Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“E te mau tamarii ra, e faaroo i to outou mau metua”

“E te mau tamarii ra, e faaroo i to outou mau metua”

“E te mau tamarii ra, e faaroo i to outou mau metua”

“E te mau tamarii ra, e faaroo i to outou mau metua i te Fatu ra, e parau-tia hoi te reira.”—EPHESIA 6:1.

1. E nafea te faarooraa e paruru ai ia outou?

 TE ORA noa ra paha tatou i teie nei no te mea ua faaroo tatou, area vetahi ê râ, aita ïa e ora noa ra no te mea aita ratou i faaroo. E faaroo i te aha? I te mau faaararaa o to tatou tino ‘i hamani-taa-ê-hia,’ ei hiˈoraa. (Salamo 139:14) E ite to tatou mata i te ata rumaruma, e e faaroo to tatou tariˈa i te haruru o te patiri. I muri iho, e hotaratarahia tatou no te mea e uira to roto i te reva. No te feia i haapiihia no nia i te mau fifi e nehenehe e tupu mai, e faaararaa teie mau tapao no te imi i te hoê vahi panoonoo ore i mua i te vero fatata roa ma te hoa uira e te uâ paari a pohe atu ai paha ratou.

2. No te aha te mau tamarii e hinaaro ai i te mau faaararaa, e no te aha e mea tia ˈi ia faaroo ratou i to ratou mau metua?

2 E hinaaro outou te feia apî i te mau faaararaa no nia i te mau fifi e nehenehe e tupu mai, e na to outou metua te hopoia e horoa i te reira. E haamanaˈo paha outou i to outou parauraahia e: “Eiaha e hauti i te umu. Mea veavea roa.” “Eiaha e tapiri i te pae pape. Mea atâta.” “A hiˈo i te pae atau e te pae aui hou e haere ai i te tahi atu pae o te purumu.” Te vahi peapea, ua pepe te mau tamarii aore ra ua pohe atoa no te oreraa e faaroo. Ia faaroo outou i to outou mau metua, “e parau-tia hoi” te reira—e mea tia e mea tano. E mea paari atoa te reira. (Maseli 8:33) Te na ô ra te tahi atu irava bibilia e “e mea mauruuru” i to tatou Fatu ra o Iesu Mesia. Oia mau, te faaue ra te Atua ia outou ia faaroo i to outou mau metua.—Kolosa 3:20; Korinetia 1, 8:6.

Te mau haamaitairaa mure ore ia faaroo

3. Eaha “te ora mau” no te rahiraa o tatou, e e nafea te mau tamarii e fanaˈo ai i te reira?

3 E paruru te faarooraa i to outou mau metua i to outou ‘ao i teie nei,’ e hopoi atoa mai râ te faarooraa i te ravea e fanaˈo ai outou i “te ao a muri atu,” tei parauhia “te ora mau.” (Timoteo 1, 4:8; 6:19, MN) No te rahiraa o tatou, te ora mau o te ora hopea ore ïa i nia i te fenua nei i roto i te ao apî a te Atua, ta ˈna e fafau ra i te feia e pee ma te taiva ore i ta ˈna mau faaueraa. Te na ô ra hoê faaueraa faufaa roa e: “E faatura ˈtu i to metua tane e to metua vahine; (o te ture matamua ïa i pahonohia i te maitai i faaitehia mai). Ia maitai hoi oe, e ia maoro to parahiraa i te ao nei.” No reira, ia faaroo noa ˈtu outou i to outou mau metua, e oaoa outou. E mea panoonoo ore to outou oraraa no a muri aˈe e e fanaˈo outou i te oraraa mure ore i nia i te hoê fenua paradaiso!—Ephesia 6:2, 3.

