Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“Te tia-faahou-raa matamua”—te tupu noa nei â!

“Te tia-faahou-raa matamua”—te tupu noa nei â!

“Te tia-faahou-raa matamua”—te tupu noa nei â!

“E te feia i pohe i roto i te Mesia ra, o te tia mai na [mua] i nia.”—TESALONIA 1, 4:16MN.

1, 2. (a) Eaha te tiaturiraa e vai ra no te feia i pohe? (b) No teihea niu outou e tiaturi ai i te tia-faahou-raa? (A hiˈo i te nota i raro i te api.)

 “UA ITE te feia e ora nei, e pohe ratou.” Mai to Adamu hararaa, e parau mau te reira. I te roaraa o te aamu, ua ite te taatoaraa i fanauhia e e pohe ratou, e e rave rahi tei uiui e: ‘Eaha to muri mai? Eaha te huru o te feia pohe?’ Te pahono ra te Bibilia e: “Aita . . . a te feia i pohe ra e parau itea.”—Koheleta 9:5.

2 Te vai ra anei ïa te hoê tiaturiraa no te feia i pohe? E. I te mea mau, ia tupu te opuaraa matamua a te Atua no te huitaata ei tiaturiraa ïa no te feia pohe e tia ˈi. I te roaraa o te mau senekele, ua faatupu te mau tavini taiva ore a te Atua i te faaroo i te parau fafau a Iehova no nia i te hoê Huero o te haamou ia Satani e o te faaore i te ino ta ˈna i rave. (Genese 3:15) Ua pohe te rahiraa o ratou. Ia ite ratou i te tupuraa o tera parau fafau a Iehova e te tahi atu â, e titauhia ia faatia-faahou-hia ratou mai te pohe mai. (Hebera 11:13) E tupu mau anei te reira? Oia mau. Ua parau te aposetolo Paulo e: “E tia-faahou-raa to tei pohe, te feia parau-tia e te feia parau-tia ore.” (Ohipa 24:15) Ua faaora mai Paulo i te hoê taata apî o Eutiko te iˈoa, o tei mairi i raro mai te hoê haamaramarama i te toru o te tahua e “tei te raveraahia ˈtu oia ra ua pohe roa.” Teie te tia-faahou-raa hopea o na tia-faahou-raa e iva i papaihia i roto i te Bibilia.—Ohipa 20:7-12. *

3. Eaha te tamahanahanaraa ta oe iho i huti mai i te mau parau a Iesu i papaihia i roto i te Ioane 5:28, 29, e no te aha?

3 Ua horoa taua na tia-faahou-raa e iva ra i te hoê niu no te faaroo i ta Paulo parau. E faarahi te reira i to tatou tiaturi i ta Iesu haapapuraa e: “Te fatata mai nei hoi te hora e faaroo ai te feia atoa i roto i te apoo ra i [to Iesu] reo, e e haere mai i rapae.” (Ioane 5:28, 29) E mau parau putapû mau â teie! Auê te mahanahana mau no te mau mirioni taata i pohe tei herehia e ratou!

4, 5. Eaha te mau tia-faahou-raa taa ê ta te Bibilia e faahiti ra, e e tauaparau tatou no nia i teihea tia-faahou-raa i roto i teie tumu parau?

4 E hoˈi mai te rahiraa o te feia e faatia-faahou-hia i nia i te hoê fenua hau i raro aˈe i te Basileia o te Atua. (Salamo 37:10, 11, 29; Isaia 11:6-9; 35:5, 6; 65:21-23) Tera râ, e tupu te tahi atu mau tia-faahou-raa na mua ˈtu i te reira. Na mua, e mea tia ia faatia-faahou-hia Iesu Mesia no te faaite atu i te Atua i te faufaaraa o to ˈna tusia no to tatou maitai. Ua pohe Iesu e ua faatia-faahou-hia oia i 33 T.T.

5 I muri iho, e farerei atu ai te mau melo faatavaihia o ‘te Iseraela o te Atua’ i te Fatu ra ia Iesu Mesia i to ˈna hanahana i nia i te raˈi, e “a parahi mau atu ai [ratou] i pihai atoa iho i te Fatu.” (Galatia 6:16; Tesalonia 1, 4:17) E parauhia tera tupuraa “[te matamehai] o te tia-faahou-raa” aore ra “te tia-faahou-raa matamua.” (Philipi 3:10, 11; MN; Apokalupo 20:6) Ia hope tera tia-faahou-raa, ua tae ïa te taime no te faatia faahou i te mau mirioni taata i te fenua nei ia fanaˈo ratou i te ora mure ore i roto i te Paradaiso. No reira, noa ˈtu e e tiaturiraa no te raˈi anei aore ra i te fenua nei, e anaanatae mau tatou i “te tia-faahou-raa matamua.” Eaha tera huru tia-faahou-raa? Afea te reira e tupu ai?

