Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E te mau vahine, a faatura hohonu i ta outou mau tane

E te mau vahine, a faatura hohonu i ta outou mau tane

E te mau vahine, a faatura hohonu i ta outou mau tane

“E te mau vahine ra, e auraro outou i ta outou ihora mau tane.”—EPHESIA 5:22.

1. No te aha e pinepine ai e mea fifi roa ia faatura i te hoê tane?

 I TE fenua e rave rahi ia faaipoipo na hoa, e euhe te vahine ma te fafau e e faatura hohonu oia i ta ˈna tane. E haapapu râ te huru haaraa a te tane e rave rahi i nia i ta ratou mau vahine e e riro anei ei mea fifi ia tapea i taua euhe ra aore ra eita. Tera râ, e omuaraa faahiahia to te hoê faaipoiporaa. Ua rave te Atua i te hoê aoao o Adamu, te tane matamua, e ua hamani i te vahine. Ua parau Adamu e: “E ivi teie no to ˈu nei ivi, e iˈo hoi no to ˈu nei iˈo.”—Genese 2:19-23.

2. Mea nafea te tuhaa a te mau vahine e to ratou huru i nia i te faaipoiporaa i te tauiraa a tau aˈenei matahiti?

2 Noa ˈtu e mea maitai roa i te omuaraa, ua fa mai te hoê peu tei parauhia te vahine tiamâ—te hoê tamataraa a te mau vahine no te tiamâ mai i te faatereraa a te tane—i te omuaraa o te mau matahiti 1960 i te mau Hau amui no Marite. I taua taime ra, fatata e 300 tane tei faarue i to ratou utuafare i nia i te 1 vahine e na reira. I te hopea o te mau matahiti 1960, ua taui te numera, e fatata ïa 100 i nia i te 1. E au ra e i teie nei e tuhi, e inu, e e puhipuhi te mau vahine i te avaava, e e haerea morare ore roa to ratou mai to te mau tane. Mea oaoa aˈe anei ïa te mau vahine? Aita. I te tahi mau fenua, fatata te afaraa o te taata e faaipoipo o te faataa i te pae hopea. Ua haamaitai aore ra ua faarahi atu â anei te tutavaraa a vetahi mau vahine, ia maitai mai to ratou faaipoiporaa, i te mau tupuraa?—Timoteo 2, 3:1-5.

3. Eaha hoi te fifi e ohipa nei i nia i te faaipoiporaa?

3 Eaha hoi te fifi? I nia i te tahi faito, o te fifi ïa i tupu mai to Eva faahemaraahia e te melahi orure hau, ‘te ophi tahito ra, o tei parauhia o te Diabolo ra, e o Satani.’ (Apokalupo 12:9; Timoteo 1, 2:13, 14) Ua faaino Satani i ta te Atua e haapii ra. Ei hiˈoraa, no nia i te faaipoiporaa, ua rave te Diabolo e ia hiˈohia te reira ei mea taotia e te etaeta. Te faaohipahia ra te haaparareraa parau ta ˈna e paturu ra na roto i te mau vea a teie nei ao—o oia hoi te arii—no te faariro i te mau haapiiraa a te Atua ei mea tano ore e ua hope te tau. (Korinetia 2, 4:3, 4) Ia hiˈopoa râ tatou ma te pae tahi ore i ta te Atua e parau ra no nia i te tiaraa o te hoê vahine i roto i te faaipoiporaa, e ite tatou e mea paari e te au mau â ia faaohipa i te Parau a te Atua.

Faaararaa i te feia e faaipoipo

4, 5. (a) No te aha e mea tia ˈi ia haapao maitai te hoê vahine ia opua oia e faaipoipo? (b) Ia aha te hoê vahine hou oia e farii ai i te faaipoipo e tia ˈi?

