Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Manaˈo faufaa o te buka a Isaia—I

Manaˈo faufaa o te buka a Isaia—I

Mea ora te parau a Iehova

Manaˈo faufaa o te buka a Isaia—I

“O VAI ta ˈu e tono; o vai te haere no tatou?” E pahono o Isaia te tamaiti a Amosa i teie titau-manihini-raa a te Atua ra o Iehova: “Teie au; o vau ta oe e tono.” (Isaia 1:1; 6:8, 9) I taua taime ra, e horoahia ˈtu ia ˈna ra te hopoia ei peropheta. Ua papaihia te ohipa tohu a Isaia i roto i te buka bibilia e amo ra i to ˈna iˈoa.

Papaihia e te peropheta iho, e puohu te buka bibilia a Isaia i te hoê tau e 46 matahiti, mai te area 778 H.T.T e tae atu i muri rii aˈe 732 H.T.T. Noa ˈtu e te vai ra i roto i te buka te mau haavaraa ia Iuda, Iseraela, e te mau nunaa tapiri, e ere to ˈna manaˈo tumu no nia i te faautuaraa. No nia râ i te ‘faaoraraa a te Atua ra o Iehova.’ (Isaia 25:9) Inaha, teie te auraa o te iˈoa Isaia “Faaoraraa a Iehova.” E tauaparau teie tumu parau i te mau manaˈo faufaa no roto mai i te Isaia 1:1–35:10.

“E HOˈI MAI Â TE TOEA”

(Isaia 1:1–12:6)

Aita te Bibilia e parau ra e ua horoahia ˈtu anei te poroi tohu i roto i na pene matamua e pae o te buka a Isaia hou te faatoroaraahia o Isaia ei peropheta aore ra i muri aˈe. (Isaia 6:6-9) Te mea maramarama râ, ua maˈihia o Iuda e Ierusalema i te pae varua “mai te tapuae avae e tae noa ˈtu i te upoo ra.” (Isaia 1:6) Ua parare te haamoriraa idolo. Mea piˈo te mau aratai. Ua teoteohia te mau vahine. Aita te mau taata e tavini ra i te Atua mau ma te fariihia. Ua faauehia Isaia e haere e paraparau “â” i te feia o te ore roa e taa ra e o te ore roa e hinaaro e ite.

E haamǎtaˈuhia o Iuda e te mau puai amui o Iseraela e o Arama. Ma te faaohipa ia Isaia e ta ˈna mau tamarii “ei tapao e ei maereraa,” e haapapu o Iehova ia Iuda e eita te faaauraa i rotopu ia Arama e ia Iseraela e manuïa. (Isaia 8:18) E tae mai râ te hau mure ore na roto noa i te faatereraa a “te Arii no te hau.” (Isaia 9:6, 7) E haava atoa Iehova ia Asura, te nunaa ta ˈna e faaohipa ei “mauhaa no [to ˈna] nei riri.” E hopoi-tîtî-hia iho â o Iuda, tera râ “e hoˈi mai â te toea.” (Isaia 10:5, 21, 22) E riro te parau-tia mau ei mea mau i raro aˈe i te faatereraa a te hoê “ohǐ [taipe] no roto i te tumu ra o Iese.”—Isaia 11:1.

Uiraa bibilia pahonohia:

1:8, 9—Mea nafea te tamahine a Ziona i te ‘toe-noa-raa mai te fare autâ i roto i te ô vine, mai te fare tiai i roto i te ô tutama’? Te auraa ïa e i te roaraa o te aroraa a to Asura, e hiˈoraa paruparu roa to Ierusalema, mai te hoê noa fare autâ i roto i te ô vine ra aore ra mai te hoê fare ie e nehenehe e tufetu ohie i roto i te ô tutama. E haere râ Iehova e tauturu ia ˈna e eita hoi e vaiiho ia ˈna ia riro mai ia Sodoma e o Gomora.

1:18—Eaha te auraa o te mau parau ra: “E tena na, e faatiatia na tatou i te parau”? E ere teie i te hoê titau-manihini-raa no te hoê aparauraa faatitiaifaroraa e te hoê faaauraa i rotopu e piti pae. Tera râ, e tano teie irava i te haamauraa i te hoê rururaa o te parau-tia i reira te Haava parau-tia ra o Iehova e horoa ˈi ia Iseraela i te ravea no te taui e no te tamâ ia ratou iho.

