Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Tatou atoa te faateitei i to Iehova iˈoa

Tatou atoa te faateitei i to Iehova iˈoa

Tatou atoa te faateitei i to Iehova iˈoa

“E haamaitai tatou ia Iehova; tatou atoa te faateitei i to ˈna iˈoa.”—SALAMO 34:3.

1. Eaha te hiˈoraa maitai roa ta Iesu i vaiiho i to ˈna taviniraa i te fenua?

 I TE po 14 no Nisana 33 T.T., ua himene Iesu e ta ˈna atoa mau aposetolo i te mau arueraa ia Iehova i te piha i nia o te hoê fare i Ierusalema. (Mataio 26:30) O te taime hopea te taata ra o Iesu e ta ˈna atoa mau aposetolo i na reira. E mea tano iho â o ˈna ia na reira ˈi i te faaoti i teie putuputuraa. Mai te haamataraa e tae noa ˈtu i te hopea o ta ˈna taviniraa i te fenua, ua arue Iesu i to ˈna Metua e ua faaite ma te itoito rahi i to ˈNa iˈoa. (Mataio 4:10; 6:9; 22:37, 38; Ioane 12:28; 17:6) Ua tapiti ïa oia i te titauraa mahanahana a te fatu salamo: “E haamaitai tatou ia Iehova; tatou atoa te faateitei i to ˈna iˈoa.” (Salamo 34:3) E hiˈoraa maitai mau â teie no tatou ia pee!

2, 3. (a) E nafea tatou e ite ai e e auraa tohu to te Salamo 34? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau e to muri nei?

2 Maa hora noa i muri iho i to ratou himeneraa i te mau arueraa e o Iesu, ua ite te aposetolo Ioane i te hoê tupuraa taa ê roa. Ua ite oia i to ˈna Fatu e na taata ohipa ino e piti i haapohehia i nia i te pou haamauiuiraa. Ua ofati te mau faehau Roma i te avae o na taata ohipa ino e piti ia pohe oioi raua. Teie râ, te na ô ra Ioane e aita ratou i ofati i to Iesu avae. Ia tae te mau faehau ia Iesu ra, ua pohe aˈena oia. I roto i ta ˈna Evanelia, ua faataa Ioane e e tupuraa te reira o te tahi atu tuhaa o te Salamo 34: “E ore te hoê ivi o ˈna e ofatihia.”—Ioane 19:32-36; Salamo 34:20.

3 E rave rahi atu â manaˈo anaanatae to te Salamo 34 no te mau Kerisetiano. No reira, e hiˈo faahou tatou i te mau tupuraa i papai ai Davida i teie salamo e i roto i teie tumu parau e to muri nei e hiˈopoa tatou i te mau parau faaitoito o te salamo.

Ia Davida i horo ê atu ia Saula

4. (a) No te aha Davida i faatahinuhia ˈi ei arii apî o Iseraela? (b) No te aha Saula i “here” roa ˈi ia Davida?

4 I to Davida apîraa ra, o Saula te arii o Iseraela. Ua riro mai râ o Saula ei arii faaroo ore e ua ere oia i ta Iehova farii maitai. No reira te peropheta Samuela i parau ai e: “Mai te reira te basileia ra o Iseraela ia oe ra, ua hahae-ê-hia mai e Iehova i teie nei mahana, e ua horoahia e ana i te hoê taata tupu i ǒ oe ra, e taata maitai ïa ia oe na.” (Samuela 1, 15:28) I muri aˈe, ua faaue Iehova ia faatavai Samuela ia Davida, ta Iese tamarii hopea, ei arii apî o Iseraela. I to ˈna ereraa hoi i te varua o te Atua, ua rumaruma to te arii Saula mata. Ua faahaerehia Davida taata faataˈi upaupa aravihi, i Gibea no te tavini i te arii, e na ta Davida upaupa i tamǎrû ia Saula, o tei ‘here roa ia ˈna.’—Samuela 1, 16:11, 13, 21, 23.