4 Te horoa ra te Bibilia i te hoê faaararaa. Te na ô ra te reira e i roto i teie ao faaterehia e te Diabolo, “e ati” atoa te feia e mea manuïa te faaipoiporaa. No reira, noa ˈtu e e faanahoraa a te Atua te faaipoiporaa, te faaara ra te Bibilia i te feia e faaipoipo. Teie ta te hoê taata papai Bibilia faaurua i parau no te hoê vahine i pohe te tane e te hinaaro ra hoi e faaipoipo faahou: ‘E maitai rahi to ˈna ia parahi noa oia.’ Ua faaue atoa Iesu ia faaea taa noa te feia o ‘te tia ia farii i teie parau.’ Ia maiti râ te tahi taata i te faaipoipo, e mea tia ia faaipoipo oia i te hoê taata “ia au i te Fatu,” oia hoi i te hoê taata haamori i te Atua tei pûpûhia e tei bapetizohia.—Korinetia 1, 7:28, 36-40; Mataio 19:10-12.

5 Te tumu e mea tia ˈi ia haapao maitai iho â te hoê vahine i te tane ta ˈna e faaipoipo, o te faaararaa bibilia ïa: ‘Te vahine tara tane ra, e ati atu oia i te ture a tana ra tane.’ Mai te peu noa e e pohe aore ra e faaturi ta ˈna tane e ua faataa na hoa faaipoipo, i reira ‘oia e matara ˈi i te ture a tana tane.’ (Roma 7:2, 3) E navai paha te here taue no te hoê taairaa herehere au maitai, e ere râ i te hoê niu tano no te hoê faaipoiporaa oaoa. E mea faufaa ïa ia uiui te hoê vahine taa noa ia ˈna iho, ‘Ua ineine anei au i te farii i te hoê taairaa e vai ai au i raro aˈe i te ture a teie taata?’ E hiˈopoahia teie uiraa hou te faaipoiporaa, eiaha i muri aˈe.

6. Eaha te faaotiraa ta te rahiraa o te vahine o teie mahana e nehenehe e rave, e no te aha mea faufaa roa ˈi?

6 I te fenua e rave rahi i teie tau, e nehenehe te hoê vahine e maiti i te farii aore ra patoi i te hoê aniraa e faaipoipo. Teie râ, te raveraa i te hoê maitiraa paari, o te ohipa fifi roa ˈˈe paha ïa ta te hoê vahine e rave roa, i te mea e e nehenehe to ˈna hinaaro i te taairaa piri roa e te here i roto i te faaipoiporaa e riro ei mea puai roa. Ua parau te hoê taata papai e: “E rahi roa ˈtu â tatou i te hinaaro i te rave i te tahi mea—e faaipoipo anei aore ra e paiuma i nia i te hoê mouˈa taa ê—e rahi noa ˈtu â paha tatou i te riro i te manaˈo e e mea maitai te mau tupuraa e te haapao noa i te haamaramaramaraa o te faaite i ta tatou e hinaaro e faaroo.” E nehenehe te hoê faaotiraa feruri-ore-hia e paiuma i nia i te hoê mouˈa e haapohe ia ˈna; e nehenehe atoa te hoê maitiraa paari ore i te hoê hoa faaipoipo e riro ei ati.

7. Eaha te aˈoraa paari e horoahia ra no te imi i te hoê hoa faaipoipo?

7 Ia feruri maite te hoê vahine eaha te auraa i te vairaa i raro aˈe i te ture a te hoê tane o te ani ia ˈna ia faaipoipo e tia ˈi. E rave rahi matahiti i te maoro, ua farii te hoê potii Inidia ma te aau faahaihai e: “Mea paari aˈe to matou nau metua e e feruriraa paari aˈe to raua, e eita raua e vare ohie noa mai ia matou nei. . . . E nehenehe au e hape ohie noa.” Mea faufaa te tauturu a te mau metua e a vetahi ê. Ua faaitoito te hoê taata aˈo paari i te feia apî ia haamatau i te mau metua o to ratou mau hoa faaipoipo no a muri aˈe e tae noa ˈtu ia hiˈopoa maitai i te huru o te auraa i rotopu ia ratou e te mau metua e te tahi atu mau melo utuafare.

