Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“E oaoa mau â hoi oe”

“E oaoa mau â hoi oe”

“E oaoa mau â hoi oe”

“[E haapao oe] i te oroa a to Atua ra a Iehova . . . , e e oaoa mau â hoi oe.”—DEUTERONOMI 16:15.

1. (a) Eaha na tumu parau e piti i mârôhia e Satani? (b) Eaha ta Iehova i tohu i muri aˈe i te orureraa hau a Adamu e a Eva?

 IA SATANI i aratai atu ia Adamu e ia Eva i roto i te orureraa hau i to raua Atua Poiete, ua mârô o ˈna e piti tumu parau faufaa roa. Na mua, ua aa ˈtu o ˈna i te parau mau e te tia o te huru faatereraa a Iehova. Te piti, ia au i ta Satani parau e tavini te taata i te Atua no te mau tumu miimii anaˈe. Ua faaite-maitai-hia te piti o te tumu parau i te tau o Ioba. (Genese 3:1-6; Ioba 1:9, 10; 2:4, 5) Noa ˈtu râ, ua ohipa oioi Iehova i mua i taua tupuraa ra. Tei roto noâ Adamu e o Eva i te ô i Edene, i tohu ai Iehova e e nafea Oia e faatitiaifaro ai i na tumu parau. Ua tohu oia i te haereraa mai o te hoê “huero” i muri aˈe to ˈna poro avae i te haaparuparuhia, e haaparuparu pohe roa oia ia Satani i te afii.—Genese 3:15, MN.

2. Mea nafea Iehova i te haamaramaramaraa hau atu â i te tupuraa o te parau tohu o te Genese 3:15?

2 A mairi ai te tau, ua haamaramarama hau atu â Iehova i taua parau tohu ra, ma te faaite i to ˈna tupu-papu-raa i te pae hopea. Ei hiˈoraa, ua faaite te Atua ia Aberahama e e fa mai te “huero” mai roto mai i to ˈna ra huaai. (Genese 22:15-18, MN) Ua riro mai o Iakoba to Aberahama mootua ei metua tane no na opu 12 o Iseraela. I 1513 H.T.T., i te riroraa mai taua mau opu ra ei nunaa, ua horoa ˈtu Iehova i te hoê pǎpǎ ture e te mau oroa matahiti rau. Ua parau te aposetolo Paulo “e ata anaˈe [taua mau oroa ra] . . . no te tupu a muri aˈe.” (Kolosa 2:16, 17; Hebera 10:1) Te vai ra i roto te mau hiˈoraa atea no te tupuraa o te opuaraa a Iehova no nia i te Huero. Ua oaoa rahi to Iseraela i te haapaoraa i tera mau oroa. E haapaari mai te hiˈo-poto-raa i te reira i to tatou faaroo i te tia-mau-raa o te mau parau fafau a Iehova.

E fa mai te Huero

3. O vai te Huero i fafauhia, e mea nafea to ˈna poro avae i te haaparuparuraahia?

3 Ua hau atu i te 4 000 matahiti i muri aˈe i te parau tohu matamua a Iehova, ua fa mai te Huero i fafauhia. O Iesu ïa. (Galatia 3:16) Ei taata tia roa, ua tapea Iesu i to ˈna hapa ore e tae atu i te pohe e mea na reira oia i haapapu ai e e mau pariraa haavare anaˈe ta Satani. Hau atu â, e taata hara ore o Iesu, no reira ua riro to ˈna pohe ei tusia faufaa roa. Mea na reira Iesu i faaora ˈi i te huaai haapao maitai o Adamu raua Eva i te hara e te pohe. Ua ‘haaparuparuhia te poro avae’ o te Huero i fafauhia i to Iesu poheraa i nia i te pou haamauiuiraa.—Hebera 9:11-14.

