Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E oaoa anaˈe i te ora ma te mǎtaˈu ia Iehova

E oaoa anaˈe i te ora ma te mǎtaˈu ia Iehova

E oaoa anaˈe i te ora ma te mǎtaˈu ia Iehova

“A mǎtaˈu ia Iehova, outou te feia moˈa no ˈna ra! aore hoi e ereraa to te feia i mǎtaˈu ia ˈna ra.”—SALAMO 34:9.

1, 2. (a) Eaha na manaˈo ê e piti a te Amuiraa faaroo Kerisetiano no nia i te mǎtaˈu i te Atua? (b) Eaha te mau uiraa ta tatou e hiˈopoa i teie nei?

 TE MAU tia a te Amuiraa faaroo Kerisetiano tei haapii ia mǎtaˈu te taata i te Atua, e pinepine ratou i te na reira no te haapiiraa tu ore i te mau Papai e e faautua te Atua i te feia hara i roto i te po auahi e a muri noa ˈtu. E patoi teie huru haapiiraa i ta te Bibilia e haapii nei no nia ia Iehova te Atua aroha e te parau-tia. (Genese 3:19; Deuteronomi 32:4; Roma 6:23; Ioane 1, 4:8) E manaˈo ê to te tahi atu mau tia a te Amuiraa faaroo Kerisetiano. Aita roa ˈtu ratou e faahiti nei i te mǎtaˈu i te Atua. Te haapii nei râ ratou e e Atua faatia noa oia e e farii o ˈna fatata i te taata atoa noa ˈtu to ˈna huru oraraa. Aita atoa te Bibilia e haapii nei i te reira.—Galatia 5:19-21.

2 Te mea mau, te faaitoito nei te Bibilia ia mǎtaˈu tatou i te Atua. (Apokalupo 14:7) E faatupu teie parau mau i te mau uiraa. No te aha te hoê Atua aroha e hinaaro ai ia mǎtaˈu tatou ia ˈna? Teihea huru mǎtaˈu ta te Atua e titau nei? E nafea tatou e maitai ai i te mǎtaˈuraa i te Atua? E hiˈopoa tatou i teie mau uiraa a tauaparau noa ˈi tatou no nia i te Salamo 34.

No te aha e mǎtaˈu ai i te Atua

3. (a) Eaha to outou manaˈo i te faaueraa e mǎtaˈu i te Atua? (b) No te aha te feia e mǎtaˈu ia Iehova e oaoa ˈi?

3 Ei Atua poiete e ei Arii rahi o te ao taatoa, e au ia mǎtaˈu tatou ia Iehova e tia ˈi. (Petero 1, 2:17) E ere râ teie mǎtaˈu i te riaria rahi roa i te hoê atua taehae. E mǎtaˈu faatura teie no to Iehova huru. E mǎtaˈu atoa teie eiaha e faariri ia ˈna. E mea tura e te maitai teie mǎtaˈu i te Atua, e ere ïa i te mea hepohepo aore ra mehameha. Te hinaaro nei Iehova, “te Atua no ˈna te ao [aore ra oaoa]” ia oaoa te taata ta ˈna i poiete i te ora. (Timoteo 1, 1:11) Tera râ, ia ora ïa tatou ia au i te mau titauraa a te Atua e tia ˈi. Te auraa, ia taui ïa e rave rahi taata i to ratou huru oraraa. I reira e ite ai te taata atoa o tei faatupu i te tauiraa titauhia i te tia o te mau parau a te fatu salamo o Davida e: “A tamata na ia ite i te maitai o Iehova! e ao to te taata i tiaturi ia ˈna ra. A mǎtaˈu ia Iehova, outou te feia moˈa no ˈna ra! aore hoi e ereraa to te feia i mǎtaˈu ia ˈna ra.” (Salamo 34:8, 9) No te mea e taairaa maitai to ratou e te Atua, e ore te taata atoa e mǎtaˈu ia Iehova e ere i te faufaa mure ore.

4. Eaha te haapapuraa ta Davida e ta Iesu atoa i horoa?

4 A tapao na i te faaohiparaa i to ˈna tau, ua faatura Davida i to ˈna mau taata i te na ôraa e “e feia moˈa” ratou. E melo hoi ratou no te nunaa moˈa o te Atua. Ua ineine atoa ratou i te pohe no te pee ia Davida. Noa ˈtu e ua horo ê ratou i te arii ra o Saula, ua tiaturi Davida e e haamâha noa Iehova i to ratou mau hinaaro tumu. Ua papai o Davida: “Ua ere te mau liona apî i te maa, e te pohe ra i te poia; area tei imi ia Iehova ra, e ore roa e ere i te maitai.” (Salamo 34:10) Ua horoa Iesu i te hoê â haapapuraa i ta ˈna mau pǐpǐ.—Mataio 6:33.