Mea nafea to Iesu faaiteraa i te auraro

8, 9. (a) Mea nafea to Iesu hiˈoraa i to ˈna auraro i te Atua? (b) Eaha te maitai e itehia ia auraro?

8 Noa ˈtu e e tautooraa ia auraro, e nehenehe te hoê vahine e hiˈo i te reira ei mea tura, mai ia Iesu atoa. Noa ˈtu e to ˈna auraro i te Atua, o te mauiui e te pohe atoa ïa i nia i te hoê pou haamauiuiraa, ua oaoa oia i te auraroraa i te Atua. (Luka 22:41-44; Hebera 5:7, 8; 12:3) E nehenehe te mau vahine e hiˈo ia Iesu mai te hoê hiˈoraa, te na ô ra hoi te Bibilia e: “O to te vahine ra upoo, o te tane ïa, e o to te Mesia ra upoo, o te Atua ïa.” (Korinetia 1, 11:3) Te vahi papu râ, e ere noa ia faaipoipo te mau vahine e vai ai ratou i raro aˈe i te mana o te mau tane.

9 Te faataa ra te Bibilia e e mea tia ia auraro te mau vahine, tei faaipoipo aore ra tei taa noa, i te tiaraa upoo o te mau tane aravihi i te pae varua o te tiaau ra i roto i te amuiraa Kerisetiano. (Timoteo 1, 2:12, 13; Hebera 13:17) Ia na reira te mau vahine i te pee i te aratairaa a te Atua, te vaiiho ra ïa ratou i te hoê hiˈoraa no te mau melahi i roto i te faanahonahoraa a te Atua. (Korinetia 1, 11:8-10) Hau atu â, te haapii ra te mau vahine paari faaipoipo, na roto i to ratou hiˈoraa maitai roa e ta ratou mau aˈoraa e au, i te mau vahine apî aˈe ia “auraro maite i ta ratou iho mau tane.”—Tito 2:3-5.

10. Mea nafea to Iesu vaiihoraa i te hoê hiˈoraa i te faaiteraa i te auraro?

10 Ua ite Iesu i te faufaaraa o te auraro e tano. I te hoê taime, ua faaue oia i te aposetolo Petero ia aufau atoa no raua i te tute i te mau tia faatere taata, ma te horoa ia Petero i te moni no te aufau i te tute. Ua papai Petero i muri aˈe: “E auraro outou i te toroa o te taata atoa i te Fatu nei.” (Petero 1, 2:13; Mataio 17:24-27) No nia i to Iesu hiˈoraa faahiahia roa ˈˈe o te auraro, te taio ra tatou: “Haapae atura . . . i to ˈna iho, rave atura i to te tavini ra huru, i te fanauraa mai ma te huru o te taata nei. E no te mea oia i itea mai te taata nei i te huru, ua faahaehaa oia ia ˈna iho, i te haapao-maite-raa e tae noa ˈtura i te pohe.”—Philipi 2:5-8.

11. No te aha Petero i faaitoito ai i te mau vahine ia auraro atoa i te mau tane e ere i te Kerisetiano?

11 I to ˈna faaitoitoraa i te mau Kerisetiano ia auraro atoa i te mau tia mana haavî, e te tano ore o teie ao, ua faataa Petero: “I parauhia ˈi hoi outou; i pohe atoa hoi te Mesia iho no outou; e ua vaiiho hoi i te [hiˈoraa] na outou, ia pee [maite] outou i to ˈna taahiraa avae.” (Petero 1, 2:21; MN) I muri aˈe i te faataaraa i to Iesu mauiui-mau-raa e to ˈna faaoromairaa ma te auraro, ua faaitoito Petero i te mau vahine e ere te mau tane i te Kerisetiano: “O outou atoa hoi, e te mau vahine, e auraro maite i ta outou mau tane ra; e aore te tahi pae i faaroo i te parau ra, ia noaa mai ratou i te haapao maitai o ta ratou mau vahine, eiaha ˈtu â te parau; i te hiˈoraa mai ratou i ta outou haapaoraa viivii ore i apiti-atoa-hia i te [auraro hohonu].”—Petero 1, 3:1, 2; MN.