4. E nafea te mau tamarii e nehenehe ai e faatura i te Atua e e maitaihia ˈi hoi?

4 Ia faatura outou i to outou mau metua ma te faaroo ia ratou, te faatura atoa ra outou i te Atua, o ˈna hoi te hoê o te faaue ra ia outou ia faaroo ia ratou. I tera atoa taime, e maitaihia ïa outou. Te parau ra te Bibilia e: “O vau to Atua ra, o Iehova; o tei faaite ia oe i te mea e maitai ai oe ra.” (Isaia 48:17; Ioane 1, 5:3) E nafea outou e maitaihia ˈi i te faarooraa? E faaoaoa te reira i to outou mau metua vahine e tane, e ei faahoˈiraa, e faaite mau â ratou i to ratou mauruuru i te mau ravea e oaoa ˈtu â ˈi to outou oraraa. (Maseli 23:22-25) Te mea faufaa roa ˈˈe râ, e faaoaoa to outou faarooraa i to outou Metua i te raˈi, e e haamaitai oia ia outou na roto i te mau ravea faahiahia! E hiˈo anaˈe mea nafea to Iehova haamaitairaa e parururaa ia Iesu, o tei faahiti no nia ia ˈna iho: ‘Aore au i faaea i te rave i te mea e mauruuru ai oia ra.’—Ioane 8:29.

Iesu, te hoê rave ohipa itoito

5. No te aha e tiaturi ai e e rave ohipa itoito o Iesu?

5 O Iesu te tamaiti matahiapo o to ˈna metua vahine o Maria. E tamuta to ˈna metua tane faaamu o Iosepha. E tamuta atoa Iesu, e au ra e no ǒ mai ia Iosepha to ˈna haapiiraa i teie toroa. (Mataio 13:55; Mareko 6:3; Luka 1:26-31) Ia manaˈo outou, eaha to Iesu huru ei tamuta? Ia ˈna i parahi i nia i te raˈi, hou to ˈna tô-semeio-raahia e to ˈna metua vahine paretenia, ei paari faataatahia, ua faataa oia: “Tei pihaiiho hoi au i [te Atua] i reira mai te [“hoê rave ohipa aravihi,” MN]; e te oaoa noa ra vau i te mau mahana atoa ra.” Ua mauruuru te Atua ia Iesu, o tei riro na ei rave ohipa itoito i nia i te raˈi. Ia manaˈo outou, i to ˈna tamariiraa ra i te fenua nei, ua tutava atoa anei oia i te riro ei rave ohipa aravihi, ei tamuta itoito?—Maseli 8:30; Kolosa 1:15, 16.

6. (a) Ia manaˈo outou, no te aha Iesu i te tamariiraa ra i rave ai paha i te ohipa i te fare? (b) E nafea te mau tamarii e nehenehe ai e pee ia Iesu?

6 I to Iesu tamariiraa ra, ua hauti iho â oia i te tahi mau taime i te tahi mau hauti, e te parau atoa ra te Bibilia e ua na reira te mau tamarii i tera tau. (Zekaria 8:5; Mataio 11:16, 17) E nehenehe râ outou e papu e mai te tamarii matahiapo o te utuafare rahi riirii, ua rave iho â oia i te mau ohipa matauhia hau atu i te haamataroraa a Iosepha ia riro oia ei tamuta. I muri aˈe, ua riro Iesu ei taata poro e ua horoa roa ia ˈna iho no ta ˈna taviniraa e tae roa ˈtu i te haapaeraa i te oraraa fanaˈo. (Luka 9:58; Ioane 5:17) Te ite ra anei outou i te mau tuhaa e nehenehe ai outou e pee ia Iesu? Te ani ra anei to outou mau metua ia outou ia tamâ i to outou piha aore ra ia rave i te tahi atu mau ohipa matauhia? Te faaitoito ra anei ratou ia outou ia haamori i te Atua ma te haere i te mau putuputuraa Kerisetiano e ma te faaite i ta outou mau tiaturiraa ia vetahi ê? Ia manaˈo outou, ua farii anei te taurearea ra o Iesu i tera atoa mau titauraa?

Te hoê piahi Bibilia haapii tamau e orometua haapii

7. (a) Ua tere mai paha Iesu i te oroa Pasa e o vai? (b) Teihea Iesu i to vetahi ê hoˈiraa ˈtu, e no te aha tei reira ˈi oia?