5. (a) No roto mai e rave rahi pǐpǐ a Iesu i teihea pǔpǔ? (b) Eaha ta Iesu aˈo no nia i te mǎtaˈu?

5 No roto mai e rave rahi taata tei faaroo ia Iesu i te pǔpǔ ati Iuda riirii e te haihai. No reira ua “aroha ˈtura [Iesu] ia ratou, no te mea, ua purara ratou e ua faarue-taue-hia, mai te mamoe tiai ore ra.” (Mataio 9:36) E noaa anei i teie feia haihai te itoito no te pee ia Iesu? Ia na reira ratou, e mea tia ia mǎtaˈu ratou ia Iehova, eiaha te taata. Ua parau Iesu e: “Eiaha e mǎtaˈu i te taparahi mai i te tino nei e oti aˈera aita ˈtu a ratou e noaa. E faaite atura vau ia outou i ta outou e mǎtaˈu; o tei pohe te tino ia ˈna e muri aˈera e tia ia ˈna ia huri i te po [aore ra Gehena] ra; oia ïa, o ta ˈu ïa parau ia outou, [O]ia ta outou e mǎtaˈu. E ere anei taipae manu rii i hoohia i na asario e piti nei? e aita te hoê i taua na manu ra i moe i te Atua. E ua hope atoa te rouru o to outou mau upoo na i te taiohia. Eiaha hoi outou e mǎtaˈu; e rahi to outou maitai i to te manu.”—Luka 12:4-7.

6. (a) Eaha te mau parau a Iesu o tei haapuai i te mau Kerisetiano? (b) No te aha o Iesu te hiˈoraa maitai roa ˈˈe o te faaiteraa i te mǎtaˈu i te Atua?

6 Ia faahepo uˈana to ratou mau enemi ia faaea te feia e mǎtaˈu ia Iehova i te tavini i te Atua, e nehenehe ratou e haamanaˈo i ta Iesu aˈo: “O tei faˈi ia ˈu i mua i te aro o te taata nei, oia atoa ta te Tamaiti a te taata nei e ite i mua i te aro o te mau melahi a te Atua ra: area tei huna ia ˈu i mua i te aro o te taata nei, o te ore ïa e itehia mai i mua i te aro o te mau melahi a te Atua ra.” (Luka 12:8, 9) Ua haapuai teie mau parau i te mau Kerisetiano no te mau fenua iho â râ ua opanihia te haamoriraa mau. Te arue noa nei teie mau Kerisetiano ia Iehova i te mau putuputuraa Kerisetiano e i te pororaa i te vahi taata, ma te ara maite. (Ohipa 5:29) Ua vaiiho Iesu i te hiˈoraa maitai roa ˈˈe i te faaiteraa i te ‘mǎtaˈu i te Atua.’ (Hebera 5:7) Ua faaite atea te Parau tohu no nia ia Iesu e: “E vai â te varua o Iehova i nia ia ˈna; te varua . . . no te mǎtaˈu ia Iehova; e rahi hoi to ˈna ite i te mǎtaˈu ia Iehova.” (Isaia 11:2, 3) No reira, o Iesu te mea aravihi roa ˈˈe no te haapii mai i te mau maitai o te mǎtaˈu i te Atua.

7. (a) E nafea mau â te mau Kerisetiano e farii ai i te hoê â titauraa mai ta Davida? (b) E nafea te mau metua e nehenehe ai e pee i te hiˈoraa maitai o Davida?

7 Te taata atoa o te pee nei i te hiˈoraa o Iesu e o te auraro nei i ta ˈna mau haapiiraa, te farii nei ïa ratou i te hoê â titauraa mai ta Davida i faatae atu: “A haere mai na, e te mau tamarii na, e faaroo mai ia ˈu; e haapii au ia outou ia mǎtaˈu ia Iehova.” (Salamo 34:11) Ua parau noa na o Davida e e “tamarii” na ˈna to ˈna mau taata no te mea ua faariro ratou ia ˈna ei aratai no ratou. Ua tauturu o Davida iho i to ˈna mau taata i te pae varua ia hoê e ia fanaˈo ratou i te farii maitai a te Atua. E hiˈoraa maitai mau â teie no te mau metua Kerisetiano! Ua horoa Iehova i te mana ia ratou i nia i ta ratou mau tamaiti e tamahine no te ‘haapii ia ratou i te aˈo e [te faaararaa a Iehova].’ (Ephesia 6:4; MN) Ma te tauaparau i te mau mea pae varua i te mau mahana atoa e ma te faatere i te hoê haapiiraa bibilia tamau e ta ratou mau tamarii, te tauturu nei te mau metua ia oaoa ratou i te ora ma te mǎtaˈu ia Iehova.—Deuteronomi 6:6, 7.

