Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E auraro atu ma te haehaa i te mau tiai mamoe î i te here

E auraro atu ma te haehaa i te mau tiai mamoe î i te here

E auraro atu ma te haehaa i te mau tiai mamoe î i te here

“E faaroo i to outou mau aratai, e auraro atu outou.”—HEBERA 13:17.

1, 2. Eaha te mau irava e faaite ra e e na tiai mamoe î i te here te Atua ra o Iehova e Iesu?

 E NA tiai mamoe î i te here te Atua ra o Iehova e ta ˈna Tamaiti o Iesu Mesia. Ua tohu Isaia e: “Inaha, te haere maira te Fatu ra o Iehova ma te puai, e na to ˈna iho rima e faatupu i ta ˈna. . . . E faaamu oia i ta ˈna nǎnǎ mai te tiai mamoe ra; e haaputu oia i te mau fanauˈa rii i roto i tana rima, e ei roto ratou i tana ouma ia hopoi; e aratai rii maite oia i te mau maiaa faaote pinia ra.”—Isaia 40:10, 11.

2 Ua tupu matamua tera parau tohu o te faaapîraa i te hoˈiraa te hoê toea ati Iuda i Iuda i 537 H.T.T. (Paraleipomeno 2, 36:22, 23) Ua tupu faahou te reira i te faaoraraahia te toea faatavaihia mai “Babulonia Rahi” mai e te Kuro Rahi o Iesu Mesia i 1919. (Apokalupo 18:2; Isaia 44:28) O ˈna to Iehova “rima” no te faatere, no te haaputu i te mau mamoe e no te tiai ia ratou ma te aupuru î i te here. Ua parau Iesu iho e: “O vau te tiai mamoe maitai ra, ua ite au i ta ˈu iho, e ua itehia vau e ratou.”—Ioane 10:14.

3. Mea nafea Iehova i te tâuˈaraa ˈtu ma te here rahi i te huru raveraa i ta ˈna mau mamoe?

3 Te haafaufaa ra te parau tohu o te Isaia 40:10, 11 i te here rahi o Iehova a tiai ai oia i to ˈna nunaa. (Salamo 23:1-6) I to ˈna taviniraa i te fenua, ua tâuˈa atoa Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e i te taata atoa ma te here rahi. (Mataio 11:28-30; Mareko 6:34) Aita roa Iehova e Iesu i mauruuru i te mau tiai, aore ra aratai haavî, o Iseraela tei tâuˈa ore e tei faahepo ma te haama i to ratou mau taata. (Ezekiela 34:2-10; Mataio 23:3, 4, 15) Ua fafau Iehova e: “E faaora vau i tau nǎnǎ e ore hoi ïa e pau faahou; e na ˈu e hiˈo i te puaa, i te tahi e te tahi. E na ˈu e tuu i te tiai hoê i nia ia ratou, e na ˈna ratou e faaamu, o tau tavini nei o Davida; na ˈna ratou e faaamu, e oia to ratou tiai.” (Ezekiela 34:22, 23) I teie tau hopea, o Iesu Mesia, te Davida Rahi te “tiai hoê” ta Iehova i faatavana i nia iho i ta ˈNa mau tavini atoa i te fenua, te mau Kerisetiano faatavaihia e te varua e oia atoa te mau “mamoe ê atu.”—Ioane 10:16.

E mau ô no ǒ mai ia Iehova no te amuiraa

4, 5. (a) Eaha te ô taoˈa rahi ta Iehova i horoa no ta ˈna nunaa i te fenua? (b) Eaha te ô ta Iesu i horoa no ta ˈna amuiraa?

4 Ma te faatupu i te “tiai hoê”—Iesu Mesia—i nia iho i ta ˈNa mau tavini i te fenua, ua horoa Iehova i te hoê ô taoˈa rahi no te amuiraa Kerisetiano. Ua faaite-atea-hia teie ô o te hoê Aratai i te raˈi i roto i te Isaia 55:4: “Inaha, ua horoa vau ia ˈna ei ite no te taata nei; ei aratai, e ei faaau ture na te mau fenua nei.” Ua haaputuhia te mau Kerisetiano faatavaihia e te mau melo o te “feia rahi roa” mai roto mai i te mau fenua, opu, taata e reo atoa. (Apokalupo 5:9, 10; 7:9) E amuiraa nunaa rau ratou, e “hoê aˈe nǎnǎ” i raro aˈe i te aratairaa a te ‘hoê tiai,’ o te Mesia o Iesu.