“Eaha te huru o to ratou tino?”

6, 7. (a) Hou te mau Kerisetiano faatavaihia e haere ai i te raˈi, eaha te tupu e tia ˈi? (b) Eaha te huru o to ratou tino ia faatiahia mai?

6 I roto i ta ˈna rata matamua i to Korinetia, ua faahiti Paulo i te hoê uiraa no nia i te tia-faahou-raa matamua: “E nahea ia faatia i tei pohe ra? e eaha te huru o to ratou tino ia tia mai?” Ua pahono atu oia i teie uiraa e: “Ta oe e ueue ra eita ïa e ora, ia ore ia pohe . . . Na te Atua râ i horoa i to ˈna huru, ta ˈna i hinaaro ra . . . E anaana ê ra to te mau mea o te raˈi, e huru ê to te mau mea o te fenua nei.”—Korinetia 1, 15:35-40.

7 Te faaite ra ta Paulo mau parau e e mea tia ia pohe na mua te mau Kerisetiano faatavaihia i te varua moˈa hou e noaa ˈi ta ratou haamaitairaa i te raˈi. I to ratou poheraa, e hoˈi to ratou tino repo i te repo. (Genese 3:19) I te tau faataahia e te Atua e faatiahia ratou e te hoê huru tino e au no te ora i te raˈi. (Ioane 1, 3:2) Te horoa atoa ra te Atua i te pohe-ore-raa no ratou. Aita ratou e fatu ra i tera mea mai to ratou fanauraa mai. “Teie nei tino pohe noa, ia riro ei tino pohe ore e tia ˈi,” ta Paulo e parau ra. E “riro” i te feia e apiti i te tia-faahou-raa matamua te ô o te pohe-ore-raa no ǒ mai i te Atua ra.—Korinetia 1, 15:50, 53; Genese 2:7; Korinetia 2, 5:1, 2, 8.

8. E nafea tatou e ite ai e aita te Atua i maiti i na 144 000 mai roto mai i te mau melo o te mau haapaoraa ê?

8 O na 144 000 anaˈe te fanaˈo i te tia-faahou-raa matamua. Ua haamata Iehova i te maiti ia ratou i te Penetekose 33 T.T., i muri noa ˈˈe i to ˈna faatiaraa mai ia Iesu. Tei nia ia ratou atoa “[to Iesu iˈoa e] te iˈoa o to ˈna Metua i te papairaahia i nia iho i to ratou mau rae.” (Apokalupo 14:1, 3) Aita hoi ratou i maitihia mai roto mai i te haapaoraa ê e rave rahi. E mau pǐpǐ a te Mesia anaˈe ratou, e te amo ra ratou pauroa ma te tura i te iˈoa o te Metua ra o Iehova. Ia faatiahia mai ratou, e noaa ia ratou te hoê hopoia i te raˈi. I te manaˈoraa e tavini tia ˈtu ratou i te Atua mai te reira te huru e mea oaoa roa na ratou.

Te tupu noa nei â anei?

9. E nafea te Apokalupo 12:7 e 17:14 e tauturu ai ia tatou ia ite i te area taime o te haamataraa o te tia-faahou-raa matamua?

9 Afea te tia-faahou-raa matamua e tupu ai? Te vai nei te haapapuraa puai e te tupu noa nei â te reira. Ei hiˈoraa, e faaau anaˈe tatou e piti pene o te Apokalupo. Na mua, a hiˈo na i te Apokalupo pene 12. I reira tatou e taio ai e ua tamaˈi Iesu Mesia tei faaterono-apî-hia e ta ˈna atoa mau melahi moˈa ia Satani e ta ˈna ra mau demoni. (Apokalupo 12:7-9) Mai ta teie vea i faaite pinepine, ua haamata taua tamaˈi ra i 1914. * A tapao na râ e aore roa i parauhia e e mau pǐpǐ faatavaihia a te Mesia i pihai iho ia Iesu i taua tamaˈi i te raˈi ra. I teie nei a hiˈo na i te pene 17 o te Apokalupo. Te taio ra tatou e i muri aˈe i te haamouraa o “Babulonia rahi,” e pau te mau fenua i te Arenio. I muri iho te na ô faahou ra e: “E to ˈna atoa ra paeau, e feia parauhia ïa, e te maitihia, e te haapao mau.” (Apokalupo 17:5, 14) Ua faatia-faahou-aˈena-hia ïa te feia “parauhia . . . e te maitihia, e te haapao mau” mai te peu e tei pihai iho ratou ia Iesu ia pau roa te ao a Satani. E mea tia ia manaˈo e te feia faatavaihia tei pohe hou o Aramagedo e faatiahia mai ïa ratou i te area taime 1914 e o Aramagedo.