5. No te aha to Saula huru i nia ia Davida i taui ai, e ua titauhia ia aha Davida?

5 A mairi ai te tau, tei pihai iho mau Iehova ia Davida. Ua tauturu Iehova ia ˈna ia upootia i nia i te tiapai taata Philiseti ra o Golia e ua turu ia Davida a faahanahanahia ˈi oia i Iseraela no to ˈna aravihi i te pae o te nuu. Ua pohehae râ o Saula ia haamaitai Iehova ia Davida, e ua tupu maira to ˈna riri ia Davida. E piti taime te faaoto ra oia i ta ˈna kinura i mua i te arii Saula, ua maˈoa te arii ia Davida i ta ˈna ihe. Ua opai ê o Davida e piti taime no te ape i te ihe. Ia toru to Saula tamataraa e haapohe ia ˈna, ua taa i te arii apî o Iseraela e ia horo ê oia no to ˈna iho ora e tia ˈi. I te pae hopea râ, no te mea te tutava noa ra Saula i te haru e te haapohe ia ˈna, ua faaoti Davida i te imi i te haapuraa i rapaeau i te fenua o Iseraela.—Samuela 1, 18:11; 19:9, 10.

6. No te aha Saula i faaue ai e taparahi i te huiraatira o Noba?

6 A haere ai i te otia fenua o Iseraela, ua tapae Davida i te oire o Noba, tei reira te sekene o Iehova. E au ra e ua apeehia Davida i to ˈna horo-ê-raa e te tahi pǔpǔ taurearea paruru, e ua imi Davida i te maa na ratou e na ˈna atoa. Ua faaroo Saula e ua horoa te tahuˈa rahi na Davida e to ˈna mau taata i te maa e te ˈoˈe a te taata pohe ra o Golia ta Davida i rave. No to ˈna riri, ua faaue Saula e taparahi i te huiraatira o te oire, e na tahuˈa e 85 atoa.—Samuela 1, 21:1, 2; 22:12, 13, 18, 19; Mataio 12:3, 4.

Te ape-faahou-raa i te pohe

7. No te aha e ere ai o Gata i te hoê vahi haapuraa papu no Davida?

7 Mai Noba, ua horo Davida fatata e 40 kilometera i te tooa o te râ i te fenua Philiseti e imi i te haapuraa i te arii Akisa no te oire tumu o Golia, Gata. Ua manaˈo paha Davida e o Gata te vahi e ore roa ˈi Saula e imi ia ˈna. Ua ite oioi râ te mau tavini a te arii Akisa e o Davida tera. I to Davida faarooraa e ua itehia o ˈna, “mǎtaˈu roa aˈera oia i te arii o Gata ra ia Akisa.”—Samuela 1, 21:10-12.

8. (a) Eaha ta te Salamo 56 e faaite ra no nia i tei roohia ia Davida i Gata? (b) Mea nafea Davida i ape ai i te pohe fatata roa?

8 Ua haru ihora te mau Philiseti ia Davida. Peneiaˈe tera te taime Davida i fatu ai i teie salamo putapû mau â i to ˈna aniraa ia Iehova e: “A tuu na oe i to ˈu nei roimata i roto i ta oe ra farii.” (Salamo 56:8 e te nota omuaraa) Ua faaite ïa oia i to ˈna tiaturi e e ore Iehova e haamoe i to ˈna ati e haapao râ oia ia ˈna ma te here e e paruru oia ia ˈna. Ua opua atoa o Davida i te tahi ravea no te haavarevare i te arii Philiseti. Ua haapeu maamaa oia ia ˈna. I to ˈna iteraa ˈtu i te reira, ua avau te arii Akisa i ta ˈna mau tavini i te aratairaa i tera taata “maamaa” i mua ia ˈna. Papu roa, ua turu Iehova i ta Davida ravea. Ua tiahihia Davida i rapaeau i taua oire ra e ua ape faahou ïa oia i te pohe fatata roa.—Samuela 1, 21:13-15.

9, 10. No teihea tumu Davida i papai ai i te Salamo 34, e o vai ta Davida i manaˈo a papai ai oia i teie salamo?

9 Aita te Bibilia e parau ra e ua horo anei to Davida mau taata i roto ia Gata e oia aore ra ua ara noa anei no te paruru ia ˈna i roto i te mau oire rii tapiri o Iseraela. Noa ˈtu eaha te tupuraa, e farereiraa oaoa i tupu i to Davida faatiaraa ia ratou mea nafea Iehova i faaora faahou ai ia ˈna. Ua riro teie tupuraa ei niu no te Salamo 34, mai ta te nota omuaraa e faaite ra. I roto i na irava matamua e hitu o te salamo, te arue ra Davida i te Atua tei faaora ia ˈna e te titau ra oia i to ˈna mau taata ia faateitei ia Iehova ei Atua Faaora Rahi o to ˈNa nunaa.—Salamo 34:3, 4, 7.