4. Mea nafea te faaite-atea-raahia te tusia o Iesu?

4 Ua pohe Iesu i te 14 no Nisana 33 T.T. * I Iseraela, te 14 no Nisana o te oroa Pasa te mahana oaoa roa ˈˈe. I te mau matahiti atoa i taua mahana ra e amu ai te mau utuafare i te maa e te hoê fanauˈa mamoe ino ore. Na reira ïa ratou e haamanaˈo ai i te tuhaa a te toto o te hoê fanauˈa mamoe no te faaora i te mau matahiapo o Iseraela a tairi ai te melahi o te pohe i te mau matahiapo o Aiphiti i te 14 no Nisana 1513 H.T.T. (Exodo 12:1-14) Ua faaite atea te fanauˈa mamoe o te Pasa ia Iesu, i parau ai te aposetolo Paulo e: “O te Mesia . . . ta tatou pasa, i taparahihia ïa na tatou.” (Korinetia 1, 5:7) Mai te toto o te fanauˈa mamoe o te Pasa, e faaora to Iesu toto tei haamaniihia i te taata e rave rahi.—Ioane 3:16, 36.

‘Te oho matamua no te feia i pohe’

5, 6. (a) I anafea Iesu i faatia-faahou-hia ˈi, e mea nafea teie ohipa i te faaite-atea-raahia i roto i te Ture? (b) Mea nafea te tia-faahou-raa o Iesu i faatupu ai i te Genese 3:15?

5 I te toru o te mahana, ua faatia-faahou-hia mai o Iesu i te ora ia faaite atu oia i te faufaa o to ˈna tusia i te aro o to ˈna Metua. (Hebera 9:24) Ua faaite-atea-hia to ˈna tia-faahou-raa i roto i te tahi atu oroa. Te mahana i muri aˈe i te 14 no Nisana o te haamataraa ïa o te Oroa maa faahopue-ore-hia. I te mahana i muri iho, i te 16 no Nisana, e hopoi mai te mau Iseraela i te hoê pǔpǔ o te oho matamua o te auhune kerite, te auhune matamua roa i Iseraela, ia ueue te tahuˈa i te reira i mua ia Iehova. (Levitiko 23:6-14) E mea tano mau â e i tera iho â mahana i te matahiti 33 T.T., ua faaore roa Iehova i te mau tutavaraa iino a Satani no te haapohe i to ˈna “ite mau e te parau mau”! I te 16 no Nisana 33 T.T., ua faatia mai Iehova ia Iesu mai te pohe mai i te ora varua pohe ore.—Apokalupo 3:14; Petero 1, 3:18.

6 Ua riro maira Iesu “ei [oho] matamua no te feia i mairi i te taoto ra.” (Korinetia 1, 15:20; MN) Taa ê atu i te feia i faatiahia na, aita o Iesu i pohe faahou. Ua haere râ oia i nia i te raˈi i te rima atau o Iehova, i reira oia e tiai ai e e faarirohia ˈi ei Arii o te Basileia o Iehova i te raˈi. (Salamo 110:1; Ohipa 2:32, 33; Hebera 10:12, 13) Mai to ˈna riroraa mai ei Arii, i teie nei e tiaraa to Iesu no te haaparuparu pohe roa ia Satani, te enemi rahi, i te afii e no te haamou i to ˈna ra huero.—Apokalupo 11:15, 18; 20:1-3, 10.

Te tahi atu mau melo o te Huero o Aberahama

7. Eaha te Oroa hebedoma?

7 O Iesu te Huero i fafauhia i Edene e maoti oia Iehova e “haamou [ai] . . . i te ohipa a te [D]iabolo ra.” (Ioane 1, 3:8) I to Iehova râ paraparauraa ia Aberahama, ua faaite Oia e te “huero” e hau atu ïa i te hoê noa taata. E riro “mai te fetia o te raˈi ra, e mai te one tahatai ra.” (Genese 22:17) Ua faaite-atea-hia te faraa mai o te tahi atu mau melo o te “huero” na roto i te tahi atu â oroa oaoa. E pae ahuru mahana mai te 16 no Nisana, ua faatupu Iseraela i te Oroa hebedoma. Teie ta te Ture e parau ra: “E tae noa ˈtu i te mahana i muri aˈe i te sabati hitu ra, ia pae ahururaa te mahana ta outou e taio; a hopoi ai outou i te tahi tusia amu apî na Iehova. E hopoi mai outou i na pane ueue omera piti e piti aˈe, no roto i to outou mau fare; ei pane faraoa hua, e euhia ma te faahopue atoa, ei oho matamua na Iehova.” *Levitiko 23:16, 17, 20.

