Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A tauturu ia vetahi ê ia auraro i ta te Bibilia e haapii ra

A tauturu ia vetahi ê ia auraro i ta te Bibilia e haapii ra

A tauturu ia vetahi ê ia auraro i ta te Bibilia e haapii ra

“Area te vahi repo maitai ra, oia te feia ua faaroo anaˈe i te parau, tapea maite ihora i roto i te aau haavare ore e te au, e e tia i te faahoturaa i te huero [ma te faaoromai].”—LUKA 8:15MN.

1, 2. (a) No teihea tumu i faaineinehia ˈi te buka Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra? (b) I teie mau matahiti i mairi aˈenei, mea nafea to Iehova haamaitairaa i te mau tutavaraa a to ˈna nunaa e faariro i te taata ei pǐpǐ?

 “MEA maitai roa te buka. Mea au na ta ˈu mau piahi. Mea au na ˈu. E horoa teie buka i te ravea no te haamata roa i te mau haapiiraa bibilia e te mau taata i to ratou uputa.” Ta te hoê pionie tamau a te mau Ite no Iehova ïa i parau no nia i te buka Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra? * Ma te faahiti i tera noa buka, ua na ô te hoê taata poro ruhiruhia i te Basileia e: “Ua noaa ia ˈu te fanaˈoraa taa ê e tauturu e rave rahi taata ia ite ia Iehova i roto e 50 matahiti i te maoro a itoito ai au i roto i te taviniraa. E mea tia râ ia parau vau, e mea faahiahia teie buka haapiiraa. Mea au maitai te mau taˈo faahohoˈaraa faaitoito.” Tera anei to oe manaˈo i te Bibilia haapii? Ua faaineinehia teie buka haapiiraa bibilia no te tauturu ia oe ia haapao i ta Iesu faaueraa: “E teie nei, e haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ, . . . ma te haapii atu ia ratou i te haapao i te mau mea atoa ta ˈu i parau atu ia outou na.”—Mataio 28:19, 20.

2 Te oaoa ra iho â te aau o Iehova i to ˈna iteraa fatata e 6,6 mirioni o to ˈna mau Ite o te auraro nei ma te aau tae i te faaueraa a Iesu e faariro i te taata ei pǐpǐ. (Maseli 27:11) Te haamaitai mau nei Iehova i ta ratou mau tutavaraa. I te roaraa o 2005, ei hiˈoraa, ua porohia te parau apî maitai i roto e 235 fenua e i te faito au noa, ua faaterehia e 6 061 500 tiahapa haapiiraa bibilia. I te pae hopea, ‘ua ite’ te taata e rave rahi ‘i te parau a te Atua e aore ratou i farii ei parau na te taata, ei parau râ na te Atua.’ (Tesalonia 1, 2:13) I na matahiti e piti i mairi aˈenei, ua hau atu i te afa mirioni pǐpǐ apî tei faaau i to ratou oraraa i te mau ture aveia a Iehova e o tei pûpû ia ratou iho na te Atua.

3. Eaha te mau uiraa no nia i te faaohiparaa i te Bibilia haapii e hiˈopoahia i roto i teie tumu parau?

3 Ua ite ê na anei oe i te oaoa i te faatereraa i te hoê haapiiraa bibilia e te tahi taata? Na te ao atoa nei, te vai noa nei â te taata “aau haavare ore e te au” o te faaroo hoi i te parau a te Atua ‘o te tapea maite e o te faahotu i te huero [ma te faaoromai].’ (Luka 8:11-15; MN) E hiˈo anaˈe e nafea oe e nehenehe ai e faaohipa i te Bibilia haapii i roto i te ohipa e faariro i te taata ei pǐpǐ. E hiˈopoa ta tatou tauaparauraa e toru uiraa: (1) E nafea oe e nehenehe ai e haamata i te hoê haapiiraa bibilia? (2) Eaha te mau raveraa haapiiraa manuïa roa ˈˈe? (3) E nafea oe e tauturu ai i te hoê taata ia riro eiaha noa i te hoê piahi i te hoê atoa râ orometua haapii i te Parau papaihia a te Atua, te Bibilia?