10 Ua haapuora ˈtura Davida e to ˈna mau taata i roto i te ana o Adulama i te tuhaa mouˈa o Iseraela, fatata 15 kilometera i te pae hitia o te râ o Gata. I reira te mau Iseraela i inoino i te huru faatereraa a te arii Saula i haamata ˈi i te haere mai e amui atu ia ratou. (Samuela 1, 22:1, 2) Ia Davida i papai i te mau parau o te Salamo 34:8-22, ua manaˈo paha o ˈna i teie huru taata. E mea faufaa atoa no tatou i teie mahana te mau haamanaˈoraa o teie mau irava, e e maitaihia tatou i te tauaparau-maite-raa i teie salamo nehenehe.

Hoê â anei to oe hinaaro matamua roa e to Davida?

11, 12. Eaha ta tatou mau tumu no te arue tamau ia Iehova?

11 “E haamaitai â vau ia Iehova e ore e faaea; ia vai tamau maite â te haamaitai ia ˈna i roto i to ˈu nei vaha.” (Salamo 34:1) Ma te ora mai te hoê oere te huru, e rave rahi haapeapearaa materia ta Davida, area te faaite ra teie mau parau e aita ta ˈna mau tapitapi i te mahana hoê i faaiti aˈe i ta ˈna faaotiraa papu e arue ia Iehova. E hiˈoraa maitai mau teie ia faaû tatou i te ati! Tei te fare haapiiraa anei tatou, i te ohipa, i rotopu i te mau hoa Kerisetiano, aore ra i te pororaa i mua i te taata, o te arueraa ïa ia Iehova to tatou hinaaro matamua roa e tia ˈi. A feruri noa na e rave rahi hoi tumu ia na reira tatou! Ei hiˈoraa, e nehenehe tatou e ite e e oaoa ma te hopea ore i te mau ohipa poieteraa faahiahia a Iehova. E a hiˈo na i ta ˈna i faatupu maoti te tuhaa o ta ˈna faanahonahoraa i te fenua! Noa ˈtu e e mea tia ore ratou, ua faaohipa puai Iehova i te feia haapao maitai i teie tau. E nafea e faaauhia ˈi ta Iehova mau ohipa i ta te feia i faaidolohia e teie nei ao? E farii anei oe i ta Davida i papai: “Aore o oe e faito, e Iehova, i roto i te mau atua atoa ra, aore hoi e ohipa e au i ta oe ra ohipa”?—Salamo 86:8.

12 Mai ia Davida, te turaihia ra tatou ia arue tamau ia Iehova no ta ˈna mau ohipa hau ê. Hau atu â, ua oaoa roa tatou i te iteraa e i teie nei tei te Tamaiti aiˈa tamau a Davida, o Iesu Mesia te Basileia o te Atua. (Apokalupo 11:15) Te auraa ïa ua fatata te hopea o teie faanahoraa o te mau mea. Ua hau atu i te ono miria taata o te fifihia to ratou oraraa no a muri aˈe. Aore roa i itehia aˈenei teie hinaaro e faaite ia vetahi ê i te parau no nia i te Basileia o te Atua e ta te reira e fatata i te rave no te huitaata e e tauturu atu ia arue ratou ia Iehova e o tatou. Papu ïa, ta tatou fa matamua roa i roto i te oraraa o te faaohiparaa i te mau taime atoa no te faaitoito ia vetahi ê ia farii i teie “parau apî maitai” hou a maoro roa ˈi.—Mataio 24:14, MN.

13. (a) Ua arue Davida ia vai, e teihea huru taata i farii? (b) Mea nafea te feia haehaa i tae mai ai i te amuiraa Kerisetiano i teie mahana?

13 “E arue tau aau ia Iehova; ia ite mai tei [haehaa] ra i te reira a oaoa atoa ˈi.” (Salamo 34:2; MN) I ǒ nei, aita Davida i arue i ta ˈna iho i faatupu. Ei hiˈoraa, aita oia i faateitei i ta ˈna huru haavarevareraa i te arii o Gata. Ua taa râ ia ˈna e ua paruru Iehova ia ˈna i Gata e ua ora mai oia maoti te tauturu a Iehova. (Maseli 21:1) No reira, ua arue Davida ia Iehova, eiaha râ ia ˈna iho. No to Davida arueraa ia Iehova, ua tae mai te feia haehaa ia Iehova ra. Ua faahanahana atoa Iesu i te iˈoa o Iehova, e na te reira i faatae i te feia haehaa ineine i te haapii ia ˈNa ra. I teie mahana, te tae mai nei te feia haehaa o te mau fenua atoa i te amuiraa nunaa rau o te mau Kerisetiano faatavaihia, e o Iesu hoi te Upoo. (Kolosa 1:18) E putapû te aau o teie feia haehaa ia faaroo ratou e te faahanahana ra ta ˈna mau tavini haehaa i te iˈoa o te Atua e ia faaroo ratou i te poroi o te Bibilia, o ta ratou e nehenehe e taa maoti te varua o te Atua.—Ioane 6:44; Ohipa 16:14.

