Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“Ua fatata te mahana rahi o Iehova”

“Ua fatata te mahana rahi o Iehova”

“Ua fatata te mahana rahi o Iehova”

“Ua fatata te mahana rahi o Iehova, te fatata maira, te peepee maira i te haere.”—ZEPHANIA 1:14.

1, 2. (a) Eaha te mahana taa ê ta te mau Kerisetiano e tiai nei? (b) Eaha te mau uiraa ia ui tatou e tia ˈi, e no te aha?

 TE TIAI ru nei te hoê vahine apî oaoa i te taeraa mai o to ˈna mahana faaipoiporaa. Te tiai ru nei te hoê metua vahine hapû ma te here i te fanauraa o ta ˈna aiû. Te hinaaro hua nei te hoê rave ohipa rohirohi e haamata i ta ˈna tau faafaaearaa tiai-maoro-hia. Eaha to ratou taairaa? Te tiai pauroa nei ratou i te hoê mahana taa ê—te hoê mahana o te ohipa i nia i to ratou oraraa. Mea hohonu e mea taa ê roa râ to ratou huru aau. E tae mai iho â te mahana ta ratou e tiai nei, e ua tae anaˈe mai, te tiaturi nei ratou e ua ineine ratou no te reira.

2 I teie tau atoa, te tiai ru nei te mau Kerisetiano mau i te taeraa mai o te hoê mahana taa ê. O te “mahana” rahi ïa “o Iehova.” (Isaia 13:9; Ioela 2:1; Petero 2, 3:12) Eaha teie “mahana o Iehova” e fatata maira, e e nafea to ˈna taeraa mai e ohipa ˈi i nia i te taata? Hau atu â, e nafea e nehenehe ai e papu ia tatou e ua ineine tatou no to ˈna taeraa mai? E mea faufaa roa ia imi tatou i te mau pahonoraa i teie mau uiraa i teie nei no te mea e haapapu te reira i te tanoraa o te mau parau i muri nei o te Bibilia: “Ua fatata te mahana rahi o Iehova, te fatata maira, te peepee maira i te haere.”—Zephania 1:14.

“Te mahana rahi o Iehova”

3. Eaha “te mahana rahi o Iehova”?

3 Eaha “te mahana rahi o Iehova”? I roto i te mau Papai, te faataa ra te mau parau ra “te mahana rahi o Iehova” i te mau taime taa ê i faatupu ai Iehova i ta ˈna haavaraa i nia i to ˈna mau enemi e i faahanahana ˈi oia i to ˈna iˈoa rahi. Ua faaû te taatoaraa o to Iuda mau taata taiva e to Ierusalema tae noa ˈtu to Babulonia mau taata haavî e to Aiphiti i ‘te mau mahana o Iehova’ ia ratou i ite i te faatupuraahia ta Iehova mau haavaraa. (Isaia 2:1, 10-12; 13:1-6; Ieremia 46:7-10) Teie râ, tei mua noâ ‘te mahana rahi roa ˈˈe o Iehova.’ O te “mahana” te reira e faatupuhia ˈi te haavaraa a Iehova i nia i te feia o tei faaino i to ˈna iˈoa. E haamata te reira na roto i te haamouraa o “Babulonia Rahi,” te hau emepera o te ao atoa nei o te haapaoraa hape, e hope atu ai i te mouraa o te toea o te faanahoraa ino o te mau mea i te tamaˈi o Aramagedo.—Apokalupo 16:14, 16; 17:5, 15-17; 19:11-21.

4. No te aha e mea tia ˈi ia riaria te rahiraa o te taata i te mahana o Iehova o te fatata oioi maira?

4 Noa ˈtu e te ite ra ratou aore ra aita, e mea tia ia riaria te rahiraa o te taata i teie mahana o te fatata oioi maira. No te aha? Teie ta Iehova e pahono ra na roto i te peropheta ra o Zephania: “E mahana riri taua mahana ra, e mahana ati rahi e te mauiui; e mahana pau rahi e te pohe; e mahana pouri e te rumaruma; e mahana ata rahi e te pouri taotao.” E mea riaria mau â! Hau atu â, te na ô ra te peropheta e: “E tuu mai au i te ati i te taata nei, . . . no te mea ua hara ratou ia Iehova.”—Zephania 1:15, 17.