E nafea ia faaohipa i te mǎtaˈu i te Atua

8, 9. (a) No te aha e mea maitai roa ˈi te oraraa ma te mǎtaˈu i te Atua? (b) Eaha tei taaihia i te tapearaa i to tatou arero?

8 Mai tei faahiti-aˈena-hia, eita te mǎtaˈuraa i te Atua e faaere ia tatou i te oaoa. Ua ui Davida: “O vai ïa taata i hinaaro i te ora, tei hinaaro ia ite i te maitai i to ˈna pue mahana i te ao nei?” (Salamo 34:12) Papu, o te mǎtaˈuraa ia Iehova te mea faufaa roa no te ora maoro ma te oaoa e no te ite i te maitai. E mea ohie hoi ia parau, “E mǎtaˈu vau i te Atua.” E ere râ i te mea ohie ia faaite papu i te reira na roto i to tatou haerea. Te faataa nei râ Davida e e nafea tatou e faaite ai i te mǎtaˈu i te Atua.

9 “A tapea i to arero i te ino, e to vaha eiaha ia parau i te parau haavare.” (Salamo 34:13) Ua faaurua te aposetolo Petero e faahiti i teie tuhaa o te Salamo 34 i muri iho i to ˈna aˈoraa i te mau Kerisetiano ei aroha taeae te tahi i te tahi. (Petero 1, 3:8-12) Te auraa, e tapea i to tatou arero i te ino, e ape ïa tatou i te faatia haere i te parau faaino. E tutava noa râ tatou i te patu ia paraparau tatou ia vetahi ê. Hau atu â, e tutava tatou i te faaitoito e i te parau i te parau mau.—Ephesia 4:25, 29, 31; Iakobo 5:16.

10. (a) A faataa eaha te auraa e haapae i te ino. (b) Eaha te auraa i te raveraa i te mea maitai?

10 “E haapae i te ino, e rave i te maitai; e imi i te hau, e aruaru atu.” (Salamo 34:14) E ape tatou i te mau mea ta te Atua e faautua, mai te taatiraa morare ore, te mau hohoˈa faufau, te eiâ, te peu tahutahu, te haavîraa uˈana, te inu-hua-raa i te ava, e te rave-hua-raa i te raau taero. E haapae atoa tatou i te mau faaanaanataeraa e faaiteite ra i teie mau mea hairiiri. (Ephesia 5:10-12) E faaohipa râ tatou i to tatou taime no te rave i te mea maitai. Te ohipa maitai roa ˈˈe ta tatou e nehenehe e rave o te apiti-noa-raa i te pororaa i te Basileia e i te faariroraa i te taata ei pǐpǐ, ma te tauturu ia fanaˈo vetahi ê i te ora. (Mataio 24:14; 28:19, 20) Te raveraa i te mea maitai, oia atoa ïa te faaineineraa e te taeraa mai i te mau putuputuraa Kerisetiano, te horoaraa i te moni no te ohipa na te ao nei, te haapaoraa i ta tatou Piha a te Basileia e te haapeapearaa i te mau hinaaro o te mau Kerisetiano riirii.

11. (a) Mea nafea to Davida faaohiparaa i ta ˈna iho mau parau no nia i te hau? (b) Eaha ta outou e nehenehe e rave no te ‘aruaru i te hau’ i roto i te amuiraa?

11 Ua vaiiho Davida i te hoê hiˈoraa maitai i te imiraa i te hau. E piti taime ua nehenehe oia e haapohe ia Saula. I na tupuraa e piti, ua tapea oia ia ˈna iho eiaha e haavî uˈana e i muri aˈe ua paraparau ma te faatura i te arii ma te tiaturi e e tupu faahou te hau. (Samuela 1, 24:8-11; 26:17-20) Eaha te nehenehe e ravehia i teie mahana ia haafifi te hoê tupuraa i te hau o te amuiraa? E au ïa ia “imi [tatou] i te hau, e aruaru atu.” No reira, ia ite tatou e ua fifihia tatou e te hoê hoa faaroo, e auraro tatou i te aˈo a Iesu: “E mata na i te haere e faite e to taeae.” E i muri iho tatou e rave ai i te tahi atu tuhaa o te haamoriraa mau.—Mataio 5:23, 24; Ephesia 4:26.