E nafea oe e nehenehe ai e haamata i te hoê haapiiraa bibilia

4. No te aha paha vetahi e taiâ ˈi i te haapii i te Bibilia, e e nafea oe e nehenehe ai e tauturu ia ratou ia tinai i to ratou taiâ?

4 Ia anihia oe ia haere i te tahi atu pae o te hoê anavai aano hoê anaˈe ouˈaraa, e patoi paha oe i teie manaˈo. Ia tuuhia râ te mau ofai taahiraa avae ma te area tanotano noa no te haere i te tahi atu pae, e hinaaro roa paha oe i te tamata ˈtu. Oia atoa, e taiâ paha te hoê taata ohipa roa i te haapii i te Bibilia. E manaˈo paha te fatu fare e mea rahi roa te taime e te tutavaraa e titauhia no te haapii atu. E nafea oe e tauturu ai ia ˈna ia tinai i to ˈna taiâ? Na roto i te hoê anairaa tauaparauraa haamaramaramaraa poto noa, e nehenehe oe e faaohipa i te Bibilia haapii no te aratai i te taata ia haapii tamau i te Parau a te Atua. Mai te peu e e faaineine maitai oe, e au te mau farerei-faahou-raa i te taata i te hoê ofai taahiraa avae no to ˈna auhoaraa e o Iehova.

5. No te aha e mea tia ˈi ia taio oe i te Bibilia haapii?

5 Hou râ oe e nehenehe ai e tauturu i te tahi taata ia faufaahia oia i te Bibilia haapii, e mea tia ia matau maitai oe i te reira. Ua taio anei oe i te buka mai te omuaraa e tae atu i te hopea? Ua afai te tahi nau hoa faaipoipo i te buka na muri ia raua i te tau faafaaearaa e ua haamata i te taio atu a parahirahi ai raua i te pae miti. Ua tapiri mai te hoê vahine no reira iho o te hoo ra i te mau taoˈa i te mau ratere ia raua, ua tapao oia i te upoo parau Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra? Ua parau oia i na hoa faaipoipo e tau minuti noa na mua ˈˈe, ua pure oia no nia i tera iho â uiraa, ma te ani i te Atua i te hoê pahonoraa. Ua horoa na hoa faaipoipo ma te oaoa i te hoê buka na te vahine. Ua “faaherehere” anei oe “i te taime” no te taio i teie buka, peneiaˈe e piti taime, a tiai noa ˈi oe i te hoê farereiraa aore ra i te hoê taime faafaaearaa i te raveraa ohipa aore ra fare haapiiraa? (Ephesia 5:15, 16) Mai te peu e e na reira oe, e matau oe i teie buka haapiiraa bibilia e e faatupu atoa paha oe i te mau ravea no te paraparau ia vetahi ê no nia i te mau mea i papaihia i roto.

6, 7. E nafea oe e nehenehe ai e faaohipa i te Bibilia haapii no te haamata i te mau haapiiraa bibilia?

