Eaha to roto?

Tapura tumu parau

‘E faatupu Iehova i te parau-tia’

‘E faatupu Iehova i te parau-tia’

‘E faatupu Iehova i te parau-tia’

“E ore anei te Atua [e faatupu i te parau-tia no] to ˈna ra taata maitihia, o tei tiaoro atu ia ˈna i te rui e te ao?”—LUKA 18:7; MN.

1. O vai ma te riro ei faaitoitoraa no oe, e no te aha?

 ATI aˈe te ao nei, te oaoa ra te mau Ite no Iehova i te auhoaraa o te mau taeae e tuahine Kerisetiano o te tavini ra ia Iehova ma te haapao maitai e mea maoro i teie nei. Ua matau anei oe iho i vetahi o teie feia here? Peneiaˈe te manaˈo ra oe i te hoê tuahine ruhiruhia o tei bapetizohia e rave rahi matahiti i teie nei, e mea varavara oia i te mairi i te hoê putuputuraa i te Piha a te Basileia. Aore ra te manaˈo ra paha oe i te hoê taeae ruhiruhia o te turu ra ma te taiva ore i te mau ohipa taviniraa a te amuiraa i te mau hebedoma atoa e ua na reira ahia aˈenei matahiti. Oia mau, ua manaˈo e rave rahi o teie feia haapao maitai e i teie nei e tupu ai o Aramagedo. Teie râ, aita teie ao tia ore o te vai noa nei â i faaaueue i to ratou tiaturi i ta Iehova mau parau fafau, aita atoa i haaparuparu i ta ratou faaotiraa papu ‘e mau papu e tae noa ˈtu i te hopea.’ (Mataio 24:13) E riro mau â te hohonu o te faaroo e faaitehia ra e teie mau tavini taiva ore a Iehova ei faaitoitoraa no te amuiraa taatoa.—Salamo 147:11.

2. E peapea tatou i teihea tupuraa?

2 I te tahi mau taime râ, te ite ra paha tatou i te tahi huru taa ê roa. Ua apiti vetahi mau Ite i te taviniraa e mea maoro i teie nei, teie râ i te roaraa o te tau, ua paruparu to ratou faaroo ia Iehova e ua faaea i te amuimui i te amuiraa Kerisetiano. E peapea tatou e ua faarue tera mau hoa tahito ia Iehova, e e hinaaro tatou ma te haavare ore e tamau maite â i te tauturu i “te mamoe [taitahi] i moe” ia hoˈi mai i roto i te nǎnǎ. (Salamo 119:176; Roma 15:1) Noa ˈtu râ, e faahiti mai teie mau faahopearaa taa ê roa—vetahi o te tapea ra i to ratou haapao maitai, area te vetahi ê râ, te ere ra ïa i te faaroo—i te mau uiraa. Eaha te tauturu ra e rave rahi Ite ia tapea i to ratou faaroo i ta Iehova mau parau fafau a ere ai vetahi ê i te reira? E nafea tatou iho e haapapu ai e te puai noa ra ta tatou tiaturiraa papu e ua fatata “te mahana rahi o Iehova”? (Zephania 1:14) E hiˈopoa anaˈe i te hoê faahohoˈaraa i roto i te Evanelia a Luka.

Te hoê faaararaa no te feia e ora nei ‘ia tae mai te Tamaiti a te taata nei’

3. O vai iho â te nehenehe e faufaahia i te faahohoˈaraa o te vahine ivi e te haava, e no te aha?

3 I roto i te Luka pene 18, te ite ra tatou i ta Iesu faahohoˈaraa o te hoê vahine ivi e te hoê haava. Hoê â ïa huru e te faahohoˈaraa o te fatu fare mârô ta tatou i tauaparau na i to mua ˈtu tumu parau. (Luka 11:5-13) Teie râ, te faaite ra te mau irava tapiri o te faatiaraa bibilia to roto te faahohoˈaraa o te vahine ivi e te haava e e tano iho â tera no te feia e ora nei ‘ia tae mai te Tamaiti a te taata nei,’ ma te mana i roto i te Basileia, tau i haamata i 1914.—Luka 18:8. *

