Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E Atua mauruuru o Iehova

E Atua mauruuru o Iehova

E Atua mauruuru o Iehova

“E ere te Atua i te Atua parau-tia ore, a haamoe ai oia i ta outou ohipa i rave, e to outou hinaaro i to ˈna ra iˈoa.”—HEBERA 6:10.

1. Mea nafea Iehova i faaite ai i to ˈna mauruuru ia Ruta te vahine Moabi?

 MEA au roa na Iehova te mau tutavaraa a te feia e imi mau ra i te rave i to ˈna hinaaro, e e haamaitai rahi oia ia ratou. (Hebera 11:6) Ua matau o Boaza, taata haapao maitai i teie huru faahiahia o te Atua, a parau ai oia ia Ruta te vahine Moabi i poihere i to ˈna metua hoovai vahine ivi ra e: “Ia [haamaitai] mai Iehova ia oe i ta oe ohipa, e ia horoahia mai ta oe utua [maitai] rahi e te Atua no Iseraela nei e Iehova.” (Ruta 2:12; MN) Ua haamaitai anei te Atua ia Ruta? Oia mau â! Inaha, ua papaihia to ˈna aamu i roto i te Bibilia! Hau atu â, ua faaipoipo o ˈna ia Boaza e e tupuna vahine oia no te arii Davida e no Iesu Mesia atoa. (Ruta 4:13, 17; Mataio 1:5, 6, 16) O te hoê noa teie o te hiˈoraa e rave rahi o te Bibilia e faaite ra i to Iehova mauruuru i ta ˈna mau tavini.

2, 3. (a) No te aha e mea faahiahia ˈi ta Iehova mau faaiteraa o te mauruuru? (b) No te aha Iehova e nehenehe ai e faaite i te mauruuru mau? A horoa i te hoê faahohoˈaraa.

2 No Iehova, ahiri aita o ˈna i faaite i te mauruuru, e Atua parau-tia ore ïa o ˈna. Te na ô ra te Hebera 6:10 e: “E ere te Atua i te Atua parau-tia ore, a haamoe ai oia i ta outou ohipa i rave, e to outou hinaaro i to ˈna ra iˈoa, i faaite-papu-hia e outou na, outou i tauturu i te feia moˈa.” E parau faahiahia mau teie inaha mea au na te Atua te taata paieti noa ˈtu e e feia hara ratou e ua ere ratou i to ˈna hanahana.—Roma 3:23.

3 No to tatou huru tia ore, e manaˈo paha tatou e e mea faufaa ore ta tatou mau ohipa paieti e e ore e noaa mai te haamaitairaa a te Atua. Te taa maitai ra râ ia Iehova to tatou mau hinaaro e huru tupuraa, e te haafaufaa mau ra o ˈna i ta tatou taviniraa ma to tatou nephe taatoa. (Mataio 22:37, MN) Ei faahohoˈaraa: Ua ite te hoê metua vahine i te tahi ô—e fifi arapoa moni mâmâ—i nia i ta ˈna airaa maa. E nehenehe o ˈna e haafaufaa ore i teie ô ma te vahavaha ˈtu. Te faaite nei râ te tareta i pihai iho e na ta ˈna tamahine iti teie ô, ua pau roa ta ˈna moni faaherehere no te hoo mai i te reira. I teie nei, e manaˈo taa ê to teie metua vahine no nia i teie ô. Peneiaˈe, ma te roimata, ua tauahi oia i ta ˈna tamahine e ua faaite i to ˈna mauruuru aau tae.

4, 5. Mea nafea to Iesu peeraa ia Iehova ma te faaite i te mauruuru?

4 Ma te ite maitai i to tatou mau hinaaro e otia, ia horoa tatou i te mea maitai roa ˈˈe, e haafaufaa Iehova i te reira, noa ˈtu e e mea iti aore ra e mea rahi. No reira, e faaiteraa tia roa o Iesu i te huru o to ˈna Metua. A haamanaˈo na i te aamu bibilia o te vahine ivi taoˈa ore. “E ia hiˈo atura Iesu i te feia taoˈa rahi ra, i te tuuraa ˈtu i ta ratou taoˈa aufau i roto i te pueraa ra. Ite atura oia i te hoê vahine ivi taoˈa ore i te tuuraa i na lepeta e piti i roto. Ua parau atura oia, E rahi ta teie nei vahine ivi taoˈa ore i tuu i roto i ta ratou atoa ra, e parau mau teie ta ˈu e parau atu ia outou nei. No roto hoi i ta ratou pueraa taoˈa rahi roa ra ta ratou i tuu i roto i te taoˈa a te Atua, area teie nei vahine, ua hope roa a ˈna pue taoˈa rii i te tuuhia e ana i roto.”—Luka 21:1-4.

