, ua hamani-maitai-hia te feia e ere i te ati Iuda, te mau peroseluto iho â râ, ma te here.

5. Mea nafea te mau ati Iuda i taa ˈi i te here i te taata-tupu?

5 E manaˈo ê râ to te mau aratai ati Iuda i te tau o Iesu. Ua haapii vetahi e e tano te mau parau “hoa” e “taata-tupu” no te ati Iuda anaˈe. Ua ririhia te feia e ere i te ati Iuda. Ua manaˈo teie mau orometua e mea tia ia vahavaha ˈtu te feia paieti i te feia paieti ore. Te parau ra te hoê buka e: “I roto i teie huru tupuraa, ua parare roa ïa te riri. E rave rahi mea te faauˈana ˈtu i te reira.”

6. Eaha na hiˈoraa e piti ta Iesu i rave i to ˈna parauraa no nia i te here i te taata-tupu?

6 I roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa, ua haapao Iesu i teie tumu parau ma te haamaramarama ˈtu e mea tia ia hamani maitai ma te here ia vai. Ua parau oia e: “Ua faaroo hoi outou e i parauhia mai i tahito ra, [Ia here atu] oe i to taata-tupu, e e riri atu i to enemi. Te parau atu nei râ vau ia outou, E aroha ˈtu i to outou mau enemi; e faaora ˈtu i tei tuhi mai ia outou; e hamani maitai atu i te feia i riri mai ia outou; e pure hoi i te feia i parau ino mai e tei hamani ino mai ia outou; ia riro outou ei tamarii na to outou Metua i te ao ra; te faahiti nei hoi oia i to ˈna mahana i nia i te ino e te maitai, e te haamairi mai nei oia i te ûa i nia i te parau-tia e te parau-tia ore.” (Mataio 5:43-45; MN) Ua rave Iesu e piti hiˈoraa i ǒ nei. Na mua, e Atua horoa noa o Iehova e te hamani maitai i te taata maitai e te taata ino atoa. Te piti, ia pee ïa tatou i to ˈna hiˈoraa e tia ˈi.

7. Eaha te haapiiraa ta tatou e huti mai i te parabole no te taata Samaria maitai?

7 I te tahi atu taime, ua ui te hoê ati Iuda ite i te Ture ia Iesu e: “O vai . . . to ˈu taata-tupu?” Ua pahono atu Iesu na roto i te hoê parabole tei faataa i te hoê taata Samaria o tei farerei i te hoê ati Iuda i taparahihia e te feia eiâ tei haru i ta ˈna mau taoˈa. Noa ˈtu e ua haavahavaha noa te ati Iuda i to Samaria, ua vehî te taata Samaria i te mau puta o taua taata ra e ua aratai ia ˈna i te hoê fare tipaeraa papu, i reira o ˈna e maitai mai ai. Eaha ïa te haapiiraa? E mea tia ia faaaano atu â tatou i to tatou here i te taata-tupu i te feia ê atu i to tatou iho iri, nunaa, aore ra ta tatou haapaoraa.—Luka 10:25, 29, 30, 33-37.

Eaha te auraa e here i to tatou taata-tupu

8. Eaha ta te Levitiko pene 19 e parau ra e mea nafea ia faaite i te here?

8 Te here i te taata-tupu, mai te here i te Atua, e ere noa i te hoê manaˈo putapû; e titau te reira i te ohipa. E mea tano ia hiˈopoa ˈtu â i te mau irava tapiri o te ture i papaihia i roto i te Levitiko 19 o te aˈo ra i te nunaa o te Atua e here i to ratou taata-tupu mai ia ratou iho. I reira tatou e taio ai e ua faauehia to Iseraela ia vaiiho i te taata rii e i te purutia ia apiti i roto i te auhuneraa. Aore roa e faatiahia te eiâ, te haavare, aore ra te haavarevare. I te haavaraa e titauhia te mau Iseraela eiaha roa ia faaite i te huru pae tahi. Noa ˈtu e e mea tia ia aˈo, ia hinaarohia te reira, ua parau-roa-hia ratou e: “Eiaha oe e riri i to taeae i to aau.” Ua haapotohia teie faaueraa e te tahi atu na roto i teie mau parau e: “[Ia here] . . . oe i te taata tupu mai to aroha ia oe iho na.”—Levitiko 19:9-11, 15, 17, 18MN.