4. Eaha ta Iesu i tauaparau hou to ˈna faatiaraa i te faahohoˈaraa i roto i te Luka pene 18?

4 Hou te faahohoˈaraa, ua parau Iesu e e haroaroa-papu-hia to ˈna vairaa mai ma te mana i roto i te Basileia ‘mai te uira o te anaana noa ˈtura i te tahi pae raˈi.’ (Luka 17:24; 21:10, 29-33) Eita râ te rahiraa o te taata e ora ra i “te tau hopea” e haapao i tera haapapuraa maramarama. (Daniela 12:4) No te aha hoi? No te hoê â tumu i tâuˈa ore ai te mau taata i te anotau o Noa e to Lota i ta Iehova mau faaararaa. I tera ra tau, ‘te amu ra, te inu ra, te hoo atura e te hoo maira, te faaapu ra, e te faatia ra te mau taata i te fare e ia tae i te mahana i hope roa aˈera ratou i te pohe.’ (Luka 17:26-29) Ua pohe ratou no te mea ua haa rahi ratou i roto i tera mau ohipa matauhia e aita i haapao i to te Atua hinaaro. (Mataio 24:39) I teie mahana, te haa atoa ra te rahiraa o te taata i roto i te mau ohipa o te mau mahana atoa eita ˈtu ai ratou e ite maitai e ua fatata te hopea o teie ao paieti ore.—Luka 17:30.

5. (a) Ua faaara tia ˈtu Iesu ia vai ma, e no te aha? (b) Eaha tei turai ia vetahi ia ere i to ratou faaroo?

5 Mea maramarama maitai, ua haapeapea Iesu i te mea e e nehenehe atoa ta ˈna mau pǐpǐ e hema i te ao a Satani e tae roa ratou i ‘te hoˈi atu i te [mau mea i muri].’ (Luka 17:22, 31; MN) E tera mau â tei tupu i nia i vetahi mau Kerisetiano. E mea maoro to ratou tiai-ru-raa i te mahana e haamou ai Iehova i teie ao ino. I to Aramagedo râ oreraa i tupu i te taime ta ratou i manaˈo, ua inoino aˈera ratou. Ua paruparu to ratou tiaturi i te fatataraa mai o ta Iehova mahana haavaraa. Ua haamarirau ratou i roto i te taviniraa e ua faaô rii maite i roto i te mau mea matauhia o te oraraa e aita rea taime i vaiihohia no te mau mea pae varua. (Luka 8:11, 13, 14) I muri aˈe, ‘ua hoˈi atu ratou i te mau mea i muri’—auê te peapea e!

Te faufaaraa ‘ia tamau maite i te pure’

6-8. (a) A faatia i te faahohoˈaraa o te vahine ivi e te haava. (b) Mea nafea to Iesu faaohiparaa i teie faahohoˈaraa?

6 E nafea tatou e papu ai e aita to tatou tiaturi aueue ore i te tupuraa o ta Iehova parau fafau e paruparu ra? (Hebera 3:14) Ua tuu atu Iesu i taua uiraa tano ra i muri aˈe i to ˈna faaararaa i te mau pǐpǐ eiaha e hoˈi atu i te ao ino a Satani.

7 Te faatia ra Luka e ‘ua parau Iesu i te hoê parabole ia ratou, ia tamau maite ratou i te pure eiaha e fiu.’ Ua na ô Iesu e: “E taata haava tei te hoê oire, aore oia i mǎtaˈu i te Atua, aore hoi i haapao i te taata: e vahine ivi hoi tei taua oire ra, e haere atura oia ia ˈna ra, na ô atura, E faatia mai oe ia ˈu i tau enemi nei. E aita aˈera oia i faatia vave mai: e muri aˈera, ua na ô ihora oia i te feruri-noa-raa i roto ia ˈna iho, Ore noâ vau i te mǎtaˈu i te Atua, e te haapao i te taata nei, no te mea râ te mârô mai nei teie nei vahine ivi ia ˈu, e faatia ˈtu â vau i ta ˈna parau, o te maniania vau ia ˈna i te haere-pinepine-raa mai.”

8 I muri aˈe i teie faatiaraa, teie te faaohiparaa ta Iesu i horoa: “A haapao na i te parau a taua haava parau-tia ore nei. E e ore anei te Atua e [faatupu i te parau-tia no] to ˈna ra taata maitihia, o tei tiaoro atu ia ˈna i te rui e te ao, [noa ˈtu e e faaoromai rahi to ˈna ia ratou]? E faaite atu vau ia outou, e [faatupu oioi] oia [i te parau-tia no] ratou. Ia tae mai râ te Tamaiti a te taata nei, [e itea mau anei ia ˈna teie] faaroo i te fenua nei?”—Luka 18:1-8; MN.

