Eaha to roto?

Tapura tumu parau

No te aha e ite ai i te anetimesia?

No te aha e ite ai i te anetimesia?

No te aha e ite ai i te anetimesia?

“Ta outou i faaroo ra e, te haere maira taua anetimesia ra” ta te aposetolo ïa i faauruhia i papai e mea maoro aˈenei. (Ioane 1, 2:18) Auê ïa parau maere e! Tau senekele i te maoro, ua ui te taata no nia i te auraa. O vai te anetimesia? Afea o ˈna e haere mai ai? Eaha ta ˈna e rave ia haere mai oia?

MEA roa te tapura iˈoa o te feia i parihia e anetimesia. Na mua ˈˈe, ua faarirohia te ati Iuda, te pâpa Katolika e te mau emepera Roma ei anetimesia. Ei hiˈoraa, i to te emepera Frédéric II (1194-1250) maitiraa eiaha e haere i te hoê tamaˈi i te iˈoa o te ekalesia, ua parauhia o ˈna e e anetimesia e te pâpa Grégoire IX e ua tiavaruhia o ˈna. Ua tiavaru-faahou-hia o ˈna e Innocent IV, te mono o Grégoire. Ei pahonoraa, ua parau o Frédéric e o Innocent te anetimesia.

O te aposetolo Ioane anaˈe te taata papai bibilia o tei faaohipa i te parau “anetimesia.” I roto i na rata e piti e amo ra i to ˈna iˈoa, e pae taime e itehia ˈi tera taˈo i roto i te huru otahi e otini atoa. To roto te mau irava te vai ra tera taˈo i te tumu parau tarenihia i muri nei. Na roto i tera mau irava, e nehenehe tatou e ite e e haavare te anetimesia, o tei faaoti papu e faaore i te taairaa o te hoê taata e te Mesia e te Atua. No reira, ua faaitoito te aposetolo i to ˈna mau hoa Kerisetiano: “E au mau here e, eiaha e faaroo atoa ˈtu i te mau [parau faaurua] atoa e tamata râ i taua mau [parau faaurua] ra, i te itearaa e, no ǒ i te Atua ra, no te mea e rave rahi te peropheta haavare i reva ˈtu na na te ao nei.”—Ioane 1, 4:1MN.

Ua faaara atoa o Iesu no nia i te feia haavare, aore ra peropheta haavare ma te parau e: “[E] haere mai [ratou] ia outou ma te huru o te mamoe ra, area o roto ra, e luko taehae ïa. E ite outou ia ratou i to ratou hoturaa.” (Mataio 7:15, 16) Te faaara ra atoa anei o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ no nia i te anetimesia taipe? E hiˈo mai tatou e nafea tatou ia ite i teie haavare aroha ore.