6 Ia pûpû oe i te buka i roto i te taviniraa i mua i te taata, a faaohipa maitai i te mau faahohoˈaraa, irava, e uiraa i te mau api 4, 5, e te 6. Ei hiˈoraa, e nehenehe oe e haamata i te hoê aparauraa ma te ui: “Ma te mau fifi atoa ta te huitaata e faaû ra i teie mahana, ia manaˈo oe, te vai ra anei te hoê aratairaa papu?” I muri aˈe i te faaroo-maitai-raa i te pahonoraa a te taata, a taio i te Timoteo 2, 3:16, 17, e a faataa e te pûpû ra te Bibilia i te hoê ravea mau no te mau fifi o te huitaata. I muri iho, a huti roa mai i te ara-maite-raa o te fatu fare i te mau api 4 e te 5, e a ui: “No nia i te mau tupuraa i faahohoˈahia i nia i teie mau api, eaha hoê o ta oe e haapeapea roa ˈˈe?” Ia faaite te fatu fare i te hoê, a ani ia ˈna ia tapea i te buka a taio ai oe i te irava e apiti ra i roto i ta oe Bibilia. I muri iho, a taio i te api 6, e a ui i te fatu fare: “No nia i na uiraa e ono i faahitihia i raro o teie api, eaha te hoê ta oe e hinaaro ia pahonohia?” Ia maiti te taata i te hoê, a faaite atu i te pene o te pahono i tera uiraa, a vaiiho i te buka ia ˈna, e a rave i te mau faanahoraa hopea no te farerei faahou e no te tauaparau i tera uiraa.

7 Fatata e pae minuti e titauhia ia oti te faaiteraa i faataa-noa-hia ˈtura. I roto râ i tera tau minuti, e ite oe eaha ta te fatu fare e anaanatae ra, a taio e a faaohipa e piti irava, e a haamau i te niu no te hoê farerei-faahou-raa. E riro paha ta oe aparauraa poto i te fatu fare ei tupuraa faaitoito e te tamahanahana roa ˈˈe ta ˈna i fanaˈo aˈenei. I te pae hopea, e tiai ru atoa paha te hoê taata ohipa roa i te faaea tau minuti hau e o oe a tauturu ai oe ia ˈna ia rave i ta ˈna taahiraa i muri mai no te haere na nia i “te eˈa e tae atu ai i te ora.” (Mataio 7:14) I muri aˈe, ia tupu te anaanatae o te fatu fare, ia faaroahia te taime haapiiraa e tiai ˈi. E nehenehe e ravehia ma te ani e parahi e e haapii no te hoê taime maoro aˈe i faataahia.

Raveraa haapiiraa e manuïa roa ˈˈe

8, 9. (a) E nafea oe e nehenehe ai e faaineine i ta oe piahi Bibilia ia faaruru i te mau fifi e tamataraa ta ˈna paha e farerei? (b) Ihea e itea ˈi te mau tauihaa eita e ama i te auahi no te patu i te hoê faaroo puai?

8 Ua haamata anaˈe te hoê taata i te auraro i ta te Bibilia e haapii ra, e faaû paha oia i te mau fifi o te faataupupu i to ˈna haereraa i mua. Ua parau te aposetolo Paulo e: “Te feia atoa e opua e haapao i te paieti ei roto â i te Mesia ra ia Iesu, e hamani-ino-atoa-hia ïa.” (Timoteo 2, 3:12) Ua faaau Paulo i teie mau fifi i te hoê auahi o te haapau i te mau tauihaa paturaa maitatai ore, o te vaiiho râ i te mau taoˈa mai te auro, ario, e te mau ofai maitatai eita e paapaa. (Korinetia 1, 3:10-13; Petero 1, 1:6, 7) No te tauturu i ta oe piahi Bibilia ia faatupu i te mau huru maitatai e titauhia no te faaruru i te mau tamataraa ta ˈna paha e farerei, e mea tia ia tauturu oe ia ˈna na roto i te paturaa ma te mau tauihaa eita e ama i te auahi.

9 Te faaau ra te fatu salamo i ‘te parau a Iehova’ i “te ario i tamâhia i roto i te pani araea ra, ia tataihituhia te tamâraa.” (Salamo 12:6) Oia mau, te vai ra i roto i te Bibilia te mau tauihaa maitatai atoa o te nehenehe e faaohipahia no te patu i te hoê faaroo puai. (Salamo 19:7-11; Maseli 2:1-6) E e faaite te Bibilia haapii ia oe e nafea ia manuïa i te faaohipa i te mau Papai.