E haapuai te mau putuputuraa i to tatou faaroo

14. (a) Ua arue anei Davida ia Iehova o ˈna noa anaˈe? (b) Ua vaiiho Iesu i teihea hiˈoraa no nia i te mau putuputuraa no te haamoriraa?

14 “E haamaitai tatou ia Iehova; tatou atoa te faateitei i to ˈna iˈoa.” (Salamo 34:3) Aita Davida i arue ia Iehova o ˈna noa anaˈe. Ua titau mahanahana râ oia i to ˈna mau hoa ia faateitei atoa e o ˈna i te iˈoa o te Atua. Ua oaoa atoa o Iesu Mesia, te Davida Rahi, i te arueraa ia Iehova i mua i te taata—i te sunago o to ˈna vahi, i te mau oroa i te hiero o te Atua i Ierusalema, e i te putuputuraa ˈtu e ta ˈna mau pǐpǐ. (Luka 2:49; 4:16-19; 10:21; Ioane 18:20) E haamaitairaa taa ê mau â te peeraa i te hiˈoraa o Iesu ma te arue ia Iehova i te mau taime atoa e nehenehe ai e to tatou mau hoa faaroo, i teie nei iho â râ ‘a hiˈo ai tatou i taua mahana ra i te fatataraa mai’!—Hebera 10:24, 25.

15. (a) Eaha te faahopearaa o te tupuraa o Davida i nia i to ˈna mau taata? (b) E nafea tatou e maitai ai i te taeraa mai i ta tatou mau putuputuraa?

15 “Ua imi au ia Iehova, e ua parau maira oia ia ˈu; e ua faaora ia ˈu i te mau mea ta ˈu i mǎtaˈu ra.” (Salamo 34:4) E mea faufaa teie tupuraa no Davida. Inaha, ua na ô â oia e: “Ua pii atura taua taata i [ati] nei, e ua faaroo maira Iehova; e ua faaora ˈtura ia ˈna i to ˈna atoa ra mau ati.” (Salamo 34:6; MN) Ia amuimui e te mau hoa faaroo, ua rau te ravea no te faatia i te mau tupuraa faaitoito e mea nafea Iehova i tauturu ai ia faaoromai tatou i te mau tupuraa fifi. E haapuai te reira i te faaroo o to tatou mau hoa Kerisetiano, mai ia Davida i haapuai i te faaroo o to ˈna mau taata na roto i ta ˈna mau parau. I roto i te tupuraa o Davida, “ua hiˈo atu” to ˈna mau hoa “ia [Iehova] e ua haamaramaramahia mai; e aore to ratou mau mata i haama.” (Salamo 34:5) Noa ˈtu e ua horo ê atu i te arii Saula, aita râ ratou i haama. Ua tiaturi ratou e te turu ra te Atua ia Davida, e ua haamaramaramahia to ratou mata. Te imi atoa ra te mau melo anaanatae apî e te feia Kerisetiano mau e mea maoro i teie nei i te tauturu no ǒ mai ia Iehova. I te mea e ua fanaˈo ratou iho i teie tauturu, te faaite ra to ratou mata oaoa e ua faaoti papu ratou e tapea i to ratou haapao maitai.