7 Ua faauehia te mau tamaroa e te mau tane taatoa o te hoê utuafare Iseraela ia haere e haamori ia Iehova i te hiero i te roaraa o na oroa ati Iuda e toru. (Deuteronomi 16:16) I te 12raa o to Iesu matahiti, ua tere to ˈna utuafare taatoa i Ierusalema no te oroa Pasa. Oia atoa paha te tahi atu mau tamarii e tamahine a Iosepha e Maria. Teie râ, to roto atoa paha i te feia e tere ra e te utuafare o Iesu, o Salome, to Maria paha tuahine, e ta ˈna atoa tane o Zebedaio e ta raua tamaroa o Iakobo e Ioane, o tei riro ei aposetolo i muri aˈe. * (Mataio 4:20, 21; 13:54-56; 27:56; Mareko 15:40; Ioane 19:25) I te taime hoˈiraa, ua manaˈo paha Iosepha e Maria e tei ǒ Iesu i te mau fetii, aita ïa i haapaohia e aita oia i te omuaraa ra. E toru mahana i muri aˈe, i to Maria e Iosepha iteraa ia Iesu i te pae hopea, tei roto oia i te hiero, “te parahi ra i ropu i te mau orometua, te faaroo atura e te ui atura ia ratou.”—Luka 2:44-46.

8. Ua aha Iesu i roto i te hiero, e no te aha te taata i maere ai?

8 Mea nafea to Iesu ‘uiraa’ i te mau orometua? E ere paha ta ˈna uiraa no te haamâha i to ˈna ui maere aore ra no te imi noa i te haamaramaramaraa. E nehenehe te taˈo Heleni i faaohipahia i ǒ nei e au i te uiraa i roto i te hiˈopoaraa i te pae o te ture e e nehenehe ïa e taaihia i te uiuiraa manaˈo. Oia, i to ˈna tamariiraa ra atoa, ua riro Iesu ei piahi Bibilia, o tei haamaere i te mau orometua haapii faaroo ite! Te na ô ra te Bibilia e: “Maere anaˈe ihora te feia atoa i faaroo ia ˈna ra, i to ˈna ite e ta ˈna parau.”—Luka 2:47.

9. E nafea outou e nehenehe ai e pee i to Iesu hiˈoraa i te haapiiraa i te Bibilia?

9 Ia manaˈo outou, i to ˈna apîraa ra, no te aha Iesu i nehenehe ai e haamaere atoa i te mau orometua haapii aravihi e to ˈna ite i te Bibilia? Parau mau, ua maitaihia oia i te fanaˈoraa i te mau metua mǎtaˈu i te Atua o tei horoa na ˈna i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua mai te tamariiraa mai â. (Exodo 12:24-27; Deuteronomi 6:6-9; Mataio 1:18-20) E nehenehe tatou e papu e ua afai Iosepha i te tamarii ra o Iesu i te hiero no te faaroo i te mau Papai e taiohia ra e e tauaparauhia ra. Te oaoa atoa ra anei outou i te fanaˈoraa i te mau metua o te haapii i te Bibilia e o outou e o te afai ia outou i te mau putuputuraa Kerisetiano? Te haafaufaa ra anei outou i ta ratou mau tutavaraa, mai ia Iesu i haafaufaa i ta ta ˈna mau metua? Te faaite ra anei outou i ta outou e haapii ra, mai ia Iesu atoa?

Mea auraro Iesu

10. (a) No te aha e mea tia ˈi ia ite to Iesu na metua teihea oia? (b) Eaha te hiˈoraa maitai roa ta Iesu i vaiiho mai no te mau tamarii?