5 Ua horoa atoa Iesu i te hoê ô taoˈa rahi no ta ˈna amuiraa i te fenua. Ua horoa oia i te mau tiai haapao maitai, o tei tiai i te nǎnǎ ma te aupuru î i te here mai ia Iehova e ia Iesu te huru. Ua faahiti te aposetolo Paulo i teie ô î i te here i roto i ta ˈna rata i te mau Kerisetiano o Ephesia. Ua papai oia: “Ia ˈna i reva i nia ra e tiaa rahi tîtî ta ˈna i aratai, e ua horoa mai i te [mau ô] taata nei. . . . Ua haapao oia i e tahi pae ei aposetolo; e te tahi pae ei peropheta; e te tahi pae ei haapii evanelia; e te tahi pae ei tiai e ei orometua; ei [faatitiaifaro] i te feia moˈa i te ohipa [taviniraa], [no te paturaa i] te tino o te Mesia ra.”—Ephesia 4:8, 11, 12MN.

6. I roto i te Apokalupo 1:16, 20, ua faahohoˈahia te mau tiaau faatavaihia i haa i roto i te mau tino matahiapo i te aha, e eaha te nehenehe e parauhia no nia i te mau matahiapo faatoroahia, melo o te mau mamoe ê atu?

6 O te mau tiaau, aore ra matahiapo, teie “mau ô taata” faatoroahia e Iehova e ta ˈna Tamaiti ma te varua moˈa, no te tiai i te nǎnǎ ma te here rahi. (Ohipa 20:28, 29, MN) I te haamataraa, e tane Kerisetiano faatavaihia teie mau tiaau atoa. I roto i te Apokalupo 1:16, 20, ua faataipehia teie mau melo i haa i roto i te mau tino matahiapo o te amuiraa faatavaihia i te mau “fetia” aore ra “melahi” i roto i te rima atau o te Mesia, i raro aˈe ïa i ta ˈna aratairaa. I teie tau hopea râ, i te iti-noa-raa te numera o te mau tiaau faatavaihia e ora noa nei i te fenua, te rahiraa o te mau matahiapo Kerisetiano o te mau amuiraa, no roto mai ïa i te mau mamoe ê atu. I te mea e ua faatoroahia ratou e te mau tia o te Tino aratai i raro aˈe i te aratairaa a te varua moˈa, e nehenehe atoa e parauhia e tei raro aˈe ratou i te rima atau (aore ra i raro aˈe i te aratairaa) a te Tiai maitai o Iesu Mesia. (Isaia 61:5, 6) I te mea e te auraro nei te mau matahiapo o ta tatou mau amuiraa i te Mesia, te Upoo o te amuiraa, e au ia haa amui mau tatou e o ratou.—Kolosa 1:18.

Te faarooraa e te auraroraa

7. Eaha te aˈoraa ta te aposetolo Paulo i horoa no nia i to tatou huru i nia i te mau tiaau Kerisetiano?

7 Te titau nei te Atua ra o Iehova e Iesu Mesia, to tatou na Tiai i te raˈi, ia faaroo e ia auraro tatou i te mau tiai o ta raua i horoa no te amo i te mau hopoia i roto i te amuiraa. (Petero 1, 5:5) Ma te faaurua, ua papai te aposetolo Paulo: “E haamanaˈo i to outou mau aratai, o tei parau mai ia outou i te parau a te Atua, e pee atu i to ratou faaroo, ma te manaˈo maite i te hopea o ta ratou parau. E faaroo i to outou mau aratai, e auraro atu outou; te faaitoito ra hoi ratou i to outou mau [nephe], e faaitehia hoi ta ratou parau; ia na reira râ ratou ma te oaoa, eiaha ma te oto: e ore hoi e faufaahia ta outou i te reira.”—Hebera 13:7, 17MN.

