Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A haapii i ta te Bibilia e haapii mau ra

A haapii i ta te Bibilia e haapii mau ra

A haapii i ta te Bibilia e haapii mau ra

‘E faariro outou i te mau fenua atoa ei pǐpǐ, ma te haapii atu ia ratou.’—MATAIO 28:19, 20.

1. Eaha te nehenehe e parauhia no nia i te parareraa o te Bibilia?

 O TE Parau a Iehova, te Bibilia Moˈa, hoê o te mau buka tahito roa ˈˈe e tei opere-rahi-roa ˈˈe-hia i te ao nei. Hoê aˈe tuhaa o te reira tei hurihia i roto hau atu i te 2 300 reo. E hau atu i te 90 % o te taata o te fenua e Bibilia ta ratou i roto i to ratou iho reo.

2, 3. (a) No te aha e taa-ore-hia ˈi te mau haapiiraa o te Bibilia? (b) Eaha te mau uiraa ta tatou e hiˈopoa?

2 Te taio ra tau mirioni taata i te hoê tuhaa o te Bibilia i te mau mahana atoa. Ua taio vetahi i te Bibilia taatoa e rave rahi taime. Te faahua parau ra tau tausani pǔpǔ haapaoraa e ua niuhia ta ratou mau haapiiraa i nia i te Bibilia, aita râ to ratou manaˈo e tu ra i ta te reira e haapii ra. Na te mau aimârôraa etaeta i rotopu i te mau melo o te hoê â haapaoraa e faarahi i te taa-ore-raa. Te feaa ra vetahi no nia i te Bibilia, to ˈna tumu, e to ˈna faufaaraa. Te faariro ra e rave rahi i te reira ei buka moˈa e faaohipa-noa-hia i roto i te mau tupuraa, na roto i te euheraa aore ra tǎpǔraa no te faaite i te parau mau i mua i te tiripuna.

3 Te vai mau ra i roto i te Bibilia ta te Atua parau, aore ra poroi puai atu â, no te huitaata. (Hebera 4:12) Ei Ite no Iehova, e hinaaro ïa tatou ia ite te taata eaha ta te Bibilia e haapii ra. Te oaoa nei tatou i te haapao i te faaueraa ta Iesu Mesia i horoa i ta ˈna mau pǐpǐ i to ˈna parauraa e: ‘E haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ, ma te haapii atu ia ratou.’ (Mataio 28:19, 20) I roto i ta tatou taviniraa i mua i te taata, e itea ia tatou te mau taata aau haavare ore o te haapeapea ra no te taa-ore-raa i te pae faaroo e parare ra i te ao nei. E hinaaro ratou e ite i te parau mau no nia i to tatou Atua Poiete e e haapii i ta te Bibilia e parau ra no nia i te auraa o te oraraa. E hiˈopoa anaˈe e toru uiraa ta te taata e rave rahi e tapitapi ra. I roto i te tuhaa taitahi, e hiˈo mai tatou eaha ta te mau aratai haapaoraa e parau ra ma te hape, e i muri iho e hiˈo faahou mai tatou eaha ta te Bibilia e haapii mau ra. Teie te mau uiraa: (1) Te tapitapi ra anei te Atua ia tatou? (2) No te aha tatou e parahi ai i te fenua nei? (3) Eaha te tupu i nia ia tatou ia pohe tatou?

Te tapitapi ra anei te Atua?

4, 5. No te aha te taata e manaˈo ai e aita te Atua e tapitapi ra ia tatou?

4 E haamata anaˈe ma te uiraa, Te tapitapi ra anei te Atua ia tatou? Te vahi peapea, e mea rahi te taata e manaˈo ra e te pahonoraa o taua uiraa ra, aita ïa. No te aha ratou e manaˈo ai mai tera? Te hoê tumu, te ora ra ïa ratou i roto i te hoê ao i î roa i te riri, te tamaˈi e te mauiui. Te na ô ra ratou e, ‘Ahiri te tapitapi mau ra te Atua, e arai iho â ïa oia i te mau tupuraa.’