5 Ma te ite hoi i te huru oraraa o teie vahine—e vahine ivi veve—ua taa ia Iesu i te faufaa mau o ta ˈna ô, e ua haafaufaa rahi oia i te reira. Hoê â ïa huru no Iehova. (Ioane 14:9) E faaitoito mai te iteraa e e noa ˈtu to outou huru oraraa, e nehenehe outou e auhia mai e to tatou Atua mauruuru e ta ˈna atoa Tamaiti, e ere anei?

Ua haamaitai Iehova i te hoê ati Kusa mǎtaˈu i te Atua

6, 7. No te aha e mea nafea Iehova i faaite ai i to ˈna mauruuru ia Ebeda-meleka?

6 Te haapapu-pinepine-hia ra i roto i te mau Papai e e haamaitai Iehova i te feia o te rave ra i to ˈna hinaaro. A feruri na i ta ˈna i rave no Ebeda-meleka, ati Kusa mǎtaˈu i te Atua, e taata oia no te tau o Ieremia e e tavini no te utuafare o te arii taiva o Zedekia no Iuda. Ua ite aˈera Ebeda-meleka e ua pari haavare te hui arii no Iuda i te peropheta ra ia Ieremia ei orure hau e ua huri ia ˈna i roto i te hoê apoo ia pohe oia i reira i te poia. (Ieremia 38:1-7) Ma te ite i to ratou hae ia Ieremia no te poroi ta ˈna i poro, ua faaû o Ebeda-meleka i te pohe e ua faatae i te tahi aniraa i te arii. Ma te itoito, ua parau te ati Kusa e: “E tau fatu, e te arii, hamani ino to teie nei feia i te peropheta nei ia Ieremia, tei hurihia e ratou i roto i te apoo: e pohe roa hoi oia i reira i te poia.” I te faaueraa a te arii, ua rave atura Ebeda-meleka e 30 taata e ua faaora ihora i te peropheta a te Atua.—Ieremia 38:8-13.

7 Ua ite Iehova e ua ohipa Ebeda-meleka ma te tiaturi, na te reira i tauturu ia ˈna ia faaruru i to ˈna paha riaria. Ua faaite ïa Iehova i to ˈna mauruuru e ua parau ia Ebeda-meleka na roto ia Ieremia e: “Inaha, teie au a faatupu i tau parau i nia i teie nei oire ia ino, eiaha ia maitai . . . E faaorahia râ oe e au ia tae i taua mahana ra, . . . e ore hoi oe e horoahia ˈtu i te rima o te feia ta oe e mǎtaˈu ra. E faaora-mau-hia oe e au, . . . e riro râ to oe ora ei taoˈa, no te mea ua tiaturi oe ia ˈu nei.” (Ieremia 39:16-18) Oia, ua faaora Iehova ia Ebeda-meleka, e ia Ieremia atoa, i te rima o te hui arii ati Iuda iino e i muri aˈe i to Babulonia, i vavahi ia Ierusalema. “Te tiai ra [Iehova] i te [nephe] o to ˈna feia moˈa ra; e te faaora ra oia ia ratou i te rima o te paieti ore ra,” ta te Salamo 97:10 (MN) e parau ra.

‘Na to Metua, tei ore roa i moe te hoê mea ia ˈna, e faautua maitai mai ia oe’

8, 9. Mai tei faaitehia e Iesu, eaha te mau pure ta Iehova e au rahi?

8 E nehenehe e itehia te tahi atu haapapuraa e te au rahi ra e te haafaufaa ra Iehova i ta tatou mau faaiteraa paieti, i roto i ta te Bibilia e parau ra no nia i te pure. ‘Te pure a te feia piˈo ore, e mea au ïa na te Atua,’ ta te taata paari i tapao. (Maseli 15:8) I te tau o Iesu ua pure e rave rahi aratai haapaoraa i te vahi taata, eiaha ma te paieti mau, no to ratou râ hinaaro e haamaere i te taata. “Ua noaa ta ratou utua,” ta Iesu i parau. “Area ia pure oe ra,” ta ˈna i faaue i ta ˈna mau pǐpǐ, “e haere i roto i to piha, e opani maite i te opani a pure ai i to Metua; e na to Metua iho, tei ore roa i moe te hoê mea ia ˈna ra, ore noâ oia iho i te itea, e faautua [maitai] mai ia oe.”—Mataio 6:5, 6MN.