8. Te titau nei Paulo ia “manaˈo maite” tatou i te aha, e nafea tatou “e faaroo” ai e tia ˈi?

8 A tapao na e te titau nei Paulo ia “manaˈo maite,” aore ra ia hiˈopoa maite, i te hopea o te haerea haapao maitai o te mau matahiapo e ia pee i teie mau hiˈoraa o te faaroo. Hau atu â, te aˈo nei oia ia faaroo e ia auraro tatou i te aratairaa a teie mau tane faatoroahia. Te faataa nei te aivanaa Bibilia o R. T. France e i roto i te reo Heleni tumu, te taˈo i hurihia i ǒ nei “e faaroo” e ere ïa i “te parau matauhia no te faarooraa, te auraa mau râ ‘e papu te manaˈo,’ o te fariiraa ïa ma te aau tae i ta ratou aratairaa.” E faaroo tatou i te mau matahiapo e ere noa no te mea ua faauehia tatou ia na reira e te Parau a te Atua no te mea atoa râ ua papu ia tatou e te hinaaro nei ratou i te mea maitai roa ˈˈe no te mau faufaa a te Basileia e no tatou. E oaoa mau â tatou ia farii tatou i ta ratou aratairaa ma te aau tae.

9. No te aha e titauhia ˈi ia “auraro” hau atu â tatou i te faaroo?

9 E nafea râ tatou, ahiri e te feaa ra tatou e o te aratairaa a te mau matahiapo te huru raveraa maitai roa ˈˈe i roto i te hoê tupuraa? I reira ïa e titauhia ˈi te auraro. E mea ohie ia faaroo ia papu te mau mea atoa e ia farii tatou i te reira, e faaite râ tatou e te auraro mau nei tatou mai te peu e e pee tatou noa ˈtu e aita tatou iho e taa ra i te aratairaa e horoahia ra. Ua faaite Petero, o tei riro i muri aˈe ei aposetolo, i teie huru auraroraa.—Luka 5:4, 5.

Maha tumu no te haa amui ma te aau tae

10, 11. Mea nafea te mau tiaau ‘i parau ai i te parau a te Atua’ i to ratou mau hoa Kerisetiano i te senekele matamua e i teie nei mahana?

10 Ia au i te Hebera 13:7, 17 i nia nei, ua horoa te aposetolo Paulo e maha tumu ia faaroo e ia auraro tatou i te mau tiaau Kerisetiano e tia ˈi. Na mua ‘ua parau mai ratou i te parau a te Atua.’ A haamanaˈo e ua horoa Iesu i te “mau ô taata” i te amuiraa no te “faatitiaifaro i te feia moˈa.” (Ephesia 4:11, 12) Ua faatitiaifaro oia i te manaˈo e te haerea o te mau Kerisetiano matamua na roto i te mau tiai haapao maitai, vetahi o ratou i faaurua no te papai i te mau rata i te mau amuiraa. Ua faaohipa oia i teie mau tiaau faatavaihia e te varua no te aratai e no te faaitoito i te mau Kerisetiano matamua.—Korinetia 1, 16:15-18; Timoteo 2, 2:2; Tito 1:5.

11 I teie mahana, te aratai nei Iesu ia tatou maoti “te tavini haapao maitai e te paari,” e o ta ˈna Tino aratai e mau matahiapo faatoroahia te tia ˈtu no ratou. (Mataio 24:45) No to ratou tura no “te Tiai rahi” o Iesu Mesia, e pee tatou i te aˈoraa a Paulo: “E ite atu outou i te feia i rave i te ohipa i roto ia outou na, o te mau faaite i nia iho ia outou i te Fatu nei, o tei aˈo atu hoi ia outou.”—Petero 1, 5:4; Tesalonia 1, 5:12; Timoteo 1, 5:17.