5 Te tahi atu tumu e manaˈo ai te taata e aita te Atua e tapitapi ra ia tatou oia ïa na te mau aratai haapaoraa e turai ra ia ratou ia manaˈo mai tera. Eaha ta te mau ekalesiatiko e parau pinepine ra ia tupu te ati? I te poheraa na tamarii rii e piti a te hoê vahine i roto i te hoê ati purumu, ua parau ta ˈna orometua e: “O te hinaaro ïa o te Atua. Ua hinaaro te Atua e piti atu â melahi.” Ia faahiti te mau ekalesiatiko i teie mau parau, te pari mau nei ratou e o te Atua te tumu. Ua papai râ te pǐpǐ Iakobo e: “Eiaha roa ei taata haavarehia e parau e, Ua haavarehia vau e te Atua, e ore roa hoi te Atua e vare i te ino, e ore roa hoi oia e haavare i te taata.” (Iakobo 1:13) Eita roa te Atua ra o Iehova e faatupu i te ino. Oia mau, “eiaha roa te parau ino ra e hurihia ˈtu i te Atua!”—Ioba 34:10.

6. O vai te tumu o te ino e te mauiui i roto i teie ao?

6 No te aha ïa i rahi roa ˈi te ino e te mauiui? Te hoê tumu, aita ïa te rahiraa o te huitaata e farii ra i te Atua ei Faatere, aita ratou e hinaaro nei e auraro i ta ˈna mau ture e faaueraa tumu tia. Aita te taata e ite ra e te auraro ra ratou i to te Atua Enemi ra o Satani, no te mea “te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra.” (Ioane 1, 5:19) Ma te ite i te reira, e mea ohie aˈe ïa ia taa no te aha e itehia ˈi te mau tupuraa ino. Mea ino roa, mea haavarevare, e mea aroha ore o Satani. No reira, e mea tia ia tiaturi tatou e e faaite te ao i te huru o to ˈna arii. E ere ïa i te mea maere i rahi roa ˈi te ino!

7. Eaha vetahi mau tumu e mauiui ai tatou?

7 Te huru tia ore o te taata te tahi atu tumu e mauiui ai tatou. Mea au na te taata hara e titau i te faatereraa, e e pinepine o te tamaˈi, te haavîraa e te mauiui te faahopearaa. Te parau ra te Koheleta 8:9 (MN) ma te tano e: “Ua faatere te taata i te taata ia ino atu oia.” Te tahi tumu hau o te mauiui, o ‘te tau ïa e te tupuraa manaˈo-ore-hia.’ (Koheleta 9:11, MN) E pinepine te taata i te û i te ati no te mea tei te hoê vahi tano ore ratou i te taime tano ore.

8, 9. Mea nafea to tatou iteraa e te tapitapi mau ra te Atua ia tatou?

8 Mea mahanahana ia ite e eita te Atua e faatupu i te mauiui. Teie râ, te tapitapi mau ra anei te Atua i te mau mea e tupu ra i roto i to tatou oraraa? Te pahonoraa tamahanahana, e ïa! Ua ite tatou e te tapitapi ra te Atua ia tatou no te mea te faaite ra ta ˈna Parau faaurua ia tatou no te aha oia i faatia ˈi i te taata ia pee i te hoê haerea ino. E piti tumu parau tei taaihia i te mau tumu a te Atua: to ˈna mana arii e te hapa ore o te taata. No te mea o oia te Atua Poiete puai hope, aita Iehova e faahepohia ra ia faataa ia tatou i te tumu e faatia ˈi oia i te mauiui. Teie râ, te faaite ra oia ia tatou no to ˈna tapitapi ia tatou.

9 A hiˈo na i te tahi haapapuraa hau e te tapitapi ra te Atua ia tatou. Ua ‘ooo roa tana aau’ a î ai te fenua i te ino i to Noa anotau. (Genese 6:5, 6) Mea taa ê anei te Atua i teie mahana? Aita, eita hoi oia e taui. (Malaki 3:6) E mea riri roa na ˈna te parau-tia ore e ia ite i te taata ia mauiui. Te haapii ra te Bibilia e ua fatata te Atua i te faaore i te ino atoa i tupu mai no te faatereraa a te taata e te mana o te Diabolo. Aita anei te reira e haapapu puai nei e te tapitapi ra te Atua ia tatou?

10. Eaha to te Atua huru ia mauiui te taata?

10 Te faahohoˈa hape ra te mau aratai haapaoraa i te Atua ia parau ratou e o to ˈna ïa hinaaro ia ati tatou. Area râ, te ru ra Iehova i te faaore i te mauiui o te taata. ‘Te tiai mai ra oia ia outou,’ ta te Petero 1, 5:7 ïa e parau ra. Tera ta te Bibilia e haapii mau ra!

No te aha tatou e parahi ai i te fenua nei?