12. Eaha te mau maitai i itehia na roto i te haerea auraro o Iesu?

12 E hiˈohia paha te auraro i mua i te faaooo e te parau iriâ ei tapao o te paruparu. Aita râ Iesu i hiˈo mai tera. “Ia faainohia mai oia; e ia pohe oia ra,” ta Petero ïa i papai, “aore oia i parau tahoo atu.” (Petero 1, 2:23) Ua riro mai vetahi o tei mataitai ia Iesu i te mauiuiraa ei Kerisetiano, i nia i te tahi aˈe faito, oia atoa te hoê taata eiâ i nia i te pou i pihai ia ˈna e te raatira hanere e mataitai ra i to ˈna haapoheraahia. (Mataio 27:38-44, 54; Mareko 15:39; Luka 23:39-43) Ua faaite atoa Petero e e riro te mau tane tiaturi ore—te mau tane haavî atoa—ei Kerisetiano i muri aˈe i te hiˈoraa i te haerea auraro o ta ratou mau vahine. Te ite-papu-hia ra e te tupu nei te reira i teie tau.

E nafea te mau vahine e fanaˈo ai i te maitai

13, 14. E nafea e maitaihia ˈi ia auraro i te mau tane e ere i te Kerisetiano?

13 E noaa i te mau vahine o te riro ei Kerisetiano ta ratou mau tane na roto i to ratou haerea auraro e au i te Mesia. I te hoê tairururaa mataeinaa a te mau Ite no Iehova aita i maoro aˈenei, ua parau te hoê tane no nia i ta ˈna vahine Kerisetiano e: “Te manaˈo nei au e mea aroha ore au i nia i ta ˈu vahine. Mea faatura roa râ oia ia ˈu. Aita roa oia i faahaehaa aˈe ia ˈu. Aita oia i tamata i te faahepo ia ˈu i ta ˈna mau tiaturiraa. Ua haapao oia ia ˈu ma te î i te here. Ua haere anaˈe oia i te hoê tairururaa, e haa puai oia no te faaineine i ta ˈu maa na mua ˈˈe e no te rave i te ohipa utuafare. Ua haamata to ˈna haerea i te faaara i to ˈu anaanatae i te Bibilia. E tera mau â vau i teie nei!” Oia, ‘ua noaa’ iho â oia “eiaha i te parau,” i te haerea râ o ta ˈna vahine.

14 Mai ta Petero i haamahitihiti, e ere i te rahiraa parau a te hoê vahine i ta ˈna râ e rave e itehia ˈi te mau faahopearaa maitatai. Ua faahohoˈahia te reira e te hoê vahine o tei haapii i te pue parau mau bibilia e o tei faaoti papu e haere i te mau putuputuraa Kerisetiano. “Agnes, ia haere noa ˈtu oe i rapae i tera opani, eiaha e hoˈi mai!” ta te tane ïa i tuô atu. Aita oia i haere i rapae na “tera opani,” na te tahi atu râ. I te po putuputuraa i muri iho, ua haamǎtaˈu oia: “Aita vau i ǒ nei ia hoˈi mai oe.” Aita mau â oia—ua moe oia e toru mahana i te maoro. I to ˈna hoˈiraa mai, ua ui ta ˈna vahine ma te mǎrû: “E hinaaro anei oe e amu i te tahi mea?” Aita roa Agnes i haapae i to ˈna paieti ia Iehova. I te pae hopea, ua farii ta ˈna tane i te hoê haapiiraa bibilia, ua pûpû i to ˈna ora na te Atua, e i muri aˈe, ua tavini ei tiaau ma te hopoia e rave rahi.