“E faatia mai oe ia ˈu”

9. Eaha te manaˈo tumu e matara ra i roto i te faahohoˈaraa o te vahine ivi e te haava?

9 Mea maramarama roa te manaˈo tumu faufaa o teie faahohoˈaraa oraora. Te faahitihia ra e piti atoa taata i roto i te faahohoˈaraa e tae noa ˈtu ia Iesu. Ua taparuparu te vahine ivi e: “E faatia mai oe ia ˈu.” Ua na ô te haava e: “E faatia ˈtu â vau i ta ˈna parau.” Ua ui Iesu: “E ore anei te Atua e [faatupu i te parau-tia]?” E no Iehova, ua parau Iesu e: “E [faatupu oioi] oia [i te parau-tia no] ratou.” (Luka 18:3, 5, 7, 8; MN) Afea iho â râ te Atua ‘e faatupu ai i te parau-tia’?

10. (a) Inafea te faatupuraahia te tahooraa i te senekele matamua? (b) Afea e e nafea e faatupuhia ˈi te parau-tia no te mau tavini a te Atua i teie mahana?

10 I te senekele matamua, ua tae mai te “anotau tahooraa” i 70 T.T., i te haamouraahia o Ierusalema e to ˈna hiero. (Luka 21:22) No te nunaa o te Atua i teie mahana, e faatupuhia te parau-tia i “te mahana rahi o Iehova.” (Zephania 1:14; Mataio 24:21) I taua taime ra, ‘e faautua Iehova i te feia i pohe ai’ to ˈna nunaa ‘a tuu mai ai Iesu Mesia i te pohe i te feia aore i ite i te Atua e tei ore i faaroo i te evanelia o to tatou Fatu o Iesu.’—Tesalonia 2, 1:6-8; Roma 12:19.

11. E nafea te parau-tia e tupu ‘oioi ai’?

11 E nafea râ tatou ia maramarama i ta Iesu haapapuraa e e faatupu “oioi” Iehova i te parau-tia e tia ˈi? Te faaite ra te Parau a te Atua e “noa ˈtu e e faaoromai rahi to [Iehova],” e faatupu oioi oia i te parau-tia i te taime tano maitai. (Luka 18:7, 8, MN; Petero 2, 3:9, 10) I to Noa anotau, i te taeraa mai te diluvi, ua haamouhia te feia ino ma te ore e faaroaroa. I to Lota anotau atoa, i te mairiraa mai te auahi no te raˈi mai, ua pohe te feia ino. Teie ta Iesu i parau: “Oia atoa ia tae i te mahana e fa mai ai te Tamaiti a te taata nei.” (Luka 17:27-30) E roohiâ te feia ino i “te pohe oioi.” (Tesalonia 1, 5:2, 3) Oia mau, e nehenehe tatou e tiaturi taatoa e eita Iehova e vaiiho e ia vai â te ao a Satani hoê mahana hau atu i ta te parau-tia e titau ra.

‘E faatupu oia i te parau-tia’

12, 13. (a) Eaha te haapiiraa no nia i te Atua i roto i ta Iesu faahohoˈaraa o te vahine ivi e te haava? (b) No te aha tatou e papu ai e e faaroo Iehova i ta tatou mau pure e e faatupu oia i te parau-tia?

12 Te haamataratara noa ra ta Iesu faahohoˈaraa o te vahine ivi e te haava i te tahi atu pue parau mau faufaa. Ei faaohiparaa i te faahohoˈaraa, ua parau Iesu e: “A haapao na i te parau a taua haava parau-tia ore nei. E e ore anei te Atua [e faatupu i te parau-tia no] to ˈna ra taata maitihia?” Aita mau â Iesu i faaau ia Iehova e te haava mai te huru ra e te parau ra oia e mea na ô o Iehova e haa ˈi i nia i te feia tiaturi. Ua horoa râ Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ i te hoê haapiiraa no nia ia Iehova na roto i te haamataratararaa i te taa-ê-raa i rotopu i te haava e te Atua. Eaha te tahi mau mea e taa ê ai raua?

13 E taata “parau-tia ore” te haava o ta Iesu faahohoˈaraa, “e haava parau-tia [râ] te Atua.” (Salamo 7:11; 33:5) Aita te haava i anaanatae aˈe i te vahine ivi, area Iehova râ, te anaanatae ra oia i te taata taitahi. (Paraleipomeno 2, 6:29, 30) Aita te haava i hinaaro i te tauturu i te vahine ivi, ua ineine râ Iehova—oia te ru ra—i te tauturu i te feia e tavini nei ia ˈNa. (Isaia 30:18, 19) Eaha ïa te haapiiraa? Mai te peu e ua faaroo te haava parau-tia ore i te mau aniraa a te vahine ivi e ua farii i te faatia ia ˈna, e hau atu â Iehova i te faaroo i te mau pure a to ˈna mau taata e e faatupu mau â oia i te parau-tia no ratou!—Maseli 15:29.