E hopoi mai te mǎtaˈu i te Atua i te haamaitairaa rahi

12, 13. (a) I teie mahana, te fanaˈo nei te feia mǎtaˈu i te Atua i teihea haamaitairaa? (b) Eaha te utua maitai rahi ta te mau taata haamori haapao maitai e fanaˈo i muri aˈe?

12 “Tei te feia parau-tia ra to Iehova mata; e tei ta ratou pure to ˈna tariˈa.” (Salamo 34:15) Te haapapu nei te aamu no nia i to te Atua huru i nia ia Davida e e parau mau tera. I teie mahana, te fanaˈo nei tatou i te oaoa rahi e te hau no te mea ua ite tatou e te tiai nei Iehova ia tatou. Te tiaturi nei tatou e e horoa noa mai Iehova i ta tatou e hinaaro, noa ˈtu e tei roto tatou i te hepohepo rahi. Ua ite tatou e ua fatata te feia haamori mau atoa i te faaû i te aroraa a Goga no Magoga i tohuhia e te “mahana rahi riaria o Iehova.” (Ioela 2:11, 31; Ezekiela 38:14-18, 21-23) Noa ˈtu e eaha te huru tupuraa o ta tatou e faaû i tera taime, e tupu ta Davida mau parau i nia ia tatou: “Te tiaoro nei te feia parau-tia, e te faaroo maira Iehova; e te faaora nei oia ia ratou i to ratou mau ati atoa ra.”Salamo 34:17.

13 Auê te oaoa rahi i tera taime ia ite tatou ia Iehova i te faahanahanaraa i to ˈna iˈoa rahi! E î roa ˈtu â to tatou aau i te faatura e te tura rahi, e e roohia te mau taata patoi atoa i te hoê haamouraa haama. “E mata ê râ to Iehova i te feia i rave i te ino ra, e ia ore roa ia manaˈohia i te ao nei.” (Salamo 34:16) E haamaitairaa rahi mau te iteraa i tera faaoraraa rahi i roto i te ao apî parau-tia a te Atua!

Parau fafau e tauturu mai ia faaoromai tatou

14. Eaha te tauturu ia tatou ia faaoromai noa ˈtu te mau ati?

14 A tiai noa ˈi, no te tamau i te auraro ia Iehova i roto i te hoê ao viivii e te ino e titauhia ïa te faaoromai. E tauturu rahi te mǎtaˈu i te Atua ia auraro atu â tatou. I teie tau ati o ta tatou e ora nei, te roohia nei vetahi mau tavini a Iehova i te fifi ino mau a paruparu ai e a taiâ ˈi to ratou aau. E nehenehe râ ratou e papu e mai te peu e e tiaturi ratou ia Iehova, e tauturu o ˈna ia ratou i te faaoromai. E tamahanahana mau ta Davida mau parau: “Te fatata nei Iehova i te feia aau paruparu ra; e te faaora nei oia i te taata aau taiâ.” (Salamo 34:18) Ma te faaitoito, ua na ô â Davida e: “E ati rahi to te taata parau-tia ra; e faaorahia râ oia e Iehova i taua mau ati atoa ra.” (Salamo 34:19) Noa ˈtu te rahi o te mau ati e tae mai i nia ia tatou, e mea puai mau Iehova no te faaora ia tatou.

15, 16. (a) Eaha te ati ta Davida i faaroo i muri iti aˈe i te papairaa i te Salamo 34? (b) Eaha te tauturu ia tatou ia faaoromai i te mau ati?

15 I muri iti aˈe i te papairaa i te Salamo 34, ua faaroo o Davida i te ati i tae mai i nia i te huiraatira o Noba, i to Saula haapoheraa ia ratou e te rahiraa o te mau tahuˈa. Ua ahoaho roa paha o Davida i te haamanaˈoraa e no to ˈna tere i Noba i riri ai Saula! (Samuela 1, 22:13, 18-21) Ua fariu Davida ia Iehova no te ani i te tauturu, e ua tamahanahana-mau-hia o ˈna e te tiairaa i te hoê tia-faahou-raa a muri aˈe o “te feia parau-tia.”—Ohipa 24:15.