10 Ia manaˈo outou, eaha to Maria e Iosepha huru i to raua iteraa iho â ia Iesu i roto i te hiero i muri aˈe e toru mahana? Aita e feaaraa, ua topa roa to raua hau. Ua maere râ Iesu e aita to ˈna na metua i ite teihea oia. Ua ite raua atoa i te fanauraa semeio o Iesu. Hau atu â, noa ˈtu e aita raua i taa maitai i te mau tuhaa rii atoa, ua ite raua i te tahi mea no nia i ta ˈna ohipa no a muri aˈe ei Faaora e ei Arii o te Basileia o te Atua. (Mataio 1:21; Luka 1:32-35; 2:11) No reira, ua ui Iesu ia raua: “Eaha orua i imi ai ia ˈu? aita orua i ite, e ia [parahi au i roto i te fare o] tau metua e tia ˈi?” Ma te faaroo râ, ua haere atura Iesu na muri i to ˈna na metua e ua hoˈi i te fare i Nazareta. Te parau ra te Bibilia e: ‘Ua faaroo noa oia ia raua.’ Hau atu â, ‘ua vaiiho maite ihora tana metua vahine i taua mau mea atoa ra i roto i to ˈna aau.’—Luka 2:48-51; MN.

11. Eaha te haapiiraa no nia i te faarooraa ta outou e nehenehe e huti na roto ia Iesu?

11 Mea ohie anei no outou ia pee ia Iesu, ma te faaroo noa i to outou mau metua? Aore ra, te manaˈo ra anei outou e e pinepine ratou i te taa ore i te ao o teie tau e ua ite aˈe outou ia ratou? Parau mau, ua ite aˈe paha outou i te tahi mau mea—peneiaˈe i te faaohiparaa i te mau vini, te mau roro uira, aore ra te tahi atu mau taihaa aravihi o teie tau. A manaˈo râ ia Iesu, o tei haamaere i te mau orometua haapii aravihi e “to ˈna ite e ta ˈna parau.” E farii paha outou e ia faaauhia outou ia ˈna, e mea iti to outou ite. Mea auraro râ Iesu i to ˈna na metua. E ere teie te auraa e ua farii noa oia i ta raua faaotiraa. ‘Ua faaroo noa râ oia ia raua’—i te roaraa o to ˈna taurearearaa ra taatoa. Ia manaˈo outou, eaha te haapiiraa ta outou e nehenehe e huti na roto i to ˈna hiˈoraa?—Deuteronomi 5:16, 29.

E tautooraa te faarooraa

12. E nafea te faarooraa e faaora ˈi ia outou?

12 E ere noa i te mea ohie ia faaroo, mai tei faahohoˈahia a tau matahiti aˈenei i te hororaa e piti tamahine i te tahi atu pae i te hoê purumu e ono reni aita râ i haere na nia i te eˈaturu. “Haere John,” ta raua ïa i onoono i te hoê hoa a haere ai oia na nia i te eˈaturu teitei. “A horo atoa mai na muri ia mâua!” I to ˈna otoheraa, ua faaooo maira te hoê tamahine ia ˈna, “E moa rari pape iho â oe!” Ua parau John, noa ˈtu te mǎtaˈu ore, e, “E faaroo iho â vau i to ˈu mama.” I nia i te eˈaturu tau taime i muri aˈe, ua faaroo oia i te taˈi o te huira pereoo e ua hiˈo atura oia i raro, ua faaûhia na tamahine e te hoê pereoo. Ua pohe hoê, e ua pepe ino roa te tahi atu e e mea tia ia tâpûhia to ˈna avae. Ua parau te metua vahine o na tamahine, o tei faaara ia raua ia haere na nia i te eˈaturu, i muri aˈe i te metua vahine o John e, “Auê hoi to ˈu hinaaro ia faaroo raua mai ta oe tamaiti e!”—Ephesia 6:1.

13. (a) No te aha e mea tia ˈi ia faaroo outou i to outou mau metua? (b) Afea e tano ai i te hoê tamarii eiaha e rave i ta te mau metua e parau atu ia rave?