5. Eaha te hiˈoraa tano a te mau mirioni taata no nia i te mahana o Iehova, e no te aha?

5 Te tiai ru nei râ te tahi atu mau mirioni taata i te taeraa mai o te mahana o Iehova. No te aha? Ua ite ratou e e taime faaoraraa te reira i te feia parau-tia, e mahana i reira Iehova iho e faateitei-roa-hia ˈi e e faaraahia ˈi to ˈna iˈoa hanahana. (Ioela 3:16, 17; Zephania 3:12-17) Noa ˈtu e e mea riaria aore ra mea tiai-ru-hia taua mahana ra, ua taai-rahi-hia te reira i te ohipa ta te taata e rave nei i roto i to ratou oraraa i teie nei. E nafea oe e hiˈo ai i te fatataraa mai o taua mahana ra? Ua ineine anei oe no te reira? I te mea e e fa mai te mahana o Iehova, te ohipa ra anei te reira i teie nei â i nia i to oe oraraa o te mau mahana atoa?

‘E itea mai te feia tâhitohito e ta ratou tâhitohitoraa’

6. E nafea te rahiraa o te taata e hiˈo ai i “te mahana o Iehova,” e no te aha aita ˈi te mau Kerisetiano mau e maere ra i te reira?

6 Noa ˈtu te ru o te tupuraa, aita te rahiraa o te taata o te fenua e tapitapi ra i te fatataraa mai o “te mahana o Iehova.” Te faaooo ra e te tâhitohito ra ratou i te feia o te faaara ra ia ratou no nia i to ˈna taeraa mai e fatata roa maira. Aita te mau Kerisetiano mau e maere ra i te reira. Te haamanaˈo ra ratou i te faaararaa i papaihia e te aposetolo Petero: “Ia ite [na mua] ra outou i teie e ia tae i te mau mahana hopea ra, e itea mai ai te feia tâhitohito [e ta ratou tâhitohitoraa], i te haapaoraa i to ratou iho hinaaro, e te parauraa mai e, Teihea te haerea mai no ˈna i [fafauhia] ra? te vai noa nei â hoi te mau mea atoa mai te taotoraa mai â o te feia metua ra, mai te hamaniraa mai â i te matamua ra.”—Petero 2, 3:3, 4MN.

7. Eaha te tauturu ia tatou ia haamanaˈo noa e e tau ru teie?

7 Eaha te tauturu ia tatou ia patoi i teie feruriraa atâta e ia haamanaˈo noa hoi e e tau ru teie? Te faaite maira Petero e: “Ei faaara ˈtu i to outou [aravihi ia feruri maitai na roto i te hoê haamanaˈoraa], ia manaˈo hoi outou i te parau i parauhia mai e te mau peropheta moˈa i mutaa ihora, e tei haapiihia ˈtu e matou e te mau aposetolo a te Fatu ra a te Ora.” (Petero 2, 3:1, 2; MN) E tauturu to tatou haapaoraa i te mau faaararaa parau tohu ia tatou ia ‘faaara i to tatou aravihi ia feruri maitai.’ Peneiaˈe, ua faaroo noa tatou i teie mau haamanaˈoraa, e mea faufaa roa râ ia tamau tatou i teie nei hau atu â i mutaa ihora, i te haapao i teie mau faaararaa.—Isaia 34:1-4; Luka 21:34-36.

8. No te aha e rave rahi e tâuˈa ore ai i te mau haamanaˈoraa o te Bibilia?

8 No te aha vetahi e tâuˈa ore ai i teie mau haamanaˈoraa? Te na ô faahou ra Petero e: “[Ia au i to ratou iho hinaaro,] te tia ra . . . ia ratou te haamoe i teie, e na te parau a te Atua i hamani i te raˈi i tahito ra, e te fenua i vai i raro i te miti, e tei araa i nia i te miti: i pohe ai te reira fenua i te ninaraahia e te miti.” (Petero 2, 3:5, 6; MN) Te vai ra iho â te feia o te ore e hinaaro ia tae mai te mahana o Iehova. Eita ratou e hinaaro ia tapea te hoê mea i te tereraa matauhia o to ratou oraraa. Eita ratou e hinaaro e tia ˈtu i mua ia Iehova no to ratou oraraa miimii! Mai ta Petero e faahiti ra, te ora ra ratou “ia au i to ratou iho hinaaro.”