8. Eaha te ohipa faahiahia mau i tupu i te Penetekose 33 T.T.?

8 A vai ai Iesu i te fenua, ua parauhia te Oroa hebedoma, te Penetekose (no roto mai ïa i te hoê taˈo Heleni oia hoi te auraa “pae ahururaa”). I te Penetekose 33 T.T., ua ninii te Tahuˈa rahi, Iesu Mesia tei faatiahia, i te varua moˈa i nia i te hoê pǔpǔ iti 120 pǐpǐ tei putuputu i Ierusalema. Ua riro ïa tera mau pǐpǐ ei tamarii faatavaihia a te Atua e ei taeae o Iesu Mesia. (Roma 8:15-17) Ua riro maira ratou ei nunaa apî, ‘te Iseraela o te Atua.’ (Galatia 6:16) Mai te hoê numera iti i te haamataraa, ua naea 144 000 te numera o tera nunaa i te pae hopea.—Apokalupo 7:1-4.

9, 10. Mea nafea te amuiraa o te mau Kerisetiano faatavaihia i faaite-atea-hia ˈi i te Penetekose?

9 Ua faaite-atea-hia te amuiraa o te mau Kerisetiano faatavaihia i na pane faahopue e piti tei ueuehia i mua ia Iehova i te Penetekose taitahi. Ua faaite na pane faahopuehia e te vai noa ra i roto i te mau Kerisetiano faatavaihia te hopue o te hara i tutuuhia mai. E nehenehe râ ratou e haafatata ia Iehova maoti te tusia taraehara o Iesu. (Roma 5:1, 2) No te aha e piti pane? Peneiaˈe no te faaite e no roto mai paha te mau tamarii faatavaihia a te Atua e piti pǔpǔ—na mua te mau ati Iuda tumu e i muri iho te mau Etene.—Galatia 3:26-29; Ephesia 2:13-18.

10 No ǒ mai na pane e piti i pûpûhia i te Penetekose i te oho matamua o te auhune sitona. Ma te au, ua parauhia tera mau Kerisetiano faatavaihia i te varua e “oho matamua o te mau mea i hamanihia e ana.” (Iakobo 1:18) Na mua e faaorehia ta ratou mau hara maoti to Iesu toto tei haamaniihia, a fanaˈo ai ratou i te ora pohe ore i te raˈi, a arii ai ratou e o Iesu i roto i to ˈna Basileia. (Korinetia 1, 15:53; Philipi 3:20, 21; Apokalupo 20:6) Fatata roa ratou ei tamarii i te raˈi, i te “tavana . . . i nia iho [i te mau fenua] ma te sepeta auri” e te ite ‘ia Satani i te haaparuparuhia i raro aˈe i to ratou avae.’ (Apokalupo 2:26, 27; Roma 16:20) Ua parau te aposetolo Ioane e: “O te feia teie e pee i te Arenio i to ˈna atoa mau haerea. I tauihia teie nei feia no roto i te taata nei, ei oho matamua na te Atua e na te Arenio ra.”—Apokalupo 14:4.

Te hoê mahana tei haafaufaa i te faaoraraa

11, 12. (a) Eaha tei tupu i te Mahana taraehara? (b) Eaha te mau maitai ta Iseraela i noaa i te mau tusia o te puaatoro oni e te mau puaaniho?

