Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E nafea ia ite i te haamoriraa mau

E nafea ia ite i te haamoriraa mau

E nafea ia ite i te haamoriraa mau

TE FAAHUA parau ra te rahiraa o te mau haapaoraa e no ǒ mai ta ratou e haapii ra i te Atua ra. No reira, e mea titauhia ia haapao tatou i te mau parau a Ioane, aposetolo a Iesu o tei papai e: “E au mau here e, eiaha e faaroo atoa ˈtu i te mau varua atoa e tamata râ i taua mau varua ra, i te itearaa e, no ǒ i te Atua ra, no te mea e rave rahi te peropheta haavare i reva ˈtu na na te ao nei.” (Ioane 1, 4:1) E nafea tatou e nehenehe ai e tamata i te tahi mea no te ite e no ǒ mai anei i te Atua ra?

E faaite te mau mea atoa no ǒ mai i te Atua ra i to ˈna huru, i to ˈna iho â râ huru maitai rahi roa ˈˈe, te here. Ei hiˈoraa, e faaiteraa o te here o te Atua to tatou tumu ite e hauˈa a nehenehe atu ai tatou e au i te noˈanoˈa o te mau faanoˈanoˈa maa, tiare, aore ra te faraoa eu-apî-hia. Te faaite ra to tatou tumu ite e hiˈo i te toparaa mahana, te hoê pěpě, aore ra te ata a te hoê tamarii apî i te here o te Atua ia tatou. E parau mau atoa no ta tatou ravea e faaroo i te pehe nehenehe, te taˈi o te hoê manu, aore ra te reo o te hoê taata herehia. Noa ˈtu to tatou natura taata, te huru tia ore, te faaite ra te reira i te here o te Atua. No reira tatou e ite pinepine ai i te parau mau o te mau parau a Iesu: “E mea maitai i te horoa ˈtu i te rave mai.” (Ohipa 20:35) Mea au na tatou e faaite i te here no te mea ua hamanihia tatou “ma te hohoˈa o te Atua ra.” (Genese 1:27) Noa ˈtu e mea rahi atu â to Iehova mau huru maitatai, o te here te tuhaa faahiahia roa ˈˈe o to ˈna huru.

E mea tia ia faaite te mau papai no ǒ mai i te Atua ra i to ˈna here. E rave rahi papai tahito a te mau haapaoraa na te ao nei. E nafea tera mau papai e manuïa ˈi i te faaite i te here o te Atua?

Te parau mau, te faataa rii ra te rahiraa o te mau papai tahito a te mau haapaoraa e nafea te Atua e here ai ia tatou aore ra e nafea tatou e nehenehe ai e here i te Atua. No reira, aita te mau mirioni taata e pahonohia ra ia ui ratou, “No te aha tatou e ite papu ai i te here o te Atua i roto i te poieteraa a tamau ai te mauiui e te ino?” I te tahi atu pae, o te Bibilia anaˈe te papai tahito o te faataa roa ra i te here o te Atua. Te haapii atoa maira e nafea ia faatupu i te here.

Te buka no nia i te here

Te faaite ra te Parau a te Atua, te Bibilia, ia Iehova mai “te Atua no ˈna te aroha” aore ra here. (Korinetia 2, 13:11) Te faataa ra te Bibilia e mea nafea te here i turai ai ia horoa Iehova i te ora ma te maˈi ore e te pohe ore i na taata matamua. Ua faaô mai râ te orureraa i te mana o te Atua i te mauiui o te huitaata. (Deuteronomi 32:4, 5; Roma 5:12) Ua ohipa Iehova e faahoˈi mai i tei moe. Te na ô ra te Parau a te Atua e: “I aroha mai te Atua i to te ao, e ua tae roa i te horoa mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi, ia ore ia pohe te faaroo ia ˈna ra, ia roaa râ te ora mure ore.” (Ioane 3:16) Te haamaramarama ra te mau Papai Moˈa i te here o te Atua e te faataa ra te reira mea nafea to te Atua horoaraa i te hoê faatereraa tia roa i roto i te rima o Iesu no te haamau faahou i te hau.—Daniela 7:13, 14; Petero 2, 3:13.

Te haapoto ra te Bibilia i te titauraa a te taata na roto i teie mau parau: “Ia here oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to [nephe] atoa, e ma to manaˈo atoa. O te ture matamua teie e te hau i te rahi. E mai te reira atoa te piti; E aroha ˈtu oe i to taata-tupu, mai to aroha ia oe iho na. Te ture atoa . . . , tei teie nei ïa pue ture e piti nei.” (Mataio 22:37-40; MN) Te parau ra te Bibilia e ua faauruhia e te Atua. I te mea e te faaite maramarama ra te reira i to ˈna huru, e nehenehe tatou e papu e no ǒ mai te reira i “te Atua no ˈna te aroha.”—Timoteo 2, 3:16.

Ma te faaohipa i teie ture aveia, e nehenehe tatou e faataa teihea te mau papai tahito mau no ǒ mai i te Atua ra. Te faataa atoa ra te here i te feia haamori mau, no to ratou peeraa i te Atua.

E nafea e itehia ˈi te feia e here ra i te Atua?

E ite-maitai-hia te feia o te here mau ra i te Atua, i teie nei iho â râ e te ora nei tatou i ta te Bibilia e parau “te anotau hopea.” Te riro noa ˈtura te taata “ei miimii, e nounou moni, . . . te hinaaro i te mau mea e navenave ai ra aore hinaaro i te Atua.”—Timoteo 2, 3:1-4.