9. Eaha te haerea i faaitehia e te mau taata i te anotau o Noa e o Lota?

9 No to “ratou iho hinaaro,” e mea au aˈe na teie feia tâhitohito e tâuˈa ore e i haa mai na Iehova i roto i te mau ohipa a te taata i mutaa ihora. Te faahiti ra Iesu Mesia raua te aposetolo Petero i tera na tupuraa e piti—“te anotau o Noa ra” e “te anotau ia Lota ra.” (Luka 17:26-30; Petero 2, 2:5-9) Hou te diluvi, aore te taata i haapao aˈe i te faaararaa ta Noa i horoa. Oia atoa, hou te haamouraa o Sodoma e Gomora, i te aro o ta ˈna na hunoa, “mai te tahoata ra” ïa o Lota.—Genese 19:14.

10. Eaha to Iehova huru i nia i te feia aore e haapao aˈe?

10 Aita i taa ê atu i teie tau. A tapao na râ i to Iehova huru i nia i te feia aore e haapao aˈe: “E faautua ˈtu vau i te mau taata i manaˈo e, o te huru â ïa, o tei parau to ratou aau e, E ore Iehova e rave i te maitai, e ore atoa e rave i te ino. E riro ta ratou taoˈa i te haru, e faaanohia to ratou mau fare: e patu ratou i te fare, e ore râ e parahi i roto; e tanu hoi i te ô vine, e ore râ e inu i te uaina no roto.” (Zephania 1:12, 13) E tamau paha te taata i te rave i ta ratou mau ohipa “matauhia” i te mau mahana atoa, eita râ ratou e hoona tamau i ta ratou haaraa puai. No te aha? No te mea e tae taue mai te mahana o Iehova, e eita te mau faufaa materia atoa ta ratou paha i haaputu e faaora ia ratou.—Zephania 1:18.

“E tiai atu â”

11. Eaha te aˈoraa e mea tia ia haamanaˈo noa tatou?

11 Taa ê roa i te ao ino e haaati mai ra ia tatou, e mea tia ia haamanaˈo noa tatou i te aˈoraa i papaihia e te peropheta Habakuka: “No te taime i haapaohia ra taua orama nei, ia tae râ i te hopea ra e faaite papu mai ai e ore e haavare: e ia maoro iti noâ, e tiai atu â; e tae mau mai ïa, e ore e haamaoro hua.” (Habakuka 2:3) Noa ˈtu e e au ra paha e mea maoro taua mahana ra ia au i to tatou huru hiˈoraa tia ore, e mea tia ia haamanaˈo tatou e eita Iehova e faaroaroa. E tae mai noa iho â to ˈna mahana, i te hoê hora ta te mau taata e ore e tiai.—Mareko 13:33; Petero 2, 3:9, 10.

12. Eaha ta Iesu i faaara, e e nafea te reira e taa ê ai i te mau haaraa a te mau pǐpǐ haapao maitai a Iesu?

12 Ma te haamahitihiti i te faufaaraa ia tiai â i te mahana o Iehova, ua faaara Iesu e e haamoe atoa vetahi o ta ˈna mau pǐpǐ e e tau ru teie. Ua faaite atea oia no ratou e: “Area [taua] tavini ino ra, o tei parau i roto i to ˈna iho aau, E maoro tau fatu e hoˈi mai ai; papai ihora i te mau taetaeae tavini to ˈna ra, amu ihora i te maa, inu ihora i te ava, oia e te feia atoa i faataero ra; ia tae i te mahana manaˈo-ore-hia e ana ra, e te hora itea-ore-hia e ana e tae mai ai te fatu o taua tavini ra, a [faautua roa ino] ai ia ˈna.” (Mataio 24:48-51; MN) I te tahi aˈe pae, te haamanaˈo noa ra te pǔpǔ o te tavini haapao maitai e te paari ma te taiva ore e e tau ru teie. Te ara noa ra te pǔpǔ o te tavini e ua ineine mau â oia. Ua faariro Iesu ia ˈna ei tiaau “i te mau taoˈa atoa na ˈna ra” i ǒ nei i te fenua nei.—Mataio 24:42-47.

Te faufaaraa ia ru

13. Mea nafea to Iesu haamataratararaa i te faufaaraa ia ru?

13 E mea faufaa roa ia haamanaˈo noa te mau Kerisetiano no te senekele matamua e e tau ru te reira. Ua titauhia ia haa oioi ratou no te maue ia Ierusalema ia ite atu ratou i taua oire ra “i te haaatiraahia e te nuu.” (Luka 21:20, 21) Ua tupu te reira i te matahiti 66 T.T. A tapao na mea nafea to Iesu haamataratararaa i te faufaaraa ia ru te mau Kerisetiano i tera ra tau: “Eiaha tei nia iho i te fare e pou i raro a rave ai i te taoˈa i roto i to ˈna fare; eiaha hoi tei roto i te aua ra e hoˈi e rave i to ˈna ahu.” (Mataio 24:17, 18) Ia hiˈohia te tupuraa, te faaite ra te tuatapaparaa e ua ora Ierusalema e maha matahiti hau, no te aha ïa mea faufaa ˈi no te mau Kerisetiano ia pee ma te ru roa ˈtu â i ta Iesu mau parau i 66 T.T.?