10. E nafea oe e nehenehe ai e haamau i te ara-maite-raa o te piahi i nia i te Bibilia?

10 I te roaraa o te haapiiraa, a haamau i te ara-maite-raa o te piahi i nia i te mau irava i horoahia i roto i te pene taitahi e tauaparauhia ra. A faaohipa i te mau uiraa no te tauturu i te piahi ia maramarama i te mau irava bibilia faufaa e ia faaohipa oia iho i te reira. A haapao maitai eiaha e faaite ia ˈna eaha te rave. A pee râ i te hiˈoraa o Iesu. I to te hoê taata haapii ture uiraa ia Iesu, ua pahono oia e: “Eaha tei papaihia i roto i te ture ra? te nahea ra ta oe taioraa?” Ua pahono te taata na roto i te mau Papai, e ua tauturu Iesu ia ˈna ia ite e nafea ia faaohipa no ˈna iho te faaueraa tumu. Ma te horoa i te hoê faahohoˈaraa, ua tauturu atoa Iesu i te taata ia ite e nafea te haapiiraa ia ohipa i nia ia ˈna e tia ˈi. (Luka 10:25-37) Mea rahi roa te faahohoˈaraa ohie i roto i te Bibilia haapii ta oe e nehenehe e rave no te tauturu i te hoê piahi ia faaohipa no ˈna iho te mau faaueraa tumu bibilia.

11. Ehia rahiraa paratarafa e mea tia ˈi ia tauaparau oe i te haapiiraa taitahi?

11 Te faaohipa ra te Bibilia haapii i te paraparau ohie e te tia no te faataa i te Parau a te Atua, mai ia Iesu i tatara i te mau manaˈo fifi roa na roto i te mau parau ohie. (Mataio 7:28, 29) A pee i to ˈna hiˈoraa. A tatara i te mau haamaramaramaraa ma te ohie, te papu e te tano. Eiaha e na nia nia noa i te tumu parau. A vaiiho râ i te mau tupuraa e te aravihi o te piahi ia ite i te rahiraa paratarafa ta oe e tauaparau i te roaraa o te haapiiraa taitahi. Ua ite Iesu i te mau otia o ta ˈna mau pǐpǐ e aita oia i faateimaha ia ratou i te tahi mau haamaramaramaraa i ta ratou i hinaaro i taua taime ra.—Ioane 16:12.

12. E nafea ia faaohipa i te tuhaa hau e tia ˈi?

12 Te vai ra i roto i te Bibilia haapii te hoê tuhaa hau 14 tumu parau tauaparauraa. I te mea e ua niuhia i nia i te mau hinaaro o te piahi, e mea tia ia ite oe, to ˈna taata haapii, e nafea teie tuhaa e faaohipa-maitai-roa ˈˈe-hia ˈi. Ei hiˈoraa, ia ite noa ˈtu te hoê piahi e mea fifi no ˈna ia apo i te hoê tumu parau aore ra e uiraa ta ˈna no nia i te tahi mau tumu parau taa maitai no te tahi mau tiaturiraa na mua ˈtu, e navai paha ia aratai i to ˈna ara-maite-raa i nia i te tuhaa hau e e vaiiho e na ˈna iho e hiˈopoa i te tumu parau. I te tahi aˈe pae, e turai paha te mau hinaaro o te piahi e ia tauaparau oe i te tumu parau e o ˈna. Te vai ra i roto i te tuhaa hau te mau tumu parau bibilia faufaa roa mai te “‘Nephe’ e ‘varua’—eaha mau te auraa?” e “Faataaraa ia ‘Babulonia Rahi.’” E hinaaro paha oe e tauaparau i teie mau tumu parau e ta oe piahi. I te mea e aita e uiraa no te mau tumu parau i tauaparauhia i roto i te tuhaa hau, e mea tia ia matau oe i te mau haamaramaramaraa no te hamani i te mau uiraa au maitai.