11. Eaha ta te mau haapaoraa a teie ao e pinepine ra i te parau no nia i te oraraa o te taata i te fenua nei?

11 E hiˈopoa anaˈe i teie nei i te piti o te uiraa ta e rave rahi e uiui ra, No te aha tatou e parahi ai i te fenua nei? E pinepine te mau haapaoraa a teie ao i te parau e e parahi poto noa mai te taata i te fenua nei. Te hiˈo ra ratou i to tatou paraneta mai te hoê noa vahi tapearaa, aore ra taahiraa avae, e ora ˈtu ai i te tahi atu vahi. Te haapii ra vetahi mau ekalesiatiko ma te hape e e haamou te Atua i teie paraneta i te hoê mahana. Ei faahopearaa o tera mau haapiiraa, ua faaoti e rave rahi taata e mea maitai aˈe no ratou ia ora i te hoê oraraa maitai roa ˈˈe ta ratou e nehenehe, no te mea noa te tiai maira te pohe ia ratou. Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra no nia i te tumu e parahi ai tatou i te fenua nei?

12-14. Eaha ta te Bibilia e haapii ra no nia i ta te Atua opuaraa no te fenua e te huitaata?

12 E opuaraa faahiahia ta te Atua no te fenua e te huitaata. ‘Aita oia i hamani i te fenua ia vaiiho-taata-ore-noa-hia, ua hamani râ oia ia taatahia.’ (Isaia 45:18) Hau atu â, ‘na Iehova i haamau i te tumu o te fenua, ia ore roa ia aueue.’ (Salamo 104:5) E nehenehe te iteraa i teie mau mea no nia i te opuaraa a te Atua no te fenua e te huitaata e tauturu ia tatou ia maramarama i te tumu tatou e parahi ai i te fenua nei.

13 Te faaite ra te Genese pene 1 e te 2 e ua faaineine maitai roa Iehova i te fenua ei nohoraa no te taata. I te hoperaa te tau i poietehia ˈi te mau mea atoa e tae noa ˈtu to tatou paraneta, “e mea maitai roa” te mau mea atoa. (Genese 1:31) Ua tuu te Atua i te tane e te vahine matamua ra o Adamu raua o Eva, i roto i te hoê ǒ nehenehe i Edene e ua horoa na raua i te pue maa au mau. Ua parauhia i na taata faaipoipo matamua e: “Ia fanau orua, e ia rahi roa, e faaî i te fenua nei, e e haavi iho.” Ua titauhia ia fanau raua i te mau tamarii tia roa, ia faaaano atu â i te otia o ta raua ô e ati aˈe te fenua, e ia faaohipa i te mana ma te î i te here i nia i te mau animara.—Genese 1:26-28.

14 Ta Iehova e opua ra, o te hoê ïa totaiete taata tia roa o te parahi i te fenua nei e a muri noa ˈtu. Te na ô ra te Parau a te Atua e: “E parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.” (Salamo 37:29) Oia, te auraa no te huitaata, o te fanaˈoraa ïa i te ora mure ore i roto i te Paradaiso i te fenua nei. Tera ta te Atua opuaraa, e te reira ta te Bibilia e haapii mau ra!

Eaha te tupu i nia ia tatou ia pohe tatou?

15. Eaha ta te rahiraa o te haapaoraa a teie ao e haapii ra no nia i to tatou huru ia pohe tatou?

15 E tauaparau anaˈe i teie nei i te toru o te uiraa ta e rave rahi e tapitapi ra: Eaha te tupu i nia ia tatou ia pohe tatou? Te haapii ra te rahiraa o te haapaoraa a teie ao e te vai ra te tahi mea i roto i te hoê taata o te tamau i te ora i muri aˈe ia pohe te tino. Te tiaturi noa nei â vetahi mau pǔpǔ haapaoraa i te manaˈo e e faautua te Atua i te feia ino ma te haamauiui ia ratou e a muri noa ˈtu i roto i te hoê po auahi. Tera anei râ te parau mau? Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra no nia i te pohe?

16, 17. Ia au i te Bibilia, eaha te huru o te feia i pohe?

16 Te na ô ra te Parau a te Atua e: “Ua ite te feia e ora nei, e pohe ratou, aita râ a te feia i pohe ra e parau itea. Aita hoi a ratou e utua toe.” I te mea e ‘aita a te feia i pohe ra e parau itea,’ eita ïa ratou e nehenehe e faaroo, e ite, e paraparau, e manaˈo, aore ra e feruri. Aita faahou ta ratou e utua toe. E nafea ratou e nehenehe ai? Eita ta ratou e nehenehe e rave i te tahi aˈe ohipa! Hau atu â, “to ratou aroha e to ratou riri, e to ratou feii, ua mou anaˈe ïa,” no te mea eita ta ratou e nehenehe e faaite i te tahi aˈe huru aau.—Koheleta 9:5, 6, 10.