13 No te aha te Atua e parau ai e: “E te mau tamarii ra, e faaroo i to outou mau metua”? Ma te faaroo i to outou mau metua, te faaroo ra ïa outou i te Atua. Taa ê atu i te reira, mea ite aˈe to outou mau metua ia outou. Ei hiˈoraa, e pae matahiti noa hou te ati purumu i faahitihia i nia nei, e hoa to te metua vahine o John ua pohe ta ˈna tamaroa ma te tamata i te haere i te tahi pae o taua noa purumu ra. Parau mau, e ere noa paha i te mea ohie ia faaroo i to outou mau metua, te na ô ra râ te Atua e e mea tia ia outou. I te tahi aˈe pae, ia parau noa ˈtu to outou mau metua—aore ra vetahi ê—ia outou ia haavare, ia eiâ, aore ra ia rave i te tahi mea e au-ore-hia e te Atua, ‘o te Atua ïa ta outou e faaroo e tia ˈi, eiaha te taata.’ No reira i muri aˈe i te parauraa “e faaroo i to outou mau metua,” te na ô faahou ra te Bibilia e, “i te Fatu ra.” Te auraa, ia faaroo outou i to outou mau metua i roto i te mau mea atoa e au maite i ta te Atua mau ture.—Ohipa 5:29.

14. No te aha e mea ohie aˈe ai no te hoê taata tia roa ia faaroo, e no te aha râ e mea tia ˈi ia ˈna ia haapii atu?

14 Ia manaˈo outou, ahiri e e mea tia roa outou—oia hoi e mea “viivii ore, e te taa ê” mai ia Iesu—e mea ohie noa anei no outou ia faaroo i to outou mau metua? (Hebera 7:26) Ahiri e mea tia roa outou, eita outou e hinaaro e rave i te mea ino, mai ta outou e na reira i teie nei. (Genese 8:21; Salamo 51:5) Ua tia atoa râ ia huti Iesu i te haapiiraa no nia i te faarooraa. Te faahiti ra te Bibilia e: “E tamaiti noâ iho hoi [Iesu], i ite [aore ra haapii] oia i te auraro i to ˈna ra mau pohe.” (Hebera 5:8) Mea nafea te mauiui i te tautururaa ia Iesu ia haapii i te auraro, te hoê haapiiraa i ore aˈenei i titauhia ia ˈna ia haapii i nia i te raˈi?

15, 16. Mea nafea to Iesu haapiiraa i te auraro?

15 I raro aˈe i ta Iehova aratairaa, ua paruru Iosepha e Maria ia Iesu i te fifi i to ˈna tamariiraa ra. (Mataio 2:7-23) I te pae hopea râ, ua iriti te Atua i te parururaa hau ê i te natura i nia ia Iesu. Ua rahi roa to Iesu mauiui i te pae feruriraa e pae tino e parau ai te Bibilia e ‘ua pûpû oia i te pure i tana oraraa ra, i te aniraa ˈtu ia ˈna ma te oto rahi e te roimata.’ (Hebera 5:7) Inafea te tupuraa teie ohipa?

16 Ua tupu iho â râ i te mau hora hopea o te oraraa o Iesu i te fenua nei ia Satani i tutava hope roa i te ofati i to ˈNa hapa ore. Papu maitai, ua haamauiui-roa-hia Iesu e te mau manaˈo e nafea to ˈna pohe ei huru taata ohipa ino e nehenehe ai e faaino i te roo o to ˈna Metua e ua “uˈana roa ˈtura ta ˈna pure [i te ǒ i Getesemane], e mai te toto putua ra to ˈna hou i te mairiraa i raro i te repo ra.” Tau hora i muri aˈe, mea mauiui roa ˈtu â to ˈna pohe i nia i te hoê pou haamauiuiraa i tuô ai Iesu “ma te oto rahi e te roimata.” (Luka 22:42-44; Mareko 15:34) No reira, ua “ite” aore ra haapii oia “i te auraro i to ˈna ra mau pohe” e ua faaoaoa ïa oia i te aau o to ˈna Metua. I teie nei i nia i te raˈi, te taa ra ia Iesu i to tatou mauiui ia tutava pinepine tatou i te faaroo.—Maseli 27:11; Hebera 2:18; 4:15.