9. No te aha Iehova i faaue ai i te mau Iseraela e faataa ê i te mau nunaa ê?

9 Noa ˈtu e e mea tia ia here te mau Iseraela ia vetahi ê, e mea titau-atoa-hia ratou ia faataa ê ia ratou i te feia haamori i te mau atua hape. Ua faaara Iehova no nia i te mau ati e i te mau faahopearaa o te mau amuimuiraa iino. Ei hiˈoraa, no nia i te mau nunaa o ta te mau Iseraela e tiahi, ua faaue Iehova e: “Eiaha oe e faaipoipo ia ratou; eiaha oe e horoa i to tamahine i ta ˈna ra tamaiti, eiaha hoi oe e rave i ta ˈna ra tamahine na ta oe ra tamaiti. E riro hoi ratou i te faafariu ê i to mau tamarii ia ore ia pee mai ia ˈu, ia haamori i te mau atua ěê ra, tupu ihora te riri o Iehova ia outou.”—Deuteronomi 7:3, 4.

10. E mea titauhia tatou ia ara i te aha?

10 E ara atoa te mau Kerisetiano i te mau faahoaraa e tei nehenehe e haaparuparu i to ratou faaroo. (Korinetia 1, 15:33) Te aˈohia ra tatou e: “Eiaha outou ia amui-au-ore-hia i te feia faaroo ore ra,” te feia e ere no te amuiraa Kerisetiano. (Korinetia 2, 6:14) Hau atu â, te aˈohia ra te mau Kerisetiano ia faaipoipo “ia au . . . i te Fatu.” (Korinetia 1, 7:39) Eiaha roa râ tatou e haavahavaha ˈtu i te feia aita e tiaturi ra ia Iehova. Ua pohe te Mesia no te feia hara, e e rave rahi i rave na i te mau mea faufau tei taui i to ratou mau haerea e tei faafaite i te Atua.—Roma 5:8; Korinetia 1, 6:9-11.

11. Eaha te ravea maitai roa ˈˈe no te faaite i te here i tei ore e tavini ia Iehova, e no te aha?

11 Ma te faaite i te here i tei ore e tavini i te Atua, aita ˈtu ravea maitai aˈe ta tatou e rave, o te peeraa ïa ia Iehova iho. Noa ˈtu e e riri o ˈna i te ino, te hamani maitai ra o ˈna i te taatoaraa ma te horoa ˈtu i te ravea ia faarue ratou i to ratou mau haerea iino e ia noaa ia ratou te ora mure ore. (Ezekiela 18:23) ‘Te hinaaro nei Iehova ia noaa paatoa te tatarahapa.’ (Petero 2, 3:9) Teie to ˈna hinaaro, ‘ia ora te taata atoa, e ia noaa te ite i te parau mau.’ (Timoteo 1, 2:4) No reira ïa Iesu i faaue ai i ta ˈna mau pǐpǐ e poro e e haapii e e “faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ.” (Mataio 28:19, 20) Ma te apiti i teie ohipa, te faaite ra tatou i te here i te Atua e i te taata-tupu atoa, oia mau, e tae noa ˈtu i to tatou mau enemi!

Te here i to tatou mau taeae Kerisetiano

12. Eaha ta te aposetolo Ioane i papai no nia i te here i to tatou taeae?

12 Ua papai te aposetolo Paulo e: “E hamani maitai tatou i te taata atoa, ia rahi atu râ i to te fetii faaroo ra.” (Galatia 6:10) Ei Kerisetiano, te faahepohia ra tatou ia faaite i te here i to te fetii faaroo—to tatou mau taeae e tuahine pae varua. Eaha te faufaaraa o teie here? No te haapapu i teie manaˈo, ua papai te aposetolo Ioane e: “O tei riri i tana taeae ra, e taparahi taata ïa . . . Ia parau te hoê taata e, Te hinaaro nei au i te Atua; e aore oia i aroha i tana taeae, e haavare oia: o tei ore i aroha i tana taeae tei hiˈohia e ana ra, eaha e tia ˈi ia ˈna ia hinaaro i te Atua, tei ore i hiˈohia e ana ra?” (Ioane 1, 3:15; 4:20) E mau parau puai roa tera. Ua faaohipa Iesu Mesia i te mau parau “taparahi taata” e “haavare” no Satani te Diabolo. (Ioane 8:44) Aore roa tatou e hinaaro nei ia faaohipahia teie mau parau no tatou!