11 I te ahuru o te mahana no Etanima (i parauhia Tisiri i muri aˈe), * ua faatupu Iseraela i te hoê oroa tei faaite atea e nafea e faaohipahia ˈi te mau maitai o te tusia taraehara o Iesu. I tera mahana, e tairuru ai te nunaa taatoa no te Mahana taraehara ia hopoihia te mau tusia no te tamâ i ta ratou mau hara.—Levitiko 16:29, 30.

12 I te Mahana taraehara, e tupai te tahuˈa rahi i te hoê puaatoro oni apî, e i roto i te vahi Moˈa Roa, e pîpî ai oia i te tahi tuhaa toto i mua ˈtu i te tapoˈi o te Afata, ma te pûpû taipe atu i te toto i mua ia Iehova. Taua pûpûraa ra, no te mau hara ïa a te tahuˈa rahi e “to ˈna atoa ra fetii,” te mau tahuˈa e te ati Levi. I muri iho e rave te tahuˈa rahi e piti puaaniho. E tupai oia i te hoê puaaniho ei tusia taraehara “na te mau taata.” E pîpî-atoa-hia te tahi tuhaa toto i mua ˈtu i te tapoˈi o te Afata i roto i te vahi Moˈa Roa. I muri aˈe, e tuu ai te tahuˈa rahi i na rima i nia i te afii o te piti o te puaaniho a faˈi ai i te mau hara a te mau tamarii a Iseraela. l reira ïa e putôhia ˈi te puaaniho i te medebara no te hopoi taipe ê atu i te mau hara a te nunaa.—Levitiko 16:3-16, 21, 22.

13. Mea nafea te mau ohipa i te Mahana taraehara i faaite atea ˈi i ta Iesu e rave?

13 Mai tei faaite-atea-hia e tera mau ohipa, e faaohipa Iesu, te Tahuˈa rahi i te mau maitai o to ˈna iho toto no te faaore i te hara. Na mua, e faaohipahia te faufaa o to ˈna toto i te “fare varua” o na Kerisetiano faatavaihia 144 000, ia faarirohia ratou ei taata parau-tia e ia fanaˈo ratou i te hoê tiaraa mâ i mua ia Iehova. (Petero 1, 2:5; Korinetia 1, 6:11) Te faaite-atea-hia ra te reira na roto i te tusia o te puaatoro oni. Ua matara ïa te eˈa no ta ratou tufaa i te raˈi. Te piti, e faaohipahia to Iesu toto no te maitai o te mau mirioni taata ê atu o tei faatupu i te faaroo i te Mesia, mai tei faaitehia e te tusia o te puaaniho. E fanaˈo ratou i te ora mure ore i te fenua nei, te tufaa i erehia e Adamu e o Eva. (Salamo 37:10, 11) Ma te niu o to ˈna toto tei haamaniihia, e hopoi ê atu Iesu i te mau hara o te huitaata, mai te puaaniho ora tei hopoi taipe ê atu i te mau hara a to Iseraela i te medebara.—Isaia 53:4, 5.

Te oaoaraa i mua ia Iehova

14, 15. Eaha tei tupu i te Oroa patiaraa tiahapa, e eaha ta te mau Iseraela i haamanaˈo?

14 I muri aˈe i te Mahana taraehara, e faatupu te mau Iseraela i te Oroa patiaraa tiahapa, te oroa oaoa roa ˈˈe o te matahiti ati Iuda. (Levitiko 23:34-43) E tupu taua oroa ra i te 15 e tae atu i te 21 no Etanima ma te hope na roto i te hoê tairururaa moˈa i te 22 no taua avaˈe ra. O te hopea te reira no te haapueraa maa auhune e e taime haamauruururaa ïa i te Atua no to ˈna maitai rahi. No taua tumu ra, ua faaue Iehova i te feia haapao i te oroa e: “E haamaitai mai . . . to Atua ra o Iehova ia oe i ta oe atoa ra mau taoˈa, e te mau ohipa atoa a to rima na, e e oaoa mau â hoi oe.” (Deuteronomi 16:15) E taime oaoa mau â te reira!