9 Parau mau, aita o Iesu i faahapa i te pure i mua i te taata, ua pure hoi oia iho i mua i te taata i te tahi mau taime. (Luka 9:16) Mea au roa na Iehova te reira, ia pure tatou ia ˈna ma te aau haavare ore, ma te opua ore i te haamaere ia vetahi ê. I te mea mau, ia pure tatou anaˈe e faaite maitai te reira i te hohonu o to tatou here i te Atua e to tatou tiaturi ia ˈna. E ere ïa i te mea maere e ua imi pinepine Iesu i te mau vahi moemoe no te pure. Ua na reira oia i te hoê mahana ‘e aahiata i te poipoi roa.’ I te tahi atu taime, “haere atura oia anaˈe ra i nia i te hoê mouˈa e pure.” E ua pure o ˈna anaˈe i te hoê po taatoa hou a maiti ai i ta ˈna na aposetolo 12.—Mareko 1:35; Mataio 14:23; Luka 6:12, 13.

10. Ia faaite ta tatou mau pure i te manaˈo aau tae e te hohonu, e papu tatou i te aha?

10 A feruri na i to Iehova tâuˈa-maite-raa i te mau parau aau tae a ta ˈna Tamaiti! Oia mau, ua pure Iesu i te tahi taime ‘ma te oto rahi e te roimata, e ua faaroohia oia no to ˈna mǎtaˈu.’ (Hebera 5:7; Luka 22:41-44) Ia faaite ta tatou mau pure i teie manaˈo aau tae e te hohonu, e nehenehe tatou e papu e te tâuˈa maitai maira to tatou Metua i te raˈi ia tatou ma te mauruuru. Oia, “te fatata maira Iehova i te feia e tiaoro atu ia ˈna . . . ma te haavare ore.”—Salamo 145:18.

11. Eaha to Iehova huru i te mea o ta tatou e rave ra tatou noa anaˈe?

11 Mai te peu e mea au roa na Iehova ia pure tatou anaˈe, mea au roa atoa na ˈna ia auraro omoe tatou ia ˈna! Oia mau, ua ite maitai Iehova i te mea o ta tatou e rave ra tatou noa anaˈe. (Petero 1, 3:12) Oia mau, ia auraro e ia haapao maitai tatou, aita anaˈe e taata, te faaite maitai ra ïa e e “aau mau” to tatou no Iehova, e aau viivii ore e te turu papu i te mea tia. (Paraleipomeno 1, 28:9) E faaoaoa mau â teie huru haerea i to Iehova aau!—Maseli 27:11; Ioane 1, 3:22.

12, 13. E nafea tatou e tiai ai i to tatou manaˈo e aau e ia riro mai ia Natanaela pǐpǐ haapao maitai?

12 No reira te mau Kerisetiano haapao maitai e ara ˈi i te mau hara huna o tei haaviivii i te feruriraa e te aau, mai te mataitairaa i te hohoˈa faufau e i te haavîraa uˈana. Noa ˈtu e e nehenehe te tahi mau hara e hunahia i te taata, ua taa ia tatou e “te vai noa nei . . . te mau mea atoa ma te maheu roa i mua i to ˈna mata, to tei haava mai ia tatou nei.” (Hebera 4:13; Luka 8:17) Ma te tutava i te ape i te mau mea au ore na Iehova e fanaˈo ai tatou i te hoê manaˈo haava mâ e e oaoa ˈi i te iteraa i te farii maitai a te Atua. E mea papu mau e e mea au roa na Iehova te taata “haerea piˈo ore, o tei haapao i te parau-tia ra; o tei parau i te parau mau i roto i to ˈna ra aau.”—Salamo 15:1, 2.

13 E nafea râ tatou e tiai ai i to tatou manaˈo e aau i roto i teie ao î i te ino? (Maseli 4:23; Ephesia 2:2) Hau atu â i te haafaufaaraa i te mau faanahoraa pae varua atoa, e mea tia ia tutava uˈana tatou i te faarue i te mea ino e i te rave i te mea maitai, ma te haa oioi eiaha te mau hinaaro tia ore ia tô e ia fanau mai i te hara. (Iakobo 1:14, 15) A manaˈo na i to oe oaoa ahiri Iesu i faahiti no oe i ta ˈna i parau no Natanaela: “A hiˈo na i te [taata], aore roa e haavare o roto ia ˈna ra.” (Ioane 1:47) I muri iho ua fanaˈo o Natanaela, tei parau-atoa-hia o Baretolomea, i te haamaitairaa taa ê e riro mai ei hoê o na aposetolo 12 a Iesu.—Mareko 3:16-19.