15. Eaha te “unauna” e faauehia ra no te mau vahine Kerisetiano?

15 Ua faaue te aposetolo Petero i te tahi mea ta te mau vahine o tei faahitihia i nia nei e faaite ra, oia hoi te “unauna,” eiaha râ i te haapao-hua-raa i “te rouru firi” aore ra “te ahuraa i te ahu.” Ua parau râ Petero e: “O te taata moe . . . o te aau ra [to outou] faaunauna, i te mea tahuti ore ra, o te aau mǎrû e te mamahu, o te mea taoˈa rahi ïa i mua i te aro o te Atua.” Te itehia ra teie huru feruriraa i roto i te taˈiraa reo e te haerea e au eiaha râ ei mea mârô aore ra ei mea faahepo. E faatura hohonu ïa te hoê vahine Kerisetiano i ta ˈna tane.—Petero 1, 3:3, 4.

Haapiiraa na roto i te mau hiˈoraa

16. E nafea Sara e riro ai ei hiˈoraa maitai roa no te mau vahine Kerisetiano?

16 Ua papai Petero: “I na reira . . . te mau vahine moˈa i tiaturi i te Atua i te faaunauna ia ratou iho i tahito ra, ma te auraro maite i ta ratou iho mau tane.” (Petero 1, 3:5) Ua ite teie mau vahine e maoti te faaoaoaraa ia Iehova ma te pee i ta ˈna mau aˈoraa e oaoa ˈi te utuafare e e fanaˈo ai i te haamaitairaa o te ora mure i te pae hopea. Te faahiti ra Petero ia Sara, te vahine haviti a Aberahama, ma te parau e ‘ua faaroo oia ia Aberahama, ma te parau atu ia ˈna e e fatu.’ Ua turu oia i ta ˈna tane mǎtaˈu i te Atua, ta Iehova i faaue e tavini i te hoê fenua atea. Ua faarue oia i te hoê oraraa fanaˈo e ua faaû atoa i te pohe. (Genese 12:1, 10-13) Ua faahiti Petero ia Sara no to ˈna hiˈoraa itoito, ma te parau e: “Ei tamahine anaˈe . . . outou na ˈna, ia haapao maitai outou, e aore roa i hitimaue i te mǎtaˈu ra.”—Petero 1, 3:6.

17. No te aha paha Petero i haamanaˈo ai ia Abigaila ei hiˈoraa no te mau vahine Kerisetiano?

17 O Abigaila te tahi atu vahine mǎtaˈu i tiaturi i te Atua, e ua haamanaˈo atoa paha Petero ia ˈna. “Ua ite maitai” oia “i te parau,” area ta ˈna tane râ o Nabala, ‘e taata mârô ïa e te rave i te parau ino.’ I to Nabala oreraa e tauturu ia Davida e to ˈna mau taata, ua opua ratou i te faaore roa ia Nabala e to ˈna utuafare taatoa. Ua ohipa râ Abigaila no te faaora i to ˈna utuafare. Ua tuu oia i te maa i nia i te mau aseni e ua farerei ia Davida e to ˈna mau taata e mauhaa ta ratou i nia i te purumu. I to ˈna iteraa ia Davida, ua pou mai oia, ua piˈo ihora i mua ia ˈna, e ua taparu ia Davida eiaha e ohipa ma te maamaa. Ua putapû roa Davida. “Ia haamaitaihia te Atua o Iseraela ra o Iehova, o tei tono mai ia oe i teie nei mahana i farerei mai ai oe ia ˈu,” ta ˈna ïa i parau, “e ia ora na hoi oe i ta oe parau maitai.”—Samuela 1, 25:2-33.