14. No te aha eiaha ˈi tatou e ere i te faaroo i te taeraa mai o te mahana haavaraa a te Atua?

14 No reira, ua hape roa te feia o te ere ra i te faaroo i te taeraa mai o te mahana haavaraa a te Atua. No te aha? Ma te faarue i to ratou tiaturiraa aueue ore e ua fatata “te mahana rahi o Iehova,” te feaa mau ra ratou e e nehenehe anei e tiaturihia e e faatupu iho â Iehova i ta ˈna mau parau fafau. Eita râ e tia i te hoê aˈe taata ia feaa mau i to te Atua haapao maitai. (Ioba 9:12) Te hoê uiraa papu oia ïa, E vai haapao maitai noa anei tatou iho? E tera mau â te tumu parau ta Iesu i faahiti i te hopea o te faahohoˈaraa o te vahine ivi e te haava.

“E itea mau anei ia ˈna teie faaroo i te fenua nei?”

15. (a) Eaha te uiraa ta Iesu i tuu atu, e no te aha? (b) E mea tia ia ui tatou ia tatou iho i te aha?

15 Ua tuu Iesu i te uiraa maere: Ia tae mai . . . te Tamaiti a te taata nei, [e itea mau anei ia ˈna teie] faaroo i te fenua nei?” (Luka 18:8; MN) Te faaite ra te parau ra “teie faaroo” e ua faahiti Iesu, eiaha i te faaroo i roto i te hoê auraa rahi, i te hoê râ huru faaroo taa ê—te hoê faaroo mai to te vahine ivi ra. Aita Iesu i pahono i ta ˈna uiraa. Ua faahiti oia i te reira ia feruri ta ˈna mau pǐpǐ i te huru o to ratou iho faaroo. Ua paruparu rii maite anei te reira e ua fifihia ratou i te hoˈiraa ˈtu i te mau mea ta ratou i faarue i muri? Aore ra e huru faaroo to ratou i faahohoˈahia e te vahine ivi? I teie mahana, e mea tia ia ui atoa tatou ia tatou iho, ‘Eaha te huru faaroo ta “te Tamaiti a te taata nei” e itea i roto i to ˈu aau?’

16. Teihea huru faaroo to te vahine ivi?

16 Ia parahi tatou i rotopu i te feia ta te Atua e faatia mai, e mea faufaa no tatou ia pee i te haerea o taua vahine ivi ra. Teihea huru faaroo to ˈna? Ua faaite oia i to ˈna faaroo na roto i ‘te haereraa ma te mârô maite noa i te haava, ma te na ô, E faatia mai oe ia ˈu.’ Ua mârô tera vahine ivi ia faatia mai te hoê taata parau-tia ore ia ˈna. Oia atoa, e nehenehe te mau tavini a te Atua i teie mahana e tiaturi e e faatia mai Iehova ia ratou—noa ˈtu e e titauhia ˈtu â i te taime i ta ratou i manaˈo. Hau atu â, te faaite ra ratou i to ratou tiaturi i ta te Atua mau parau fafau na roto i te pureraa ma te mârô—oia, ma te ‘tiaoro atu ia Iehova i te rui e te ao.’ (Luka 18:7) Oia mau, mai te peu e ua faaea te hoê Kerisetiano i te pure ia faatupuhia te parau-tia, te faaite ra oia e ua ere oia i te tiaturi e e ohipa mai Iehova no te maitai o ta ˈna mau tavini.

17. Eaha iho â ta tatou mau tumu no te tamau uˈana maite â i te pure e te tapea i to tatou faaroo i te tae-papu-raa mai o te mahana haavaraa a Iehova?