14, 15. No te aha mea faufaa roa ˈi ia haa te mau Kerisetiano no te senekele matamua ma te ore e haamaoro i te iteraa ia Ierusalema i te haaatiraahia e te nuu?

14 Noa ˈtu e aita mau â te nuu Roma i haamou ia Ierusalema e tae roa ˈtu i 70 T.T., aita e hau i taua mau area matahiti ra. Aita roa ˈtu! Ua î taua mau matahiti ra i te ohipa haavî uˈana e te haamaniiraa toto. Te faataa ra te hoê taata tuatapapa i te tupuraa i Ierusalema i te roaraa o taua taime ra mai “te hoê tamaˈi tivira haamaniiraa toto riaria mau, tei apitihia e te mau ohipa aroha ore hairiiri.” Ua tihepuhia te mau tane apî no te paruru i te mau pare rarahi, no te rave i te mau mauhaa tamaˈi, e no te tavini ei faehau i roto i te nuu. Ua haamatarohia ratou no te ohipa a te nuu i te mau mahana atoa. Ua hiˈohia te feia o tei ore i paturu i te mau faaotiraa etaeta ei taata haavare. Ia faaea maoro noa ˈtu te mau Kerisetiano i roto i te oire, tei roto ïa ratou i te hoê tupuraa atâta roa ino.—Mataio 26:52; Mareko 12:17.

15 E mea maitai ia tapaohia e ua parau Iesu e e mea tia ia haamata “te feia i parahi i Iudea ra” eiaha noa i Ierusalema, i te maue. Mea faufaa te reira no te mea i roto i na tau avaˈe o to ratou faarueraa ia Ierusalema, ua haamata faahou te mau nuu Roma i ta ratou mau ohipa tamaˈi. A tahi, ua topa Galilea i 67 T.T., e ua haru-noa-hia ˈtura o Iuda i te matahiti i muri mai. E ati rahi tei itehia e ati aˈe te mataeinaa. Ua fifi-noa-hia ˈtoa ˈtura te mau ati Iuda atoa i te horo ê ia Ierusalema iho. Ua tiaihia te mau uputa o te oire, e ua faaruehia te mau ati Iuda o te tamata i te horo i roto i te rima a to Roma.

16. Eaha te haerea i titauhia i te mau Kerisetiano no te senekele matamua no te ora mai i tera ra tau ahoaho?

16 Ma te haamanaˈo i teie mau mea atoa, e nehenehe tatou e maramarama no te aha Iesu i haamahitihiti ai i te ru o te tupuraa. E mea tia ia ineine te mau Kerisetiano i te rave i te mau haapaeraa, ma te ore e vaiiho e ia faanevanevahia ratou e te mau faufaa materia. E mea tia ia ineine ratou i ‘te faarue i ta ratou mau mea atoa ra’ no te faaroo i ta Iesu faaararaa. (Luka 14:33) Ua ora mai te feia o tei faaroo oioi e o tei maue i te tahi atu pae o Ioridana.

E haamanaˈo noa anaˈe e e tau ru teie

17. No te aha e mea tia ˈi ia haapaari tatou i to tatou huru hiˈoraa i te ru o te tau?

17 Te faaite maitai ra te mau parau tohu bibilia e te ora nei tatou i roto roa ino i te anotau hopea. Mai tei ore i itehia aˈenei, e mea tia ia haapaari tatou i to tatou huru hiˈoraa i te ru o te tau. Eita te hoê faehau i te tau hau e manaˈo i te fifi e te atâta o te tamaˈi. Teie râ, mai te peu e e manaˈo oia e ere i te mea ru ia ara noa e e pii-taue-hia ˈtu ai oia i roto i te aroraa, aita mau â oia i faaineinehia e mea peapea roa ïa te mau faahopearaa. E parau mau atoa i te pae varua. Mai te peu e e faatia tatou i to tatou huru hiˈoraa i te ru o te tau ia moe, aita paha tatou i faaineinehia no te patoi atu i te mau aroraa e tupu mai e hitimahuta ˈtu ai paha tatou ia tae mai te mahana o Iehova i te pae hopea. (Luka 21:36; Tesalonia 1, 5:4) Mai te peu e e taata ‘tei faarue ia Iehova,’ teie ïa te taime no ratou ia imi â ia ˈna.—Zephania 1:3-6; Tesalonia 2, 1:8, 9.