15 I tera oroa, e parahi te mau Iseraela i roto i te tiahapa e hitu mahana. I haamanaˈo na ïa ratou e i te hoê taime, te parahi ra ratou i roto i te tiahapa i te medebara. Ua horoa teie oroa i te taime ravai no te feruri maite i to te Metua ra o Iehova aupuru. (Deuteronomi 8:15, 16) E inaha, te parahi ra hoi te ona e te veve i roto i te hoê â huru tiahapa, i haamanaˈo ai te mau Iseraela e i te roaraa o taua oroa ra, ua aifaito ratou pauroa.—Nehemia 8:14-16.

16. Eaha tei faaite-atea-hia e te Oroa patiaraa tiahapa?

16 E oroa auhune te Oroa patiaraa tiahapa, e oroa haapueraa maa oaoa, e te faaite atea ra te reira i te haaputuputuraa oaoa o te feia e faatupu i te faaroo ia Iesu Mesia. Ua haamata te haaputuputuraa i te Penetekose 33 T.T., ia faatavaihia 120 pǐpǐ a Iesu ei melo o “te autahuˈa moˈa.” Mai te mau Iseraela i ora na tau mahana noa i roto i te tiahapa, ua ite tei faatavaihia e e “purutia” noa ratou i roto i teie ao paieti ore. E tiaturiraa no te raˈi to ratou. (Petero 1, 2:5, 11) Ua tae te haaputuputuraa o te mau Kerisetiano faatavaihia i to ˈna hopea i teie “anotau hopea,” ia haaputuputuhia te toea o na 144 000.—Timoteo 2, 3:1.

17, 18. (a) Eaha te faaite ra e e haamaitaihia ˈi te tahi atu taata, taa ê atu i te mau Kerisetiano faatavaihia i te tusia o Iesu? (b) O vai ma i teie mahana tei haamaitaihia i te Oroa patiaraa tiahapa no teie nei tau, e afea tera oroa oaoa e hope roa ˈi?

17 E mea tano ia tapao e i te roaraa o teie oroa tahito, ua pûpûhia e 70 puaatoro oni. (Numera 29:12-34) E 7 tatai 10 e noaa mai ai te numera 70, i roto i te Bibilia e mau numera taipe teie o te tia-roa-raa i te raˈi e i te fenua. No reira, e riro te tusia o Iesu ei maitai no te feia haapao maitai o te mau utuafare e 70 atoa o te huitaata no roto mai ia Noa. (Genese 10:1-29) Ia au i te reira, i to tatou nei tau, ua aano atu â te haaputuputuraa i te mau taata o te mau fenua atoa o te faatupu i te faaroo ia Iesu e o te tiaturi e ora i nia i te fenua paradaiso.

18 Ua ite orama te aposetolo Ioane i teie haaputuputuraa no teie tau. Na mua, ua faaroo oia i te piiraa no te tapaoraa o te toea o na 144 000. I muri iho, ua ite oia i te “feia rahi roa, e ore roa e pau ia taio,” i te tia-noa-raa i mua ia Iehova e ia Iesu, e “amaa tamara i to ratou rima.” O te feia e “haere mai mai roto mai i te ati rahi” e ô atu ai i roto i te ao apî. E purutia noa atoa ratou i roto i teie faanahoraa tahito o te mau mea, e te tiai ra ratou ma te tiaturi i te tau e na “te Arenio . . . e faaamu ia ratou e e aratai . . . ia ratou i te mau pape ora pihaa.” I tera tau, “na te Atua e horoi hua i to ratou roimata.” (Apokalupo 7:1-10, 14-17) E hope roa te Oroa patiaraa tiahapa no teie nei tau i muri aˈe i te hopea o te Faatereraa tausani matahiti a te Mesia a fanaˈo ai te nahoa rahi e te feia haapao maitai i faatia-faahou-hia i te ora mure ore.—Apokalupo 20:5.