“Ei tahuˈa rahi parau mau e te aroha noa”

14. Mai te aha to Iesu huru i mua i ta Maria raveraa ia faaauhia ˈtu i ta vetahi ê?

14 I te mea e o Iesu “te huru mau . . . o te Atua hiˈo-ore-hia ra” o Iehova, ua pee noa oia ma te tia roa i to ˈna Metua ma te faaite i to ˈna mauruuru i te feia tei tavini i te Atua ma te aau viivii ore. (Kolosa 1:15) Ei hiˈoraa, e pae mahana hou oia a horoa ˈi i to ˈna ora, ua titau-manihini-hia Iesu e te tahi o ta ˈna mau pǐpǐ i te fare o Simona no Betania. I taua po ra, ua “rave aˈera Maria [te tuahine o Lazaro e o Mareta] i te monoˈi naradi hoê paunu, e mea taoˈa rahi,” (fatata hoê matahiti moni ohipa), e ua ninii i te reira i nia i to Iesu upoo e avae. (Ioane 12:3) “Eaha teie i haamauˈahia ˈi?” ta vetahi i parau. E manaˈo ê râ to Iesu no nia i ta Maria raveraa. Ua faariro oia i te reira ei ô faufaa rahi e ei auraa hohonu no to ˈna poheraa e tanuraa e piri maira. Aita Iesu i faahapa ia Maria, ua arue râ ia ˈna. “Te mau vahi atoa e parauhia ˈi teie nei evanelia i te ao atoa nei,” o ta ˈna i parau, “e parau-atoa-hia ïa ta teie nei vahine i rave iho nei ei manaˈoraa ia ˈna.”—Mataio 26:6-13.

15, 16. E nafea tatou e maitai ai i te mea e ua ora e ua tavini Iesu ei taata i te Atua?

15 E fanaˈoraa taa ê ta tatou i te mea e e taata mauruuru mau o Iesu to tatou Aratai! Inaha, na to Iesu oraraa ei taata i faaineine ia ˈna no te ohipa ta Iehova i haapao na ˈna—te taviniraa ei Tahuˈa rahi e ei Arii, no te amuiraa o tei faatavaihia na mua e no to te ao atoa i muri iho.—Kolosa 1:13; Hebera 7:26; Apokalupo 11:15.

16 Hou oia i tae mai ai i te fenua, ua oaoa roa aˈena o Iesu e ua aroha rahi i te huitaata. (Maseli 8:31) Ma te ora ei taata, ua taa hau atu â ia ˈna te huru o te ati ta tatou e faaruru nei i te taviniraa i te Atua. “I tia ˈi ia [Iesu] ia faarirohia mai tana mau taeae te huru i te mau mea atoa ra,” ta te aposetolo Paulo i papai, “ia riro oia ei tahuˈa rahi parau mau e te aroha noa . . . E oia iho hoi i pohe i te mea i roohia i te ati, e tia hoi ia ˈna ia turu mai i te feia i roto i te ati ra.” E nehenehe Iesu e “aroha mai ia tatou i to tatou mau paruparu nei” no te mea “i ati atoa . . . oia i te mau mea atoa mai ia tatou atoa nei, aita roa râ e hara.”—Hebera 2:17, 18; 4:15, 16.

17, 18. (a) Eaha ta te mau rata i na amuiraa e hitu i Asia Iti e faaite ra no nia i to Iesu taa-maitai-raa i te huru? (b) No teihea mea i faaineinehia ˈi tera mau Kerisetiano faatavaihia?

17 I muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa, papu roa e ua taa maitai ia Iesu te mau ati o ta ˈna mau pǐpǐ. A feruri na i ta ˈna mau rata i na amuiraa e hitu i Asia Iti, mai tei papaihia e te aposetolo Ioane. I te amuiraa i Semurina, ua na ô Iesu e: “Ua ite au i . . . to oe ati, e to oe veve.” I ǒ nei, teie mau â ta Iesu i parau, ‘Ua taa maitai ia ˈu to oe mau fifi; ua ite maitai au eaha ta oe e faaoromai ra.’ E no te mea ua faaoromai atoa oia e tae noa ˈtu i te pohe, ua na ô â Iesu ma te aroha e te haapapu maitai e: “Mau papu . . . oe e tae noa ˈtu i te pohe, e na ˈu e horoa ˈtu i te korona ora no oe.”—Apokalupo 2:8-10.