17 Te faaite ra te mau tupuraa taa ê o te vahine ivi ia tatou e te vai ra ta tatou mau tumu hau no te tamau uˈana maite â i te pure. A hiˈopoa na i te tahi mau taa-ê-raa i rotopu i to ˈna tupuraa e to tatou iho. Ua tamau â te vahine ivi i te haere i te haava noa ˈtu e aita e taata i faaitoito aˈe ia ˈna ia na reira, te faaitoito rahi râ te Parau a te Atua ia tatou ia “tamau uˈana maite â i te pure.” (Roma 12:12) Aita ta te vahine ivi e haapapuraa e e fariihia ta ˈna mau aniraa, ua haapapu râ Iehova ia tatou e e faatupuhia te parau-tia. Na roto i ta ˈna peropheta, ua parau Iehova e: “E ia maoro iti noâ, e tiai atu â; e tae mau mai ïa, e ore e haamaoro hua.” (Habakuka 2:3; Salamo 97:10) Aita ta te vahine ivi e tauturu aˈe no te tia ˈtu no ˈna ia manuïa ta ˈna aniraa. E tauturu puai râ ta tatou, o Iesu “tei te rima atau o te Atua ra, te tia ra ia tatou.” (Roma 8:34; Hebera 7:25) No reira, mai te peu e ua tamau â te vahine ivi i te ani, noa ˈtu to ˈna tupuraa fifi, i te haava ma te tiaturi e e faatupuhia te parau-tia, e hau atu â tatou i te titauhia ia tapea i to tatou faaroo i te tae-papu-raa mai o te mahana haavaraa a Iehova!

18. E nafea ta tatou mau pure e haapaari ai i to tatou faaroo e e tauturu ai ia faatiahia tatou?

18 Te haapii ra te faahohoˈaraa o te vahine ivi ia tatou e e taairaa piri roa to rotopu i te pure e te faaroo ia nehenehe ta tatou mau pure ma te mârô e patoi i te mau mana o te haaparuparu i to tatou faaroo. Parau mau, e ere teie te auraa, e faatitiaifaro te mau pure faarahi noa i te ereraa i te faaroo. (Mataio 6:7, 8) Ia turaihia tatou ia pure no te mea te ite ra tatou e e hinaaro taatoa tatou i te Atua, e haafatata ˈtu â ïa te pure ia tatou i te Atua e e haapaari i to tatou faaroo. E i te mea e te titauhia ra te faaroo no te faaoraraa, e ere i te mea maere e ua itea ia Iesu e mea faufaa ia faaitoito i ta ˈna mau pǐpǐ ‘ia tamau maite i te pure eiaha e fiu.’ (Luka 18:1; Tesalonia 2, 3:13) Oia mau, aita te taeraa mai o “te mahana rahi o Iehova” i taaihia i ta tatou mau pure—e tae mai te reira te pure ra anei tatou no te reira aore ra aita. Teie râ, noa ˈtu e e faatiahia mai tatou iho e e ora ˈtu tatou i te tamaˈi a te Atua aore ra eita, ua taai-hope-hia te reira i to tatou faaroo e te haerea tia ta tatou e tapi ra i roto i ta tatou mau pure.

19. E nafea tatou e faaite ai e te tiaturi ra tatou ma te aueue ore e ‘e faatupu te Atua i te parau-tia’?

19 Ia haamanaˈo tatou, ua ui Iesu: “Ia tae mai . . . te Tamaiti a te taata nei, [e itea mau anei ia ˈna teie] faaroo i te fenua nei?” Eaha te pahono i ta ˈna uiraa maere? Auê tatou i te oaoa e te faaite ra tau mirioni tavini haapao maitai a Iehova e ati aˈe te fenua nei i teie mahana na roto i ta ratou mau pure, to ratou faaoromai e to ratou tuutuu ore ia noaa iho â ia ratou teie faaroo! No reira, e nehenehe ta Iesu uiraa e pahonohia e e! Oia, noa ˈtu te ohipa parau-tia ore ta te ao a Satani e faatae ra i nia ia tatou i teie nei, te tiaturi ra tatou ma te aueue ore e ‘e faatupu te Atua i te parau-tia no to ˈna ra taata maitihia.’

[Nota i raro i te api]

^ No te taa maitai roa i te auraa o teie faahohoˈaraa, a taio i te Luka 17:22-33. A tapao e nafea te mau irava no nia i “te Tamaiti a te taata nei” i roto i te Luka 17:22, 24, 30 e pahono ai i te uiraa i hiti i roto i te Luka 18:8.

Te haamanaˈo ra anei oe?

• Eaha tei turai i vetahi mau Kerisetiano ia ere i te faaroo?

• No te aha e faaroo aueue ore ai to tatou i roto i te taereraa mai o te mahana haavaraa a Iehova?

• Eaha ta tatou mau tumu no te tamau uˈana maite â i te pure?

• E nafea te pure ma te mârô e tauturu ai eiaha tatou ia ere i to tatou faaroo?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 14]

Eaha te haamataratarahia ra e te faahohoˈaraa o te vahine ivi e te haava?

[Hohoˈa i te api 17]

I teie mahana, te tiaturi ra tau mirioni ma te aueue ore e ‘e faatupu te Atua i te parau-tia’