6:8a, MN—No te aha i faaohipahia ˈi te mau mono iˈoa ‘au’ e “tâua” i ǒ nei? O te Atua ra o Iehova te mono iˈoa ‘au.’ Te faataa ra te mono iˈoa “tâua” e te vai ra te tahi atu taata ia Iehova ra. Mea papu ïa e o ta ˈna “Tamaiti fanau tahi.”—Ioane 1:14; 3:16.

6:11—Eaha te auraa ia Isaia i ui: “Mai te aha te maoro, e Iehova?” Aita Isaia e ui ra eaha te maororaa e faaite ai oia i te poroi a Iehova i te nunaa tâuˈa ore. Tera râ, ua hinaaro oia e ite eaha te roaraa e tamau ai te maˈi i te pae varua o te nunaa i te faaino i te iˈoa o te Atua.

7:3, 4—No te aha Iehova i faaora ˈi i te arii ino ra ia Ahaza? Ua faanaho te mau arii o Arama e o Iseraela e tatara i te arii o Iuda ra o Ahaza e e haaparahi atu ei arii arataihia e ratou, te tamaiti a Tabeala—te hoê tane e ere i te hoê huaai o Davida. E faaore teie opuaraa a te Diabolo ra o Satani i te faanahoraa o te faufaa no te Basileia i faaauhia ia Davida. Ua faaora o Iehova ia Ahaza no te paruru i te nanairaa mea na roto mai te “Arii no te hau” i fafauhia e tae mai ai.—Isaia 9:6.

7:8—Mea nafea o Epheraima i ‘te amahamaharaa’ i roto e 65 matahiti? Ua haamata te afai-tîtî-raa o te feia no te basileia o na opu fetii hoê ahuru e te î-faahou-raa te fenua i te feia ěê i “te anotau o te arii o Iseraela o Peka,” i muri rii aˈe a parau ai Isaia i teie parau tohu. (Te mau arii 2, 15:29) Ua tamau maoro te reira i muri rii aˈe i te anotau o te arii o Asura ra o Esarahadona, te hoê tamaiti e mono o Senakeriba. (Te mau arii 2, 17:6; Ezera 4:1, 2; Isaia 37:37, 38) Ua tia e 65 matahiti tei faahitihia i roto i te Isaia 7:8 te afai-tamau-raa to Asura i te taata i Samaria e mai reira ˈtu.

11:1, 10, MN—E nafea o Iesu e nehenehe ai e riro ei “ohǐ no roto i te tumu ra o Iese” oia atoa ei “[aˈa] ra o Iese”? (Roma 15:12) “No roto” o Iesu “i te tumu ra o Iese” i te pae tino. E huaai oia no Iese na roto i te tamaiti a Iese ra o Davida. (Mataio 1:1-6; Luka 3:23-32) Tera râ, e ohipa te fanaˈoraa i te puai arii i nia i te taairaa o Iesu e to ˈna mau tupuna. Na roto i te fanaˈoraa i te puai e te mana e horoa i te ora mure ore i nia i te fenua na te huitaata auraro, e riro o Iesu ei “Metua no te ui a muri atu” no ratou. (Isaia 9:6) No reira, o ˈna atoa “te aˈa” o to ˈna mau tupuna, tae noa ˈtu ia Iese.

Haapiiraa no tatou:

1:3. Mea ite aˈe te hoê puaatoro aore ra te hoê aseni ia tatou ia patoi i te ora ia au i ta te Atua Poiete e titau maira. I te tahi atu pae, na roto i te faatupuraa i te mauruuru no te mau mea atoa ta Iehova i rave no tatou, eita ïa tatou e ohipa ma te taa ore e e faarue ia ˈna.

1:11-13. E mea rohirohi na Iehova te mau oroa faaroo haavarevare e te mau pure faatia ture noa. E mea tia ia ohipa e ia pure tatou ma te manaˈo turai maitai o te aau.

1:25-27; 2:2; 4:2, 3. Ua hope te faatîtîraa e te anoraa o Iuda i te hoˈiraa te toea tatarahapa i Ierusalema e i te haamau-faahou-raahia te haamoriraa mau. E aroha hamani maitai to Iehova i te feia rave hara tatarahapa.

2:2-4. E tauturu ta tatou apitiraa itoito rahi i te ohipa pororaa i te Basileia e faariroraa i te taata ei pǐpǐ no te nunaa e rave rahi ia haapii i te mau ravea o te hau e ia tapi i te hau e te tahi atu.

4:4. E faaore, aore ra e horoi, o Iehova i te viivii morare e te haamaniiraa toto.