10, 11. (a) O vai ma na peresibutero e 24, e eaha ta te hoê e faaite ia Ioane? (b) Eaha ta tatou e nehenehe e faaoti?

10 E nehenehe anei tatou e papu roa ˈtu â afea te tia-faahou-raa matamua e tupu ai? E itehia te hoê tapao anaanatae i roto i te Apokalupo 7:9-15, ia faataa te aposetolo Ioane i te orama o te “feia rahi roa, e ore roa e pau ia taio.” Ua faaite hoê o na peresibutero aore ra matahiapo e 24 ia Ioane o vai ma te feia rahi roa, e te faahohoˈa ra hoi teie mau peresibutero i na taata tufaa 144 000 e te Mesia i to ratou hanahana i te raˈi. * (Luka 22:28-30; Apokalupo 4:4) E tiaturiraa no te raˈi hoi to Ioane; i te mea râ e e taata noa oia i te fenua ia paraparau atu te peresibutero, i roto i te orama te faahohoˈa ra Ioane i te feia faatavaihia i te fenua aitâ i noaa ia ratou te haamaitairaa i te raˈi.

11 No reira, eaha ta tatou e nehenehe e faaoti i te mea e na te hoê o na peresibutero e 24 e faataa ia Ioane e o vai te feia rahi roa? E au ra e e tuhaa paha to te feia i faatiahia o te pǔpǔ o na peresibutero e 24 i te faaiteraa ˈtu i te pue parau mau a te Atua i teie mahana. No te aha e mea faufaa ˈi te reira? No te mea i 1935, ua faaitehia i te mau tavini faatavaihia a te Atua i te fenua nei o vai ma te feia rahi roa. Mai te peu e ua faaohipahia hoê o na peresibutero e 24 no te faataa i tera parau mau faufaa, ua faatiahia ïa oia i te raˈi piri i te hopea 1935. E faaite te reira e ua haamata te tia-faahou-raa matamua i te area 1914 e 1935. E nehenehe anei tatou e haapapu atu â?

12. A faataa na no te aha e nehenehe ai e faarirohia te tau tupuraa raau 1918 ei taime au paha ia haamata te tia-faahou-raa matamua.

12 E mea maitai paha i teie nei ia feruri i tei nehenehe e faarirohia ei turuaraa bibilia. Ua faatavaihia Iesu Mesia ei Arii o te Basileia o te Atua no a muri aˈe i te tau auhune 29 T.T. E toru matahiti e te afa i muri iho, i te tau tupuraa raau 33 T.T., ua faatia-faahou-hia oia ei ihotaata varua mana. E nehenehe anei râ tatou e feruri e i te mea e ua faateronohia Iesu i te tau auhune 1914, ua haamata te tia-faahou-raa o ta ˈna mau pǐpǐ faatavaihia haapao maitai e toru matahiti e te afa i muri iho, i te tau tupuraa raau 1918? E manaˈo anaanatae paha tera. Noa ˈtu e aita te reira e haapapu-roa-hia ra i roto i te Bibilia, te tuea ra te reira i te tahi atu â mau irava e faaite ra e ua tupu te tia-faahou-raa matamua i muri rii i te haamataraa o te vairaa mai o te Mesia.

13. E nafea te Tesalonia 1, 4:15-17 e horoa ˈi i te manaˈo e te tupu ra te tia-faahou-raa i te haamataraa o te vairaa mai o te Mesia?