18 Ua î te mau rata i na amuiraa e hitu i te mau parau o te faaite ra e ua taa maitai ia Iesu te mau ati o ta ˈna mau pǐpǐ e i to ˈna mauruuru mau no to ratou oraraa hapa ore. (Apokalupo 2:1–3:22) A haamanaˈo e o te mau Kerisetiano faatavaihia e tiaturi ra e faatere e o oia i te raˈi ta Iesu i parau atu. Mai to ratou Fatu, ua faaineinehia ratou no te tiaraa teitei e tauturu i te faatae ma te aroha rahi i te mau maitai o te tusia taraehara o te Mesia i nia i te huitaata e mauiui ra.—Apokalupo 5:9, 10; 22:1-5.

19, 20. E nafea te mau melo o te “feia rahi roa” e faaite ai i to ratou mauruuru ia Iehova e i ta ˈna Tamaiti?

19 Oia mau, e faatae atoa Iesu i to ˈna here no ta ˈna mau pǐpǐ faatavaihia i nia i te mau mirioni “mamoe ê atu” taiva ore o tei riro i teie nei ei tuhaa o te “feia rahi roa . . . no te mau fenua atoa,” e ora ˈtu i te “ati rahi” e piri maira. (Ioane 10:16; Apokalupo 7:9, 14) Te tairuru nei teie mau taata i to Iesu pae no to ratou mauruuru no to ˈna tusia taraehara e no to ratou tiaturi i te ora mure ore. E nafea ratou e faaite ai i to ratou mauruuru? Te na reira ra ratou ma te ‘haamori i te Atua i te rui e te ao.’—Apokalupo 7:15-17.

20 Te haapapu maitai ra te tapura o te ao atoa o te matahiti taviniraa 2006, i te mau api 28-31, e te ‘haamori mau nei’ teie mau tavini haapao maitai ia Iehova ‘i te rui e te ao.’ Te mea mau, i te roaraa o tera matahiti, ua pûpû ratou e oia atoa te toea o te pǔpǔ iti o te mau Kerisetiano faatavaihia 1 333 966 199 rahiraa hora taviniraa i mua i te taata—e tuea ïa i e 150 000 tiahapa matahiti!

E faaite â i te mauruuru!

21, 22. (a) I te faaiteraa i te mauruuru, no te aha te mau Kerisetiano e ara roa ˈi i teie mahana? (b) Eaha te hiˈopoahia i roto i te tumu parau i muri nei?

21 Ua faaite Iehova e ta ˈna Tamaiti i te mauruuru hohonu hau ê mau i to raua taairaa e te mau taata tia ore. Te vahi peapea râ, aita te rahiraa o te taata e tâuˈa ra i te Atua, te haapeapea noa ra ratou no ta ratou iho mau tapitapiraa. Ma te faataa i te feia e ora ra i te “anotau hopea,” ua papai Paulo e: “E riro te taata nei ei miimii, e nounou moni, . . . e mauruuru ore.” (Timoteo 2, 3:1-5) Mea taa ê roa teie feia i te mau Kerisetiano mau o tei faaite i to ratou mauruuru, na roto i te mau pure aau tae mau, te auraro-oioi-raa e te taviniraa ma to ratou nephe atoa, no te mau mea atoa ta te Atua i rave no ratou!—Salamo 62:8; Mareko 12:30, MN; Ioane 1, 5:3.

22 I roto i te tumu parau i muri nei, e hiˈo faahou tatou i te tahi mau faanahoraa pae varua ta Iehova i horoa mai ma te here na tatou. A feruri ai tatou i teie “mau mea maitatai,” ia rahi atu to tatou mauruuru.—Iakobo 1:17.

E nafea outou e pahono ai?

• Mea nafea Iehova i faaite ai e e Atua mauruuru o ˈna?

• E nafea tatou, ia faaea tatou noa anaˈe, e nehenehe ai e faaoaoa i to Iehova aau?

• Mea nafea Iesu i faaite ai i te mauruuru?

• Mea nafea to ˈna oraraa ei taata i tauturu ai ia Iesu ia riro mai ei faatere aroha e te mauruuru?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 18]

Ei metua e faaite noa i i te here i ta ˈna tamarii, mea au roa na Iehova ia horoa tatou i te mea maitai roa ˈˈe na ˈna