13. E nafea tatou e faaite ai i te here i to tatou mau hoa faaroo?

13 “Ua haapiihia [te mau Kerisetiano mau] e te Atua i te aroha ia [ratou] iho.” (Tesalonia 1, 4:9) Ia here tatou “eiaha . . . te aroha vaha anaˈe e te aroha arero; ei aroha rave râ, ei mea mau.” (Ioane 1, 3:18) Ei here “haavare ore” to tatou e tia ˈi. (Roma 12:9) E turai te here ia hamani maitai, ia aroha, ia faaore i te hara, ia faaoromai, e eiaha e pohehae, e faaoru, e teoteo, aore ra e haapao ia ˈna iho. (Korinetia 1, 3:4, 5, MN; Ephesia 4:32) E turai te reira ia tatou ia ‘auraro aroha te tahi i te tahi.’ (Galatia 5:13) Ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e here te tahi i te tahi mai ia ˈna i here ia ratou. (Ioane 13:34, MN) No reira, ia ineine te hoê Kerisetiano i te pohe no to ˈna mau hoa faaroo ia titauhia te reira.

14. E nafea tatou e faaite ai i te here i roto i te utuafare?

14 Ia ite-rahi-hia te here i roto i te hoê utuafare Kerisetiano e i rotopu iho â râ i te tane e ta ˈna vahine e tia ˈi. No te huru piri roa o te taairaa o te faaipoiporaa i parau ai Paulo e: “E aroha atoa te mau tane i ta ratou iho mau vahine e tia ˈi mai ta ratou i aroha i to ratou iho tino ra.” Ua na ô â oia e: “O tei aroha i tana iho vahine ua aroha ïa ia ˈna iho.” (Ephesia 5:28) E pae irava i muri iho te faahiti faahou ra o Paulo i teie aˈoraa. Eiaha te hoê tane o te here ra i ta ˈna vahine e pee i te mau Iseraela o to Malaki tau o tei haavare atu i to ratou apiti. (Malaki 2:14) E poihere oia ia ˈna. E here oia ia ˈna mai te Mesia i here i te amuiraa. E turai atoa te here ia faatura te vahine i ta ˈna tane.—Ephesia 5:25, 29-33.

15. Ua turai te iteraa ˈtu i te here taeae i te ohiparaa ia parau e ia aha vetahi?

15 Papu maitai, ua riro teie huru here ei tapao faataa-ê-raa i te mau Kerisetiano mau. Ua parau Iesu e: “O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia aroha outou ia outou iho.” (Ioane 13:35) E aratai to tatou here te tahi i te tahi i te taata i te Atua ra o ta tatou hoi e here ra e e tia ra. Ei hiˈoraa, ua tae mai na Mozambique mai teie parau no nia i te hoê utuafare Ite. “Aita mâua i ite aˈenei i te hoê mea mai teie te huru. I te avatea, ua farara mai te hoê mataˈi uˈana, e te ûa rahi e te ûa paari. Ua vavahi te mataˈi rofaˈifaˈi i to mâua fare aeho, e ua pee ê te mau punu o te tapoˈi fare. Ia haere mai e ia tauturu mai to mâua mau taeae o te mau amuiraa tapiri e patu faahou i to mâua fare, ua parau to mâua taata tapiri maere roa e: ‘E haapaoraa maitai roa ta orua. Aita roa matou i tauturuhia e ta matou haapaoraa mai teie te huru.’ Ua hohora mâua i te Bibilia e ua faaite atu i te Ioane 13:34, 35. I teie nei, te haapii nei e rave rahi taata tapiri i te Bibilia.”

Te here i te taata tataihoê

16. Eaha te taa-ê-raa i te here i te hoê pǔpǔ taata e te here i te taata tataihoê?

16 E ere i te mea fifi ia here i to tatou taata-tupu taatoa, ei pǔpǔ. E mea huru fifi râ ia here i te taata tataihoê. Ei hiˈoraa, e taai-noa-hia te here o te tahi mau taata i te taata-tupu i te horoaraa ˈtu i te tahi ô i te mau faanahoraa tauturu i te taata riirii. Oia mau, e mea ohie roa ˈˈe ia parau e te here ra tatou i to tatou taata-tupu i te here i te hoê hoa ohipa aita paha e tâuˈa maira ia tatou, i te hoê taata hairiiri e noho ra i pihai iho noa mai ia tatou, aore ra i te hoê hoa o te faahuru ê ia tatou.

17, 18. Mea nafea Iesu i faaite ai i te here i te taata tataihoê, e no teihea hinaaro i na reira ˈi oia?

17 No nia i teie tumu parau no te here i te taata tataihoê, na Iesu tei faaite ma te tia roa i te mau huru maitatai o te Atua e haapii mai ia tatou. Noa ˈtu e ua haere mai oia i te fenua nei no te hopoi ê atu i te hara o te ao, ua faaite râ o ˈna i te here i te taata tataihoê—te hoê vahine maˈi, te hoê lepera, te hoê tamahine. (Mataio 9:20-22; Mareko 1:40-42; 7:26, 29, 30; Ioane 1:29) E faaite atoa tatou i to tatou here i to tatou taata-tupu ia au i to tatou huru i nia i te taata tataihoê ta tatou e farerei i te mau mahana atoa.