Hutiraa i te haapiiraa no nia i te faarooraa

17. Eaha to tatou huru ia aˈohia tatou?

17 Ia aˈo to outou metua tane e vahine ia outou, te faaite ra te reira e te hinaaro ra ratou i te mea maitai roa ˈˈe no outou, e te here ra ratou ia outou. ‘O vai ïa tamaiti aore i aˈohia e te metua ra?,’ ta te Bibilia ïa e ui ra. E ere anei i te mea peapea mai te peu e aita i navai te here o to outou mau metua ia outou no te rave i te taime e te tutavaraa no te aˈo ia outou? Oia atoa, no to Iehova here ia outou, te aˈo ra oia ia outou. “Aita roa hoi e aˈo e riro ei mea oaoa i reira ra, e mea oto râ; area i muri aˈe, o te maitai ra ïa o te parau-tia te tupu i taua aˈo ra, i te feia i haamatarohia i te reira.”—Hebera 12:7-11.

18. (a) Eaha ta te aˈoraa ma te î i te here e haapapu ra? (b) Eaha te mau vahi maitatai ta outou i ite i nia i te mau taata o tei arataihia e teie huru aˈoraa?

18 Ua paraparau te hoê arii no tahito i Iseraela, ta Iesu hoi i faahiti no to ˈna paari rahi, no nia i te faufaaraa o te aˈoraa a te mau metua ma te î i te here. “O tei vaiiho noa i te papai ra aore ïa i aroha i ta ˈna tamaiti,” ta Solomona ïa i papai, “o tei aroha râ ia ˈna, e aˈo ïa ia ˈna i reira ra.” Ua parau atoa Solomona e e nehenehe te hoê taata e aˈohia ra ma te î i te here e faaora i to ˈna nephe i te pohe iho. (Maseli 13:24; 23:13, 14, MN; Mataio 12:42) Te haamanaˈo ra te hoê vahine Kerisetiano faaipoipo e i te tamariiraa ra ua hape anaˈe to ˈna haerea i te mau putuputuraa Kerisetiano, e faaite to ˈna metua tane ia ˈna e e aˈoraa te tiai mai ra i te hoˈiraa ˈtu i te fare. I teie nei, te haamanaˈo ra oia i te aroha o to ˈna metua tane i te aˈoraa ia ˈna ma te î i te here o tei aratai i to ˈna oraraa.

19. No te aha e mea tia iho â ˈi ia faaroo outou i to outou mau metua?

19 Mai te peu e e metua to outou e mea navai to ratou here ia outou no te rave i te taime e te tutavaraa no te aˈo ia outou ma te î i te here, ia mauruuru ïa outou. A faaroo ia ratou, mai to tatou Fatu atoa ra o Iesu Mesia i faaroo i to ˈna na metua ia Iosepha e Maria. A faaroo iho â râ ia ratou no te mea te parau mai ra to outou Metua i te raˈi ra o Iehova ia outou ia na reira. E faufaahia ïa outou iho, e ‘e maitai outou, e e maoro to outou parahiraa i te ao nei.’—Ephesia 6:2, 3.

[Nota i raro i te api]

^ A hiˈo i te Étude perspicace des Écritures, buka 2, api 869, neneihia e te mau Ite no Iehova.

Eaha ta outou e pahono?

• Eaha te mau maitai ta te mau tamarii e fanaˈo i te faarooraa i to ratou mau metua?

• I te tamariiraa ra, mea nafea to Iesu vaiihoraa i te hoê hiˈoraa i te faarooraa i to ˈna na metua?

• Mea nafea to Iesu haapiiraa i te auraro?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 18]

I te ahuru-ma-piti-raa o te matahiti, ua ite maitai Iesu i te mau Papai

[Hohoˈa i te api 20]

Mea nafea to Iesu haapiiraa i te auraro na roto i te mauiui?