5:11-13. E patoiraa ïa i te ohipa ia au i te ite te oreraa e haavî e e vai faito noa i roto i ta ˈna iho maitiraa i te faaanaanataeraa.—Roma 13:13.

5:21-23. E mea tia ia ape te mau matahiapo, aore ra te mau tiaau, ia “paari i to ratou iho hiˈoraa.” E titauhia atoa ia au maite ratou ia “inu i te uaina” e eiaha e faatia paetahi.

11:3a. Te faaite ra te hiˈoraa e te mau haapiiraa a Iesu e te vai ra te oaoa ia mǎtaˈu ia Iehova.

“E FAAITE IEHOVA I TE AROHA IA IAKOBA”

(Isaia 13:1–35:10)

E haavaraa i te mau nunaa te mau pene 13 e tae atu i te 23. Tera râ, “e faaite Iehova i te aroha ia Iakoba” ma te vaiiho i te mau opu atoa o Iseraela ia hoˈi i ǒ ratou. (Isaia 14:1) Ua apitihia te poroi o te anoraa o Iuda i roto i te mau pene 24 e tae atu i te 27 e te parau fafau o te faanaho-faahou-raa. E faaite o Iehova i to ˈna riri i “te feia i taero i Epheraima [Iseraela]” no te faaauraa i te hoê faufaa e o Arama e i “te tahuˈa e te peropheta” o Iuda no te imiraa i te faaau i te hoê faufaa e o Asura. (Isaia 28:1, 7) E pohe tei faahitihia i nia ia “Ariela [Ierusalema]” no ‘te faaineineraa e haere i Aiphiti’ ia paruruhia mai. (Isaia 29:1; MN, nota i raro i te api; 30:1, 2) Tera râ, ua tohuhia te faaoraraa no te feia o te faaohipa i te faaroo ia Iehova.

Mai ‘te liona apî e uâ ra i nia iho i ta ˈna ra maa,’ e haapao o Iehova i “te mouˈa o Ziona.” (Isaia 31:4) Te vai ra atoa te hoê parau fafau: “Inaha, e parahi mai te hoê arii ma te hau parau-tia ra.” (Isaia 32:1) Noa ˈtu e e rahi te oto o “te mau vea [o te] hau” no te haamǎtaˈuraa a to Asura ia Iuda e fafau Iehova e e faaorahia to ˈna nunaa, e “faaorehia te utua o ta ratou hara.” (Isaia 33:7, 22-24) ‘Te vai nei te riri o Iehova i nia i te mau fenua atoa, e to ˈna ooo tei nia i to ratou atoa ra mau nuu.’ (Isaia 34:2) Eita Iuda e vai ano noa. “E rearea te medebara e te vahi pâpâmaro ra no ratou; e oaoa hoi te fenua aihere e e ruperupe hoi mai te tiare ra.”—Isaia 35:1.

Uiraa bibilia pahonohia:

13:17—Mea nafea to to Medai oreraa e parau i te ario ra ei mea taoˈa e oreraa e au atu i te auro? Ua hiˈo to Medai e to Peresia i te hoê upootiaraa mai te mea hanahana roa ˈˈe i te mau taoˈa i haruhia i te hoê tamaˈi. E parau mau te reira no Kuro o tei horoa na te feia faatîtîhia e hoˈi ra i te taihaa auro e te ario ta Nebukanesa i eiâ no roto mai i te hiero o Iehova.

14:1, 2—Mea nafea te nunaa o Iehova ‘i te faariroraa i te feia i faatîtî ia ratou’ e ‘i te manaraa i nia iho i te feia i hamani ino mai ia ratou ra’? Ua tupu te reira i nia i te feia ra mai ia Daniela, o tei fanaˈo i te tiaraa teitei i Babulonia i raro aˈe i to Medai e to Peresia; ia Esetera o tei riro ei arii vahine no Peresia; e ia Moredekai o tei faatoroahia ei faatere hau nui no te Hau emepera Peresia.

20:2-5—Ua haere mau noa anei o Isaia ma te ahu ore e toru matahiti i te maoro? Ua iriti paha o Isaia i to ˈna noa pereue e ua haere noa ma te “ahu rii.”—Samuela 1, 19:24, MN, nota i raro i te api.

21:1—Teihea vahi i parauhia “te medebara i te miti ra”? Noa ˈtu e aita o Babulonia i te pae miti, mai te reira oia i te faahitiraahia. E te reira no te mea, i te mau matahiti atoa e î tera vahi i te pape pue no roto mai i na anavai o Eupharate e o Hidekela, a tupu atu ai i te “miti” varivari.