E mauruuru anaˈe i te tauturu a te mau melahi

16. Mea nafea Iehova i faaohipa ˈi i ta ˈna mau melahi no te faaora ia tatou?

16 “Te patia nei te melahi a Iehova i te puhapa e ati noa ˈˈe te feia i mǎtaˈu ia ˈna, e ua faaora ia ratou.” (Salamo 34:7) Aita Davida i manaˈo e e faaora noa Iehova ia ˈna anaˈe. Parau mau, ua faatavaihia Davida e Iehova, ei arii apî o Iseraela; ua ite râ oia e e faaohipa Iehova i ta ˈna mau melahi no te tiai i to ˈna feia haamori haapao maitai, noa ˈtu e e taata rahi anei aore ra haehaa. I to tatou tau, ua fanaˈo atoa te feia haamori mau i te parururaa no ǒ mai ia Iehova ra. I Heremani Nazi—i Angola, Malawi, Mozambique atoa, e e rave rahi atu â fenua—ua faanaho te feia mana toroa e faaore roa i te mau Ite no Iehova. E mea faufaa ore râ ta ratou mau tutavaraa. Te ruperupe noa nei râ te nunaa o Iehova i taua mau fenua ra a faateitei amui ai ratou i te iˈoa o te Atua. No te aha? No te mea te faaohipa nei Iehova i ta ˈna mau melahi moˈa no te paruru e no te aratai i to ˈna nunaa.—Hebera 1:14.

17. E nafea te mau melahi a te Atua e tauturu ai ia tatou?

17 Hau atu â, e nehenehe te mau melahi a Iehova e haa ia tiavaruhia te taata e faaturori ia vetahi ê i rapae au i te nunaa o Iehova. (Mataio 13:41; 18:6, 10) E noa ˈtu e i tera taime aita paha tatou e ite ra, te iriti nei râ te mau melahi i te mau fifi o te faataupupu paha i ta tatou taviniraa i te Atua e te paruru nei ratou ia tatou i te mau mea o te haapeapea paha i to tatou taairaa e o Iehova. Te mea faufaa roa ˈˈe, te aratai nei ratou ia tatou i roto i te pororaa i te “evanelia e tia i te vairaa” i te huitaata taatoa, oia atoa i te mau vahi pororaa tupuraa atâta. (Apokalupo 14:6) Ua faatia-pinepine-hia te haapapuraa i te tauturu a te mau melahi i roto i te mau papai bibilia neneihia e te mau Ite no Iehova. * Mea rahi roa teie mau huru tupuraa ia faarirohia ei tuearaa anaˈe iho.

18. (a) Eaha te titauhia ia fanaˈo tatou i te tauturu a te mau melahi? (b) Eaha te hiˈopoahia i roto i to muri nei tumu parau?

18 No te fanaˈo tamau i te aratairaa e te tauturu a te mau melahi, e mea tia ia faateitei tamau tatou i to Iehova iˈoa i mua atoa i te patoiraa. A haamanaˈo, te patia noa nei te melahi a te Atua i te puhapa “e ati noa ˈˈe i te feia i mǎtaˈu ia [Iehova].” Eaha ïa te auraa? Eaha te mǎtaˈu i te Atua, e e nafea tatou e atuatu ai i te reira? No te aha te hoê Atua î i te here e hinaaro ai ia mǎtaˈu tatou ia ˈna? E tauaparauhia te reira i roto i to muri nei tumu parau.

[Nota i raro i te api]

^ A hiˈo Les Témoins de Jéhovah: Prédicateurs du Royaume de Dieu, api 550; i te Annuaire des Témoins de Jéhovah 2005, api 53-4; i Te Pare Tiairaa o te 1 no Mati 2000, api 5-6; te Tour de Garde o te 1 no Tenuare 1991, api 27; e o te 1 no Fepuare 1991, api 26.

E nafea outou e pahono ai?

• Eaha te mau ati ta Davida i faaoromai ei taurearea?

• Mai ia Davida, e haapeapea na mua roa tatou i te aha?

• E nafea tatou e hiˈo ai i te mau putuputuraa Kerisetiano?

• E nafea Iehova e faaohipa ˈi i ta ˈna mau melahi no te tauturu ia tatou?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa fenua i te api 23]

(Hiˈo i te papai)

Rama

Gata

Zikelaga

Gibea

Noba

Ierusalema

Betelehema

Adulama

Keila

Heberona

Zipha

Uru raau aore ra Horesh

Karemela

Maona

Ene-gedi

Miti Avaava

[Faaiteraa i te tumu]

Hohoˈa fenua: Based on maps copyrighted by Pictorial Archive (Near Eastern History) Est. and Survey of Israel

[Hohoˈa i te api 23]

Ei taata oere, ua faateitei Davida i to Iehova iˈoa

[Hohoˈa i te api 25]

E haapuai te faarooraa i te mau faatiaraa tupuraa faaitoito i ta tatou mau putuputuraa Kerisetiano i to tatou faaroo