17 Mea ohie e mea maramarama ta te Bibilia e parau ra no nia i teie tumu parau—eita te taata pohe e tamau i te ora i te tahi vahi. Aita e mea o te faarue i to tatou tino i te poheraa e o te tamau i te ora ia fa faahou atu tatou i roto i te hoê tino ê, mai tei parauhia e te feia e tiaturi ra i te fa-fahou-raa. E nehenehe tatou e faahohoˈa i te mau mea mai teie: E au te ora ta tatou e fanaˈo nei i te ura o te hoê mori hinu. Ia pohe te ura, eita te reira e haere i te tahi vahi. Aita râ e ura faahou.

18. Ia ite te hoê piahi Bibilia e aita a te feia i pohe e parau itea, eaha te mau faaotiraa ta ˈna e nehenehe e huti mai?

18 A feruri na i ta te hoê parau mau ohie e te puai râ e faatupu. Ia ite te hoê piahi Bibilia e aita a te feia i pohe e parau itea, e mea ohie paha no ˈna ia faaoti e noa ˈtu e ua inoino to ˈna mau tupuna i pohe i te roaraa o to ratou oraraa, eita ta ratou e nehenehe e faariaria ia ˈna. E mea tia atoa ia taa oioi ia ˈna e eita to ˈna feia here e nehenehe faahou e faaroo, e ite, e paraparau, e manaˈo, aore ra e feruri. No reira, eita ratou e nehenehe e ite i te teimaha o te moemoe i roto i te rimepo aore ra e mauiui i roto i te hoê vahi haamauiuiraa. Teie râ, te haapii ra te Bibilia e e faatiahia mai te feia i pohe ta te Atua e haamanaˈo ra. Auê ïa tiaturiraa faahiahia e!—Ioane 5:28, 29.

Te hoê buka apî ta tatou e faaohipa

19, 20. Ei Kerisetiano, eaha ta tatou hopoia, e eaha te buka haapiiraa bibilia tei faaineine-taa-ê-hia ta tatou e faaohipa i roto i ta tatou taviniraa?

19 Ua hiˈopoa mai tatou e toru noa uiraa ta e rave rahi taata e uiui ra. I roto i na tuhaa taitahi, mea maramarama e mea taa maitai ta te Bibilia e haapii ra. Auê te oaoa ia faaite i tera pue parau mau i te feia e hinaaro ra e ite i ta te Bibilia e haapii ra e! Mea rahi atu â râ te uiraa ta te mau taata aau haavare ore e hinaaro ia pahonohia ma te mauruuru. Ei Kerisetiano, e hopoia na tatou te tautururaa ia ratou ia itea te mau pahonoraa i tera mau uiraa.

20 E tautooraa ia haapii i te parau mau bibilia e maramarama ˈi e e putapû ai te aau. No te tauturu ia tatou ia faaruru i tera tautooraa, ua faanaho “te tavini haapao maitai e te paari” i te hoê buka tei faaineine-taa-ê-hia ta tatou e faaohipa i roto i ta tatou taviniraa Kerisetiano. (Mataio 24:45-47) Teie te upoo parau o teie buka e 224 api Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra?

21, 22. Eaha vetahi mau tuhaa faahiahia o te buka Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra?

21 Matara mai i 2005/06 i te Tairururaa mataeinaa a te mau Ite no Iehova “Te auraroraa i te Atua,” ua rau to teie buka tuhaa faahiahia. Ei hiˈoraa, te vai ra te hoê omuaraa parau e pae api o te tauturu rahi i roto i te haamataraa o te mau haapiiraa bibilia i te fare. E mea ohie atoa paha no outou ia tauaparau no nia i te mau hohoˈa e te mau irava e itehia ra i roto i te omuaraa parau. E faaohipa atoa paha outou i te tumu parau tarenihia i roto i teie tuhaa no te faaite i te mau piahi e nafea ia imi i te mau pene e irava o te Bibilia.

22 Mea ohie e mea maramarama te huru papairaa o teie buka. Ua ravehia te hoê tutavaraa ia putapû te aau o te piahi na roto i te faaôraa ia ˈna i roto i te mau taime atoa e nehenehe. Mea rahi te uiraa faaomuaraa e e tumu parau tarenihia “Ta te Bibilia e haapii ra” i te pae hopea o te pene taitahi. I roto i te tumu parau tarenihia, te vai ra te mau irava pahonoraa i te mau uiraa faaomuaraa. E tauturu te mau hohoˈa maitai roa e te mau tatararaa oia atoa te mau faahohoˈaraa i roto i teie buka i te piahi ia taa i te mau manaˈo apî. Noa ˈtu e mea ohie roa te papai o teie buka, te vai ra te hoê tuhaa hau 14 tumu parau faufaa ta outou e hiˈopoa huˈahuˈa mai te peu e e titau te piahi i te mau haamaramaramaraa hau.