13. Eaha te ohipa a te pure i roto i te haapuairaa i te faaroo?

13 Te na ô ra te Salamo 127:1 e: “Ia ore Iehova i patu i te fare ra, e ohipa faufaa ore ta te feia i patu: ia ore Iehova ia tiai i te oire ra, e araraa faufaa ore to te tiai ra.” No reira, a faaineine ai oe i te faatere i te hoê haapiiraa bibilia, a pure no te ani i ta Iehova tauturu. Ia faaite ta oe mau pure i te omuaraa e i te hopea o te haapiiraa taitahi i to oe auhoaraa mahanahana e o Iehova. A faaitoito i te piahi ia pure no te ani ia Iehova i te paari no te taa i ta ˈNa Parau e te puai no te faaohipa i te aˈoraa. (Iakobo 1:5) Ia na reira oia, e itoitohia te piahi i te faaoromai i te mau fifi e e tamau oia i te puaihia i roto i te faaroo.

A tauturu i te mau piahi Bibilia ia riro mai ei orometua haapii

14. E mea faufaa no te mau piahi Bibilia ia rave i teihea haereraa i mua?

14 Mai te peu e e auraro ta tatou mau piahi Bibilia i “te mau mea atoa” ta Iesu i faaue i ta ˈna mau pǐpǐ, e mea faufaa ïa no ratou ia haere i mua ei piahi o te Parau a te Atua no te riro mai ei orometua haapii i te reira. (Mataio 28:19, 20; Ohipa 1:6-8) E nafea tatou e nehenehe ai e tauturu i te hoê piahi ia haere i mua i te pae varua?

15. No te aha e mea tia ˈi ia faaitoito oe i ta oe piahi Bibilia ia haere mai i te mau putuputuraa Kerisetiano?

15 Mai te haapiiraa matamua mai â, a titau manihini i te piahi ia haere mai e o oe i te mau putuputuraa a te amuiraa. A faataa ˈtu e i te mau putuputuraa oe e haamatarohia ˈi ei orometua haapii i te Parau a te Atua. I te roaraa o te hebedoma e rave rahi, a rave tau minuti i te hopearaa o te haapiiraa bibilia taitahi no te faataa i te porotarama o te haapiiraa pae varua ta oe e fanaˈo i te mau putuputuraa e tairururaa rau. A paraparau ma te anaanatae no nia i te mau maitai ta oe e noaa i taua mau taime ra. (Hebera 10:24, 25) Ua haamata anaˈe te piahi i te haere tamau mai i te mau putuputuraa, e riro mai paha oia ei orometua haapii i te Parau a te Atua.

16, 17. Eaha vetahi mau fa ta te hoê piahi Bibilia e nehenehe e haamau e e raea?

16 A tauturu i te piahi Bibilia ia haamau i te mau fa ta ˈna e nehenehe e raea. Ei hiˈoraa, a faaitoito ia ˈna ia faaite i ta ˈna e haapii nei i te hoê hoa aore ra te hoê fetii. A horoa atoa i te manaˈo tauturu ia haamau oia i te fa e taio i te Bibilia taatoa. Ia tauturu oe ia ˈna ia haamau e ia tapea i te hoê porotarama o te taio-tamau-raa i te Bibilia, e maitaihia oia i teie peu matauhia i muri aˈe roa i to ˈna bapetizoraahia. Hau atu â, no te aha e ore ai e parau i te piahi ia faariro ei fa e haamanaˈo hoê aˈe irava bibilia o te pahono i te hoê uiraa faufaa no roto mai i te pene taitahi o te Bibilia haapii? I te na reiraraa, e riro mai oia “ei rave ohipa aita e haamaraa, e te tia hoi i te tufa i te parau mau ra.”—Timoteo 2, 2:15.