18. Ia faahemahia e te mau faahinaaroraa a te tahi atu tane, e feruriruri te mau vahine i teihea hiˈoraa, e no te aha?

18 Te tahi atu hiˈoraa maitai roa no te mau vahine, o to te hoê potii Sulami ïa o tei vai taiva ore i to ˈna tiai mamoe haehaa ta ˈna i fafau e faaipoipo. Ua puai noa to ˈna here ia ˈna noa ˈtu te mau faahinaaroraa a te hoê arii ona. Ma te turaihia e to ˈna here no te taurearea tiai mamoe, ua na ô oia e: “E haamau oe ia ˈu ei tapao i nia i to aau na, ei tapao hoi i nia iho i to pue rima ra! e uˈana rahi to te [here], mai to te pohe ra . . . Rahi noâ te pape e ore te [here] e pohe ia tinai; e ore atoa e pohe i te pape pue.” (Sire a Solomona 8:6, 7; MN) Ia faaoti atoa te taatoaraa o te mau vahine o te farii i te aniraa e faaipoipo i te vai taiva ore i ta ratou mau tane e te faatura hohonu ia ratou.

Aˈoraa hau a te Atua

19, 20. (a) Eaha te tumu e mea tia ˈi ia auraro te mau vahine i ta ratou mau tane? (b) Eaha te hiˈoraa maitai roa tei horoahia no te mau vahine?

19 I te pae hopea, a hiˈo na i te tupuraa o ta tatou irava tumu: “E te mau vahine ra, e auraro outou i ta outou ihora mau tane.” (Ephesia 5:22) No te aha e titauhia ˈi teie auraro? Te na ô faahou ra to muri iho irava e: “O te tane hoi to te vahine ra upoo, mai te Mesia atoa ra ei upoo ïa no te [amuiraa].” No reira, te aˈohia ra te mau vahine: “Mai te [amuiraa] e auraro i te Mesia nei, ia na reira atoa te mau vahine i ta ratou iho mau tane i te mau mea atoa nei.”—Ephesia 5:23, 24, 33; MN.

20 No te faaroo i teie faaueraa, e mea tia ia haapii te mau vahine e i muri iho ia pee i te hiˈoraa o te amuiraa a te Mesia o te mau pǐpǐ faatavaihia. A taio na i te Korinetia 2, 11:23-28 e a ite atu ai i te hoê melo o te amuiraa, oia hoi te aposetolo Paulo, o tei faaoromai ma te taiva ore i to ˈna Upoo ra o Iesu Mesia. Mai ia Paulo, e mea tia ia vai taiva ore te mau vahine e tae noa ˈtu te toea o te amuiraa ei tino huiraatira ia Iesu. E faaite te mau vahine i te reira na roto i to ratou auraroraa i ta ratou mau tane.

21. Eaha te nehenehe e riro ei faaitoitoraa no te mau vahine ia auraro noa ratou i ta ratou mau tane?

21 Noa ˈtu e mea riri paha na te vahine e rave rahi o teie tau i te manaˈo o te auraro, e hiˈo te hoê vahine haerea paari i to ˈna mau maitai. Ei hiˈoraa, i roto i te tupuraa o te hoê tane e ere i te hoê Kerisetiano, ma te auraro i to ˈna tiaraa upoo i roto i te mau mea atoa, e ere ïa te auraa ra e te ofati ra te vahine i te mau ture e faaueraa tumu a te Atua, o te horoa mai paha i te utua maitai faahiahia i to ˈna neheneheraa e ‘faaora i ta ˈna tane.’ (Korinetia 1, 7:13, 16) Hau atu â, e nehenehe oia e oaoa i te iteraa e te farii maitai ra te Atua ra o Iehova i to ˈna haerea e e haamaitai-rahi-hia oia no to ˈna peeraa i te hiˈoraa o ta ˈna Tamaiti here.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• No te aha e riro ai paha ei tautooraa no te hoê vahine ia faatura i ta ˈna tane?

• No te aha mea faufaa roa ˈi te fariiraa i te hoê aniraa e faaipoipo?

• Mea nafea to Iesu riroraa ei hiˈoraa no te mau vahine, e eaha te mau maitai e itehia paha ia pee i to ˈna hiˈoraa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 13]

No te aha mea faufaa roa ˈi te faaotiraa e farii anei i te hoê aniraa e faaipoipo?

[Hohoˈa i te api 15]

Eaha ta te mau vahine e haapii na roto i te hiˈoraa o te mau vahine o te Bibilia mai ia Abigaila?