19. E nafea tatou e maitai ai i te feruri-maite-raa i te mau oroa i faatupuhia i Iseraela?

19 E nehenehe atoa tatou “e oaoa mau â” ia feruri maite tatou i te auraa o te mau oroa ati Iuda i tahito ra. E mea oaoa mau â ia feruri maite tatou e ua faaite atea Iehova e nafea ta ˈna parau tohu i te ô i Edene e tupu ai, e e mea anaanatae mau â ia ite i teie nei tau to ˈna tupu-aano-raa. I teie nei mahana, ua ite tatou e ua fa mai te Huero e ua haaparuparuhia to ˈna poro avae. I teie nei e Arii oia i te raˈi. Hau atu â, ua faaite aˈena te rahiraa o na 144 000 i to ratou haapao maitai e tae noa ˈtu i te pohe. Eaha te toe nei â? Afea te parau tohu e tupu roa ˈi? E tauaparauhia te reira i roto i te tumu parau i muri nei.

[Nota i raro i te api]

^ E au o Nisana i te avaˈe Mati/Eperera o ta tatou tarena.

^ I roto i teie pûpûraa ma te ueue e piti pane faahopue, e tapea pinepine te tahuˈa i na pane i roto i na apu rima, e faateitei ai i na rima, e e taueue ai te pae atau e te pae aui. Ua faataipe teie taueueraa i te faaiteraa o te mau mea i pûpûhia na Iehova.—A hiˈo i te Étude perspicace des Écritures, buka 2, api 850, neneihia e te mau Ite no Iehova.

^ E au Etanima aore ra Tisiri i te avaˈe Tetepa/Atopa o ta tatou tarena.

E nehenehe anei outou e faataa?

• Eaha ta te fanauˈa mamoe o te Pasa i faaite atea?

• Eaha te haaputuputuraa ta te Oroa o te Penetekose i faaite atea?

• Eaha ta te mau tuhaa o te Mahana taraehara i faaite no nia i te faaohiparaa o te tusia taraehara o Iesu?

• Mea nafea te haaputuputuraa o te mau Kerisetiano i faaite-atea-hia ˈi e te Oroa patiaraa tiahapa?

[Uiraa haapiiraa]

[Tapura i te mau api 24, 25]

(Hiˈo i te papai)

Tupuraa: Faaite-atea-hia:

Pasa 14 no Nisana Fanauˈa mamoe Iesu tei horoa

tei haapohehia i to ˈna ora

Oroa 15 no Nisana Sabati

o te pane 16 no Nisana Kerite Iesu tei

faahopue-ore-hia i pûpûhia faatia-faahou-hia

(15-21 no Nisana)

50 mahana

Oroa 6 no Sivana Na pane Ua pûpû Iesu

o te mau e piti i te mau taeae

hebedoma i pûpûhia faatavaihia

(Penetekose) ia Iehova

Mahana 10 no Tisiri Te hoê Ua pûpû Iesu

taraehara puaatoro oni i te faufaa o

e na puaaniho to ˈna toto no te

e piti huitaata atoa

i pûpûhia

Oroa 15-21 no Te parahi Haaputuputuraa o

patiaraa Tisiri oaoa ra te feia faatavaihia

tiahapa to Iseraela e te “feia rahi

(Haapueraa i roto i te roa”

maa, Sekene) mau tiahapa,

e te oaoa ra

ratou i te auhuneraa,

e 70 puaatoro oni

i pûpûhia

[Hohoˈa i te api 23]

Mai te toto o te fanauˈa mamoe o te Pasa, e faaora to Iesu toto tei haamaniihia i te taata e rave rahi

[Hohoˈa i te api 24]

Ua faaite atea te oho matamua o te auhune kerite i pûpûhia i te 16 no Nisana i te tia-faahou-raa o Iesu

[Hohoˈa i te api 25]

Ua faaite atea na pane e piti i pûpûhia i te Penetekose i te amuiraa o te mau Kerisetiano faatavaihia

[Hohoˈa i te api 26]

Ua faaite atea te Oroa patiaraa tiahapa i te haaputuputuraa oaoa o te feia faatavaihia e te “feia rahi roa” o te mau fenua atoa