17 A faaitoito ia ˈna ia faataa mai i te mau irava bibilia e tano a pahono ai oia i te feia e ui mai ia ˈna no nia i to ˈna faaroo, eiaha râ ia haapii i te hoê piahi ia faahiti aau noa i te mau irava aore ra ia horoa mai i te manaˈo faufaa. E tauturu paha te mau faaineineraa poto, ma te hauti i te tuhaa o te hoê fetii aore ra hoê hoa rave ohipa o te ani ia ˈna ia faataa i ta ˈna mau tiaturiraa. A faaite i te piahi e nafea oia e pahono ai ma “te mǎrû e te auraro maite atu.”—Petero 1, 3:15.

18. Ia faaî te hoê piahi Bibilia i te titauraa ei taata poro bapetizo-ore-hia, eaha ˈtu â ta oe e nehenehe e horoa na ˈna?

18 I muri aˈe, e faaî paha te piahi i te titauraa no te haere i roto i te taviniraa. A haamahitihiti e e fanaˈoraa taa ê ia faatiahia ia apiti i teie ohipa. (Korinetia 2, 4:1, 7) Ua oti anaˈe te mau matahiapo i te faaoti e te faaî ra te piahi i te titauraa ei taata poro bapetizo-ore-hia, a tauturu ia ˈna ia faaineine i te hoê faaiteraa ohie e a apiti atu i roto i te taviniraa. A tamau i te ohipa e o ˈna i roto i te mau tuhaa rau o te taviniraa i mua i te taata, e a haapii ia ˈna e nafea ia faaineine e ia haamanuïa i te mau farerei-faahou-raa. E riro to oe hiˈoraa maitai i te ohipa maitai mai i nia ia ˈna.—Luka 6:40.

‘A faaora ia oe e te feia atoa e faaroo mai ia oe ra’

19, 20. Eaha ta tatou fa e tia ˈi, e no te aha?

19 E titauhia iho â ia haa puai roa no te tauturu i te hoê taata “ia noaa te ite [mau] i te parau mau.” (Timoteo 1, 2:4; MN) Teie râ, e nehenehe e faaau tau oaoa rii i roto i te oraraa i te oaoa i te tautururaa i te tahi taata ia auraro i ta te Bibilia e haapii ra. (Tesalonia 1, 2:19, 20) Oia mau, auê ïa fanaˈoraa taa ê ta tatou e riro ‘ei hoa rave ohipa no te Atua’ e!—Korinetia 1, 3:9.

20 Maoti o Iesu Mesia e te mau melahi puai, ua fatata Iehova i te faatupu i te faautuaraa i nia i te feia “aore i ite i te Atua, e tei ore i faaroo i te evanelia o to tatou Fatu o Iesu.” (Tesalonia 2, 1:6-8) E fifihia te taata. E nehenehe anei oe e faariro ei fa na oe e faatere hoê aˈe haapiiraa bibilia i te fare i nia i te buka Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra? A apiti ai oe i teie ohipa, e ravea ta oe no ‘te faaora ia oe e te feia atoa e faaroo mai ia oe ra.’ (Timoteo 1, 4:16) E mea ru atu â i teie nei ia tauturu tatou ia vetahi ê ia auraro i ta te Bibilia e haapii ra.

[Nota i raro i te api]

^ Neneihia e te mau Ite no Iehova.

Eaha ta oe i ite mai nei?

• Ua faaineinehia te buka Bibilia haapii no teihea tumu?

• E nafea oe e nehenehe ai e haamata i te mau haapiiraa ma te faaohipa i te Bibilia haapii?

• Eaha te mau raveraa haapiiraa manuïa roa ˈˈe?

• E nafea oe e nehenehe ai e tauturu i te hoê piahi ia riro mai ei orometua haapii i te Parau a te Atua?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 13]

Te faaohipa maitai nei anei oe i teie buka?

[Hohoˈa i te api 14]

E nehenehe te hoê tauaparauraa poto e turai i te hiaai o te hoê taata i te ite o te Bibilia

[Hohoˈa i te api 16]

E nafea oe no te aratai i te ara-maite-raa o te piahi i nia i te Bibilia?

[Hohoˈa i te api 17]

A tauturu i te piahi Bibilia ia haere i mua