13 Ei hiˈoraa, ua papai Paulo e: “O tatou o te feia e ora o te toe i te ao a roohia mai ai e te Fatu ra, [eiaha, i te hopea o to ˈna vairaa mai] e ore e na mua i te feia e taoto nei. O te Fatu iho hoi te pou mai mai te raˈi mai, ma te umere, ma te reo o te melahi rahi, e ma te pu a te Atua; e te feia i pohe i roto i te Mesia ra, o te tia mai na [mua] i nia. E muri aˈera, o tatou o te feia ora e toe ra, e ravea-atoa-hia mai ïa e ratou atoa ra i reira, afaihia ˈi i nia i roto i te ata, ia farerei atu i te Fatu i roto i te reva nei ra; a parahi mau atu ai tatou i pihai atoa iho i te Fatu e â muri noa ˈtu.” (Tesalonia 1, 4:15-17; MN) No reira, te mau Kerisetiano faatavaihia i pohe hou te vairaa mai o te Mesia ua faatiahia ïa ratou no te ora i te raˈi, na mua roa ˈtu i te feia e ora noa ra i te vairaa mai o te Mesia. Teie ïa te auraa ua tupu te tia-faahou-raa matamua i te haamataraa o te vairaa mai o te Mesia, e te tupu noa nei â “i te roaraa o to ˈna vairaa mai.” (Korinetia 1, 15:23, MN) Aita ratou pauroa i faatiahia i te hoê â taime, te tupu noa ra te tia-faahou-raa matamua i te roaraa o te hoê tau.

“E ahu teatea tei horoahia mai no ratou atoa”

14. (a) Afea te mau orama o te pene 6 o te Apokalupo e tupu ai? (b) Eaha te faahohoˈahia ra i te Apokalupo 6:9?

14 A feruri atoa i te haapapuraa e vai ra i roto i te pene 6 o te Apokalupo. I ǒ nei te itehia ra Iesu ma te haere ei Arii haapau. (Apokalupo 6:2) Ua ô te mau fenua i roto i te hoê tamaˈi rahi mau. (Apokalupo 6:4) Ua parare te oˈe. (Apokalupo 6:5, 6) Ua pohepohe te huitaata i te ati pohe. (Apokalupo 6:8) E tuea maitai teie mau tupuraa i tohuhia i te huru o te ao mai 1914 mai â. Te tupu nei râ te tahi atu mea. Te hutihia ra to tatou ara-maite-raa i nia i te hoê fata o te tusia. I raro aˈe i te fata te vai ra “te mau [nephe] o te feia i taparahihia no te parau a te Atua, e no te parau ta ratou i faaite ra.” (Apokalupo 6:9; MN) I te mea e “tei te toto hoi te maa ora [aore ra nephe] e ora ˈi,” te mea e faahohoˈa-mau-hia ra i raro aˈe i te fata, o te toto ïa o te mau tavini haapao mau a Iesu i taparahihia no te parau ta ratou i faaite ma te mǎtaˈu ore e te itoito rahi.—Levitiko 17:11.

15, 16. A faataa na e no te aha te mau parau i roto i te Apokalupo 6:10, 11 e faahiti ai i te tia-faahou-raa matamua.

15 Mai te toto o Abela parau-tia, te pii maira te toto o teie mau maratiri Kerisetiano i te haavaraa. (Genese 4:10) “Ua pii hua ˈtura to ratou reo, e ua na ô atu, Mai te aha te huru o te maoro, e te Fatu moˈa e te parau mau, e haava ˈi oe, e e tahoo mai ai oe i to matou toto i te feia e parahi i te ao nei?” Eaha te tupu mai i muri iho? “E e ahu teatea tei horoahia mai no ratou atoa e ati noa ˈˈe; e i parauhia mai ratou e, e tiai noâ ratou e vahi iti aˈe, e ia hope i te pohe to ratou mau taetaeae tavini e to ratou mau taeae, ia pau i te taparahihia ra mai ia ratou te huru.”—Apokalupo 6:10, 11.

16 No roto mai anei teie mau ahu teatea i te toto i raro aˈe i te fata? Aita roa ˈtu! Ua horoahia teie mau ahu i te feia i haamaniihia to ratou toto, ei auraa parau i nia i te fata. Ua faatusia ratou i to ratou ora ma te iˈoa o Iesu e i teie nei ua faatiahia mai ratou ei ihotaata varua. E nafea tatou e ite ai i te reira? I te omuaraa o te buka Apokalupo, te taio ra tatou e: “O te riro ia ˈna te re ra, e faaahuhia ïa i te ahu pu teatea: e ore roa vau e parai i to ˈna iˈoa i roto i te buka ora.” A haamanaˈo atoa i na peresibutero e 24 “ma te ahu teatea i te ahuraa, e ma te korona auro i nia i to ratou upoo.” (Apokalupo 3:5; 4:4) I muri aˈe i te haamataraa te tamaˈi, te oˈe, e te maˈi i te haapau i te fenua, te mau melo o na 144 000 o tei pohe, te faahohoˈahia ra e te toto i raro aˈe i te fata, ua faatiahia ïa ratou no te ora i nia i te raˈi e ua ahu i te ahu teatea taipe.