18 Eiaha roa râ e moe ia tatou e ua taaihia te here i te taata-tupu i te here i te Atua. Noa ˈtu e ua tauturu Iesu i tei veve, ua faaora i te taata maˈi, e ua faaamu i tei poiâ, na to ˈna hinaaro e tauturu i te taata ia faafaite ia Iehova tei turai ia ˈna ia rave i teie mau mea atoa e ia haapii atoa i te nahoa taata. (Korinetia 2, 5:19) Ua rave Iesu i te mau mea atoa no to Iehova hanahana, ma te ore roa e haamoe e ua tia e ua faaite o ˈna i te huru o te Atua o ta ˈna i here. (Korinetia 1, 10:31) Ma te pee i te hiˈoraa o Iesu, e nehenehe atoa tatou e faaite i te here mau i te taata-tupu e i te hoê â taime e amui ore i teie nei ao o te huitaata ino.

E nafea tatou e here ai i to tatou taata-tupu mai ia tatou iho?

19, 20. Eaha te auraa e here i to tatou taata-tupu mai ia tatou iho?

19 Ua parau Iesu e: “[Ia here atu] oe i to taata-tupu, mai to aroha ia oe iho na.” E mea tano iho â ia aupuru ia tatou iho e ia faatura ma te au ia tatou iho. Ahiri e aita, e mea faufaa ore teie ture. Eiaha ia anoi i teie here tano ia ˈna iho i te here ia ˈna anaˈe i faahitihia e te aposetolo Paulo i roto i te Timoteo 2, 3:2. O te hoê râ auraa tano no nia i to ˈna iho faufaa. Ua faataa te hoê aivanaa Bibilia i te reira mai “te hoê here faito noa e ere hoi i te here ia ˈna anaˈe, ‘O vau te mea maitai roa ˈˈe’ e ere atoa ïa i te haamauiuiraa ia ˈna iho, ‘O vau te mea ino roa ˈˈe.’”

20 Te auraa e here ia vetahi ê mai te here ia tatou iho, o te manaˈo atu ia vetahi ê mai ta tatou e hinaaro ra ia manaˈohia mai e o te hamani maitai atu ia vetahi ê mai ta tatou e hinaaro ra e ia hamani-maitai-hia mai. Ua parau Iesu e: “E te mau mea atoa ta outou i hinaaro ia vetahi ê ra, e na reira atoa ˈtu outou ia ratou.” (Mataio 7:12) A tapao na e aita Iesu i parau e e manaˈo i ta vera ma i rave na no tatou e a faahoˈi atu ai. Ia manaˈo râ tatou e nafea tatou e au ai ia hamani-maitai-hia e e na reira ˈtu ai. A tapao atoa na e aita Iesu i taotia i ta ˈna mau parau i te mau hoa e taeae. Ua faaohipa oia i te parau “taata,” peneiaˈe no te faataa e mea tia ia na reira tatou i te ohipa i nia i te mau taata atoa, i te taata taitahi ta tatou e farerei.

21. Ma te faaite i te here ia vetahi ê, eaha ta tatou e faaite ra?

21 E paruru te here i to tatou taata-tupu eiaha tatou ia rave i te mea ino. Ua papai te aposetolo Paulo e: “O teie . . . [te pǎpǎ ture] e, Eiaha oe e faaturi, Eiaha oe e taparahi noa i te taata, Eiaha oe e eiâ, Eiaha oe ei ite haavare, Eiaha oe e nounou, e te vai nei te tahi ture, ua hope atoa ïa i roto i teie nei parau e, E aroha ˈtu oe i to taata-tupu mai to aroha ia oe iho na. E ore roa te aroha e hamani ino i te taata-tupu.” (Roma 13:9, 10) E turai te here ia imi tatou i te mau ravea no te haafatata ˈtu ia vetahi ê. Ma te here i te taata-tupu, te faaite ra tatou e te here atoa ra tatou i te Atua ra ia Iehova tei poiete i te taata ia au i to ˈNa hohoˈa.—Genese 1:26.

E nafea outou e pahono ai?

• O vai ta tatou e here atu, e no te aha?

• E nafea tatou e faaite ai i te here i tei ore e tavini ia Iehova?

• E nafea te Bibilia e faataa ˈi i to tatou here i to tatou mau taeae?

• Eaha te auraa e here i to tatou taata-tupu mai ia tatou iho?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 24]

“O vai . . . to ˈu taata-tupu?”

[Hohoˈa i te api 27]

Ua faaaano atu â Iesu i to ˈna here i te taata tataihoê