24:13-16—E nafea te mau ati Iuda e riro ai “i rotopu i te taata atoa ra; e toea mai te olive i ueuehia ra; mai te pofai-haere-raa, ia oti te auhune vine ra”? Mai te tahi mau maa hotu i vaiihohia i nia i te hoê tumu raau aore ra i roto i te hoê ô vine i muri aˈe i te ootiraa, o te tahi noa mau taata te ora mai i te haamouraa o Ierusalema e o Iuda. Noa ˈtu ihea te feia i ora mai i te afai-ê-raahia, i “te mau peho [pae Hitia o te râ o Babulonia]” anei aore ra i “te mau fenua rii i te moana [Mediteranea],” e faahanahana ratou ia Iehova.

24:21—O vai “te nuu o te feia teitei” e “te hui arii o te fenua ra”? O te mau varua iino paha “te nuu o te feia teitei.” E o te feia faatere o te fenua nei “te hui arii o te fenua ra,” i nia ia ratou e ohipa puai ai te mau demoni.—Ioane 1, 5:19.

25:7—Eaha “te tapoˈi i tapoˈihia ˈi te mata o te taata atoa ra, e te vehî i hohorahia i nia i te mau fenua atoa ra”? Te huti ra taua faaauraa ra i te ara-maite-raa i nia i na enemi rahi roa e piti o te huitaata—te hara e te pohe.

Haapiiraa no tatou:

13:20-22; 14:22, 23; 21:1-9. E tupu noa iho â te parau tohu a Iehova, mai tei tupu i nia ia Babulonia.

17:7, 8. Noa ˈtu e aita te rahiraa i Iseraela i faaroo, ua fariu vetahi ia Iehova ra. Hoê â atoa, te farii ra vetahi o te Amuiraa faaroo Kerisetiano i te poroi o te Basileia.

28:1-6. E topa to Iseraela i to Asura, tera râ e ara te Atua e ia ora mai te feia haapao maitai. Eita ta Iehova mau haavaraa e vaiiho i te feia parau-tia ma te tiaturiraa ore.

28:23-29. E faatano Iehova i te mau taata haavare ore ia au i to ratou mau hinaaro e tupuraa taa maitai.

30:15. E titau te faaoraraa a Iehova ia faaite tatou i te faaroo ma te “hauti ore,” aore ra ma te ape i te imi i te faaoraraa i roto i te mau faanahoraa a te taata. Ma “te parau ore,” aore ra ma te mǎtaˈu ore, te faaite atoa ra tatou i te tiaturi i te aravihi o Iehova i te paruru ia tatou.

30:20, 21. E “ite” tatou ia Iehova e e “faaroo” i to ˈna reo o te faaora ma te haapao eaha ta ˈna e parau ra na roto i ta ˈna Parau faaurua, te Bibilia, e na roto i “te tavini haapao maitai e te paari.”—Mataio 24:45.

E haapuai te parau tohu a Isaia i to tatou tiaturi i te Parau a te Atua

Auê tatou i te mauruuru no te poroi a te Atua i roto i te buka a Isaia! E haapuai te mau parau tohu o tei tupu aˈena i to tatou tiaturi e ‘e ore te parau no roto i to Iehova vaha e hoˈi faufaa ore noa ia ˈna ra.’—Isaia 55:11.

Eaha ïa no te mau parau tohu no nia i te Mesia, mai tei itehia i roto i te Isaia 9:7 e te 11:1-5, 10? Aita anei te reira e haapaari ra i to tatou faaroo i te faanahoraa a Iehova no to tatou faaoraraa? Te vai atoa ra i roto i te buka te mau parau tohu o te tupu rahi nei i to tatou nei tau aore ra o te tupu â. (Isaia 2:2-4; 11:6-9; 25:6-8; 32:1, 2) Oia mau, te haapapu ra te buka a Isaia e ‘e mea ora te parau a te Atua’!—Hebera 4:12.

[Hohoˈa i te api 18]

Ua riro o Isaia e ta ˈna mau tamarii “ei tapao e ei maereraa i Iseraela nei”

[Hohoˈa i te mau api 18, 19]

Ua riro o Ierusalema “mai te fare autâ i roto i te ô vine ra”

[Hohoˈa i te api 20]

Mea nafea te mau taata no te mau nunaa mai i te tautururaahia ‘ia tiapai i ta ratou ˈoˈe ei auri arote’?