17. I roto i teihea auraa e “tiai” ai te feia ia ahu i te ahu teatea?

17 E “tiai noâ” te feia i faatia-matamua-hia. E tiai ratou ma te faaoromai i te mahana tahooraa a te Atua e tia ˈi. E tiai â ratou i to ratou “mau taetaeae tavini,” te mau Kerisetiano faatavaihia e vai noa ra i te fenua, ia haapapu ratou i to ratou hapa ore i roto i te tamataraa. Ia tae mai te taime no te haavaraa a te Atua, ua oti ïa te ‘tiairaa.’ (Apokalupo 7:3) I taua taime ra, e apiti ai te feia i faatiahia e te Fatu ia Iesu Mesia ra no te haamou i te feia iino, e oia atoa ïa te feia i haamanii i te toto o te mau Kerisetiano hapa ore.—Tesalonia 2, 1:7-10.

Eaha te auraa no tatou

18, 19. (a) No teihea mau tumu outou e faaoti ai e te tupu noa nei â te tia-faahou-raa matamua? (b) Mai te aha to outou huru ia maramarama outou i te tia-faahou-raa matamua?

18 Aita te Parau a te Atua e faaite ra i te taio matahiti tia o te tia-faahou-raa matamua, te faaite nei râ e e tupu te reira i te hoê tau, i te roaraa o te vairaa mai o te Mesia. O te mau Kerisetiano faatavaihia i pohe hou te haamataraa o te vairaa mai o te Mesia te faatia-na-mua-hia. A mairi ai te vairaa mai o te Mesia, e tauihia ˈi “mai te amoraa mata nei” ei ihotaata varua puai, te mau Kerisetiano faatavaihia i faaoti ma te haapao mau i ta ratou hororaa i te fenua. (Korinetia 1, 15:52) E noaa anei i te mau taata atoa i faatavaihia ta ratou haamaitairaa i te raˈi hou te tamaˈi o Aramagedo? Aita tatou i ite. Ua ite râ tatou e i te taime ta te Atua i faataa, e itehia na 144 000 taatoa i te tiaraa i nia i te mouˈa Siona i te raˈi.

19 Ua ite atoa tatou e ua apiti aˈena te rahiraa o na 144 000 e te Mesia. Te vai noa nei te hoê toea iti i te fenua. E tapao faaiteraa puai mau â teie e ua fatata roa te taime no te faatupuraa i te haavaraa a te Atua! Ua fatata te taatoaraa o te faanahoraa o te ao a Satani i te haamouhia. E hurihia Satani i roto i te abuso. I reira ra, e haamata ˈi te tia-faahou-raa o te rahiraa o te huitaata, e e nehenehe te mau taata haapao maitai, na nia i te niu o te tusia taraehara o Iesu, e haere ai i te tia-roa-raa, mai tei erehia e Adamu. E tupu ai te parau tohu a Iehova i papaihia i roto i te Genese 3:15 ma te faahiahia mau â. E hanahana rahi mau â te oraraa i teie nei tau!

[Nota i raro i te api]

^ No te haapapuraa bibilia e ua haamata te vairaa mai o te Mesia i 1914, a hiˈo i te buka Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra? api 215-18, neneihia e te mau Ite no Iehova.

^ No te mau haamaramaramaraa hau no te iteraa e nafea na peresibutero e 24 e faahohoˈa ˈi i te mau Kerisetiano faatavaihia i to ratou tiaraa i te raˈi, a hiˈo i Te Apokalupo—Ua fatata roa to ˈna tatararaa rahi hopea nei! api 77, neneihia e te mau Ite no Iehova.

E nehenehe anei outou e faataa?

E nafea te mau irava i muri nei e tauturu ai ia ite tatou i te tau o “te tia-faahou-raa matamua”?

Apokalupo 12:7; 17:14

Apokalupo 7:13, 14

Korinetia 1, 15:23; Tesalonia 1, 4:15-17

Apokalupo 6:2, 9-11

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 28]

Eaha te tia-faahou-raa o te tupu hou e faatiahia ˈi te rahiraa o te huitaata mai te pohe mai?

[Hohoˈa i te api 31]

E nafea te hoê ahu teatea e horoahia ˈi i te tahi taata o tei taoto i roto i te pohe?