18, 19. Eaha te tauturu ia tatou ia haamanaˈo noa i ‘te taeraa mai o te mahana o Iehova’?

18 E ere i te mea maere ia aˈo te aposetolo Petero ia tatou ia haamanaˈo noa i ‘te taeraa mai o te mahana o Iehova’! E nafea ïa tatou? Te hoê ravea, e mea na roto ïa i “te [haerea viivii ore] e te [mau ohipa] paieti.” (Petero 2, 3:11, 12; MN) E tauturu te haa-noa-raa i roto i tera mau ohipa ia tiai ru tatou i te taeraa mai o “te mahana o Iehova.” Te auraa tumu o te taˈo Heleni i hurihia e ‘haamanaˈo noa i te mahana o Iehova’ oia ïa e ‘ru atu.’ Eita iho â ta tatou e nehenehe e faaoioi atu i te taime e toe ra e tae noa ˈtu i te taeraa mai o te mahana o Iehova. A tiai noa ˈi râ tatou i tera mahana, e mairi oioi atu â te taime ia haa tatou i roto i te taviniraa a te Atua.—Korinetia 1, 15:58.

19 E tauturu atoa te feruriruriraa e te manaˈoraa i te mau haamanaˈoraa itehia i roto i te Parau a te Atua ia tatou ia na reira—“i te tiairaa e te ruraa ˈtu” ia tae mai taua mahana ra, oia mau, “ia tiai noâ” i te reira. (Petero 2, 3:12; The New Testament a William Barclay) Tei roto i teie mau haamanaˈoraa e rave rahi parau tohu o te faaite atea eiaha noa i te taeraa mai o te mahana o Iehova, i te haamaitairaa e rave rahi roa atoa râ o te niniihia i nia i te feia ‘e tiai mai ra ia Iehova.’—Zephania 3:8.

20. Eaha te aˈoraa e mea tia ia pee tatou?

20 Teie mau te taime no tatou paatoa ia pee i te aˈoraa i horoahia na roto i te peropheta Zephania: “E aita outou i roohia mai e te riri aa no ǒ ia Iehova, e aore â i tae mai te mahana riri o Iehova i nia ia outou. E imi ia Iehova, e te feia i haehaa i nia i te fenua nei, o tei faatupu i te parau au na ˈna ra; e imi i te parau-tia, e imi i te haehaa: peneiaˈe outou o te faatapunihia ia tae i te mahana e riri ai Iehova ra.”—Zephania 2:2, 3.

21. Eaha te faaotiraa papu a te nunaa o te Atua i te roaraa o 2007?

21 Ua tano ïa te irava matahiti o tei maitihia no 2007: “Ua fatata te mahana rahi o Iehova.” Ua papu i te nunaa o te Atua e “te fatata maira, te peepee maira i te haere.” (Zephania 1:14) “E ore e haamaoro hua.” (Habakuka 2:3) No reira a tiai noa ˈi tatou i tera mahana, ia vai ara noa tatou i te tau ta tatou e ora nei, ma te ite e ua fatata roa mai te tupuraa hopea o teie mau parau tohu!

E nehenehe anei outou e pahono?

• Eaha “te mahana rahi o Iehova”?

• No te aha e rave rahi e tâuˈa ore ai e e tau ru teie?

• No te aha e mea tia ˈi ia haa te mau Kerisetiano no te senekele matamua ma te ru?

• E nafea tatou e nehenehe ai e haapaari i to tatou huru hiˈoraa i te ru o te tau?

[Uiraa haapiiraa]

[Parau iti faaôhia i te api 7]

Teie te irava matahiti no 2007: “Ua fatata te mahana rahi o Iehova.”—Zephania 1:14.

[Hohoˈa i te mau api 4, 5]

Mai te anotau o Noa, e hitimahuta te feia tâhitohito ia haa mai Iehova

[Hohoˈa i te api 6]

Ua titauhia ia haa te mau Kerisetiano ma te ore e haamaoro i to ratou iteraa ia Ierusalema i “te haaatiraahia e te nuu”