E nafea oe e ite ai i te taata e here ra i te Atua? Te parau ra te Bibilia: “Teie hoi te here i te Atua, ia haapao tatou i ta ˈna mau faaueraa; e ere hoi ta ˈna mau faaueraa i te mea teimaha.” (Ioane 1, 5:3, MN) E turai te here i te Atua i te taata ia faatura i te mau ture aveia morare o te Bibilia. Ei hiˈoraa, te vai ra i roto i te Parau a te Atua te mau ture no nia i te taatiraa pae tino e te faaipoiporaa. Ua farii-noa-hia te taatiraa pae tino i roto i te faaipoiporaa, e ia vai tamau te faaipoiporaa. (Mataio 19:9; Hebera 13:4) I to te hoê vahine no Paniora o tei haapii i te teologia haereraa i te hoê putuputuraa i reira te mau Ite no Iehova i te ruraa i te haapii i te mau ture morare o te Bibilia, ua faataa oia: “Ua itoitohia vau ia ˈu i faarue i te putuputuraa, eiaha noa ma te mau oreroraa maramarama niuhia i nia i te mau Papai tera râ ma te auhoêraa e vai ra i rotopu i tera nunaa, ta ratou ture morare teitei, e to ratou haerea maitai.”

Hau atu â i to ratou here i te Atua, e ite-ohie-hia te Kerisetiano mau atoa ma to ratou huru ia faaite ratou i te here i to ratou taata-tupu. Ta ratou ohipa faufaa roa ˈˈe o te paraparauraa ïa i te tahi atu no nia i te tiaturiraa hoê roa o te huitaata, te Basileia o te Atua. (Mataio 24:14) Aita e mea e nehenehe e hopoi mai i te mau maitai mure ore i to ratou taata-tupu e tauturu râ tatou ia ratou ia fanaˈo i te ite o te Atua. (Ioane 17:3) E nehenehe atoa te mau Kerisetiano e faaite i to ratou here mau ma te tahi atu mau ravea. E faaite ratou i te tauturu au i te feia e mauiui ra. Ei hiˈoraa, i to te hoê aueueraa fenua faatupuraa i te ati i Italia, te faataa ra te hoê vea no reira e “te ohipa ra” te mau Ite no Iehova “ma te ravea au, e te tauturu ra i te feia e mauiui ra, ma te ore e haapao i ta ratou haapaoraa.”

Taa ê atu i te here i te Atua e te taata-tupu, te here nei te mau Kerisetiano mau te tahi i te tahi. Ua parau o Iesu e: “E tuu atu vau i te parau apî na outou, E aroha outou ia outou iho, mai ia ˈu e aroha ˈtu ia outou na, e aroha atoa hoi outou ia outou iho. O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia aroha outou ia outou iho.”—Ioane 13:34, 35.

E taa-ê-raa rii anei to te here a te Kerisetiano mau atoa no te tahi i te tahi? O te manaˈo ïa o te hoê vahine tamâ fare o Ema te iˈoa. Te rave ra oia i te ohipa i La Paz, i Bolivia, i reira te mau taa-ê-raa o te mau opu fetii e pinepine ai i te faataa ê te feia moni i te feia veve. Ua parau oia e: “Ia ˈu i haere i te taime matamua i te hoê putuputuraa a te mau Ite no Iehova, ua ite au i te hoê taata faanehenehe maitai e parahi ra e e paraparau ra i te hoê vahine Inidia. Aita vau i ite aˈenei i te reira. I te reira taime, ua manaˈo vau e teie paha te nunaa o te Atua.” Oia atoa, ua parau te hoê vahine no Beresilia o Miriam te iˈoa e: “Aita vau i ite e nafea ia oaoa, aita atoa i roto i to ˈu utuafare. Te taime matamua vau a ite ai i te ohiparaa o te here, tei rotopu ïa i te mau Ite no Iehova.” I Marite, ua papai te hoê taata haapao i te parau apî o te hoê pu afata teata: “Ahiri e mea rahi aˈe te taata i ora ia au i ta outou haapaoraa, eita ïa te nunaa e roohia i teie huru tupuraa i teie nei. E taata haapuroro parau apî vau o tei ite e ua niuhia ta outou faanahonahoraa i nia i te here e te hoê faaroo puai i te Atua Poiete.”

A imi i te haamoriraa mau

E tuhaa taa ê te here o te haamoriraa mau. Ua faaau o Iesu i te itearaa mai te haamoriraa mau i te itearaa mai te purumu tano e te maitiraa ia haere na reira. Te reira noa anei te purumu e aratai i te ora mure ore. Ua parau o Iesu e: “E tomo na te uputa pirihao, te atea nei hoi te uputa e te aano nei te eˈa e tae atu ai i te pohe, e e rave rahi tei na reira i te tomo. Te apǐapǐ râ o te uputa e te piri . . . o te eˈa e tae atu ai i te ora, e te iti . . . o te feia i ite atu i te reira!” (Mataio 7:13, 14) Hoê anaˈe pǔpǔ o te Kerisetiano mau te haere ma te tahoê e te Atua na nia i te purumu o te haamoriraa mau. No reira, e mea faufaa te haapaoraa ta oe e maiti. Ia itea mai ia oe tera purumu e ia maiti oe i te haere na reira, e itea mai ia oe te ravea maitai roa ˈˈe o te oraraa no te mea te reira te huru o te here.—Ephesia 4:1-4.

A feruri na i to oe oaoa ia haere na te purumu o te haamoriraa mau! Hoê â huru e te haereraa e te Atua. E nehenehe te Atua e haapii mai ia oe i te paari e te here a fanaˈo atu ai oe i te taairaa maitai e te tahi atu. E nehenehe o ˈna e haapii mai no nia i te fa o te oraraa, e e nehenehe oe e taa i te mau parau fafau a te Atua e e fanaˈo i te hoê tiaturiraa no a muri aˈe. Eita roa ˈtu oe e tatarahapa ia imi oe i te haamoriraa mau.