16 I teie mahana, e haapuai atoa te tiaturiraa i te tia-faahou-raa ia tatou. Ua ite tatou e aita hoê aˈe mea ravehia e to tatou mau enemi e nehenehe e faaino tamau ia tatou. (Mataio 10:28) Ua faaite Davida i te hoê â manaˈo i te na ôraa e: “Na Iehova e tiai i to [te taata parau-tia] ra mau ivi; e ore roa te hoê e ofatihia.” (Salamo 34:20) Ua tupu roa tera irava i nia ia Iesu. Noa ˈtu e ua haapohe-ino-roa-hia Iesu, aore te hoê ivi o ˈna i “ofatihia.” (Ioane 19:36) I roto i te hoê tupuraa rahi, te haapapu ra te Salamo 34:20 ia tatou e noa ˈtu eaha te huru ati ta te mau Kerisetiano faatavaihia e to ratou mau hoa o te “mamoe ê atu” e faaû, e ore roa ratou e atihia e a muri noa ˈtu. E ore roa to ratou mau ivi e ofatihia, ei auraa parau.—Ioane 10:16.

17. Eaha te ati e tiai maira i te feia aore e tatarahapa ra e o te patoi nei i te nunaa o te Atua?

17 E mea taa ê ïa no te paieti ore. Ua fatata ratou i te ooti i ta ratou i ueue. “E pohe te paieti ore i te ino; e tei riri i te feia parau-tia ra, e mou ïa.” (Salamo 34:21) E faaû te taata atoa o te tamau i te patoi i te nunaa o te Atua i te ati ino roa ˈˈe e vai ra. Ia fa mai Iesu Mesia, e ‘faautuahia ratou i te pohe mure ore.’—Tesalonia 2, 1:9.

18. I roto i teihea auraa i faaora-aˈena-hia ˈi te “feia rahi roa,” e eaha ta ratou e ite a muri aˈe?

18 Na teie mau parau tamahanahana e faaoti i te salamo a Davida: “E faaora Iehova i te [nephe] o to ˈna ra mau tavini; e ore hoi te hoê e tiaturi ia ˈna ra e [harahia].” (Salamo 34:22; MN) I te pae hopea o ta ˈna na matahiti faatereraa e 40, ua parau te arii Davida e: ‘Ua faaora te Atua ia ˈu i te mau ati atoa ra.’ (Te mau arii 1, 1:29) Mai ia Davida, fatata te mau taata mǎtaˈu ia Iehova i te haamanaˈo e te oaoa ia faaorahia ratou i te tahi noa ˈˈe hapa no te hara e i to ratou mau ati atoa. Ua noaa aˈena i te mau Kerisetiano faatavaihia ta ratou utua maitai i te raˈi. I teie nei, te apiti nei “te feia rahi roa” no te mau fenua atoa i te toea o te mau taeae a Iesu i te taviniraa i te Atua e ei faahopearaa te fanaˈo nei ratou i te hoê tiaraa mâ i mua ia Iehova. Teie ïa te tumu, te faatupu nei ratou i te faaroo i te puai faaora o te toto haamaniihia o Iesu. I te roaraa o te Faatereraa tausani matahiti a te Mesia e fatata maira, e faaohipahia te taatoaraa o te mau maitai o te tusia taraehara ma te faatia ia ratou i te huru taata tia roa.—Apokalupo 7:9, 14, 17; 21:3-5.

19. Eaha ta te mau melo o te “feia rahi roa” i faaoti papu i te rave?

19 No te aha te “feia rahi roa” o te feia haamori i te Atua e fanaˈo ai i teie mau haamaitairaa? No te mea ua faaoti papu ratou e mǎtaˈu noa ia Iehova, e tavini ia ˈna ma te umere î i te tura e te auraro faatura. Oia mau, maoti te mǎtaˈu ia Iehova e oaoa ˈi tatou i te ora i teie nei e e tauturu ai te reira ia ‘mau maite ia tatou te ora mau’—te ora mure ore i roto i te ao apî a te Atua.—Timoteo 1, 6:12, 18, 19, MN; Apokalupo 15:3, 4.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• No te aha e mea tia ˈi ia mǎtaˈu tatou ia Iehova, e eaha te auraa e mǎtaˈu ia ˈna?

• E nafea te mǎtaˈu i te Atua e ohipa ˈi i nia i to tatou haerea?

• Eaha te mau haamaitairaa i te mǎtaˈuraa i te Atua?

• Eaha te mau parau fafau o te tauturu ia tatou ia faaoromai?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 28]

E ara maite te mau taata e mǎtaˈu ia Iehova ia opanihia ta ratou ohipa

[Hohoˈa i te api 30]

Te maitai rahi roa ˈˈe ta tatou e nehenehe e rave o te pororaa i te parau apî maitai o te Basileia