23. Eaha te mau manaˈo tauturu e horoahia ra no nia i te faaohiparaa i te buka Bibilia haapii i te mau haapiiraa bibilia?

23 Ua faaineinehia te buka Bibilia haapii no te tauturu ia tatou ia haapii i te mau taata e mea ê te faito haapiiraa e no roto mai i te mau haapaoraa rau. Mai te peu e aita te piahi e ite aˈe no nia i te Bibilia, eita paha e navai hoê taime haapiiraa no te puohu i te hoê pene. Eiaha e na nia nia noa i te tumu parau, a tutava râ i te haaputapû i te aau o te piahi. Mai te peu e aita oia e maramarama ra i te tahi faahohoˈaraa e faaohipahia ra i roto i te buka, a faataa aore ra a rave i te tahi atu faahohoˈaraa. A faaineine maitai, a faaitoito i te faaohipa i te buka ma te manuïa roa, e a pure no te ani i ta te Atua tauturu ia nehenehe outou ‘e tufa i te parau mau ma te tia.’—Timoteo 2, 2:15.

Ia mauruuru outou i ta outou fanaˈoraa taa ê faito ore

24, 25. Eaha te fanaˈoraa taa ê faito ore ta Iehova i horoa na to ˈna nunaa?

24 Ua horoa Iehova na to ˈna nunaa i te mau fanaˈoraa taa ê faito ore. Ua tauturu oia ia tatou ia ite i te parau mau no nia ia ˈna. Eiaha roa ˈtu tatou e haafaufaa ore i tera fanaˈoraa taa ê. Inaha, ua huna te Atua i ta ˈna mau opuaraa i te feia teoteo e ua faaite atu i te feia haehaa. I roto i teie tuhaa, ua na ô Iesu e: “E haamaitai au ia oe, e tau Metua, e te Fatu o te raˈi e te fenua, i te mea, i huna ê noa oe i teie nei mau parau i te feia paari e te ite ra, e ua faaite mai i te tamarii nei.” (Mataio 11:25) E haamaitairaa varavara ia taiohia tatou i rotopu i te feia haehaa o te tavini ra i te Arii o te ao taatoa ra o Iehova.

25 Ua horoa atoa te Atua na tatou i te fanaˈoraa taa ê e haapii ia vetahi ê no nia ia ˈna. A haamanaˈo e ua faahohoˈa-hape-hia oia e te feia o tei haapii i te mau parau haavare no nia ia ˈna. No reira, e huru hiˈoraa hape roa ta te taata e rave rahi ia Iehova, o te manaˈo ra e mea tapitapi ore oia e te aau etaeta. Te hinaaro ra anei outou, oia, te ru atoa ra anei outou i te tauturu no te faaafaro i te parau hape? Te hinaaro ra anei outou ia ite te mau taata aau haavare ore o te mau vahi atoa i te parau mau no nia i te Atua? No reira, na roto i te mau ravea atoa, a faaite i to outou auraroraa i te Atua na roto i te pororaa ma te itoito rahi e te haapiiraa ia vetahi ê i ta te mau Papai e parau ra no nia i te mau tumu parau faufaa roa. E mea faufaa ia haapii te mau taata e imi ra i te parau mau eaha ta te Bibilia e haapii mau ra.

Eaha ta outou e pahono?

• Mea nafea to tatou iteraa e te tapitapi ra te Atua ia tatou?

• No te aha tatou e parahi ai i te fenua nei?

• Eaha te tupu i nia ia tatou ia pohe tatou?

• Eaha te mau tuhaa o te buka Bibilia haapii ta outou iho â e au?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 9]

Te haapii ra te Bibilia e e ore te mauiui

[Faaiteraa i te tumu]

I nia i te pae atau, potii: © Bruno Morandi/age fotostock; i te pae aui, vahine: AP Photo/Gemunu Amarasinghe; i raro i te pae atau, feia i horo i te fenua ê: © Sven Torfinn/Panos Pictures

[Hohoˈa i te api 10]

E ora te feia parau-tia i roto i te Paradaiso e a muri noa ˈtu