12. E nafea te mau tiaau ‘e faaitoito ai i to tatou mau nephe’?

12 Te piti o te tumu no te haa amui e te mau tiaau Kerisetiano ‘te faaitoito ra hoi ratou i to tatou mau nephe.’ Mai te peu e e ite ratou i te tahi mea i nia i to tatou huru e haerea o te nehenehe e haafifi i to tatou huru pae varua, ua ineine ratou i te horoa i te aˈoraa titauhia no te faatitiaifaro ia tatou. (Galatia 6:1) Te auraa tumu o te parau Heleni i hurihia ei “faaitoito” o te “ereraa i te taoto.” Ia au i te hoê aivanaa Bibilia, o te “manaˈo ïa no te vai-ara-noa-raa te tiai mamoe.” Hau atu â i to ratou vai-ara-noa-raa i te pae varua, e ere atoa te mau matahiapo i te taoto no to ratou haapeapearaa i to tatou maitai pae varua. Eita anei tatou e haa amui e teie mau tiai î i te here, o te faaitoito mau nei i te pee i to Iesu Mesia aupuru î i te here, “te tiai mamoe rahi”?—Hebera 13:20.

13. E hopoia ta te mau tiaau e te mau Kerisetiano atoa i mua ia vai e e nafea ïa?

13 Te toru o te tumu no to tatou haa-amui-raa e te mau tiaau ma te aau tae no to ratou vai-ara-noa-raa i nia ia tatou “e faaitehia hoi ta ratou parau.” E haamanaˈo te mau tiaau e e tiai ratou, e tavini ra i raro aˈe i na Tiai mamoe o te Atua ra o Iehova e Iesu Mesia. (Ezekiela 34:22-24) O Iehova te Fatu o te mau mamoe, o ‘ta ˈna i hoo i te toto o ta ˈna iho Tamaiti,’ e e hopoia ta te mau tiaau faatoroahia i mua i te Atua no ta ratou huru raveraa i ta ˈNa nǎnǎ, e mea titauhia ïa ma te “faaherehere.” (Ohipa 20:28, 29) E hopoia ïa atoa ta tatou pauroa i mua ia Iehova no to tatou huru i ta ˈna aratairaa. (Roma 14:10-12) E faaite atoa to tatou faarooraa i te mau matahiapo faatoroahia i to tatou auraroraa i te Mesia, te Upoo o te amuiraa.—Kolosa 2:19.

14. No te aha e nehenehe ai te mau tiaau Kerisetiano e tavini ai “ma te oto,” e eaha te itehia mai?

14 Ua horoa Paulo i te maha o te tumu e no te aha tatou e auraro haehaa ˈi i te mau tiaau Kerisetiano e tia ˈi. Ua papai oia e: “Ia na reira râ ratou ma te oaoa, eiaha ma te oto: e ore hoi e faufaahia ta outou i te reira.” (Hebera 13:17) Te amo nei te mau matahiapo Kerisetiano i te hoê hopoia teimaha e ta ratou toroa teiaha i te haapiiraa, tiairaa, raveraa i te upoo i roto i te ohipa pororaa, haapaoraa i to ratou utuafare, e te faarururaa i te mau fifi i roto i te amuiraa. (Korinetia 2, 11:28, 29) Ia ore tatou e haa amui e o ratou, e faateimaha ˈtu â tatou i ta ratou hopoia. O “te oto” ïa te itehia mai. Eita Iehova e au ia ore tatou e haa amui e e nehenehe te reira e faaino ia tatou. Ia faaite râ tatou i te tura e te haa-amui-raa e au, e nehenehe ïa te mau matahiapo e amo i ta ratou hopoia ma te oaoa, e e faatupu te reira i te auhoêraa e te oaoa i te apitiraa i te ohipa pororaa i te Basileia.—Roma 15:5, 6.

Te faaiteraa i to tatou auraro

15. E nafea tatou e faaite ai i to tatou faarooraa e auraroraa?

15 Te vai ra e rave rahi ravea e nehenehe ai tatou e haa amui e te mau tiaau faatoroahia. No te faaauraa i te mau tupuraa apî i roto i te tuhaa fenua, ua faanaho anei te mau matahiapo i te mau putuputuraa no te taviniraa i te mau mahana e i te mau taime o te titau i te mau tauiraa i tei matau-noa-hia? Ia tutava ïa tatou i te turu i teie mau faanahoraa apî. E noaa paha ia tatou te mau haamaitairaa manaˈo-ore-hia. Te haere ra anei te tiaau no te taviniraa e hiˈo i ta tatou Haapiiraa buka a te amuiraa? E apiti rahi anaˈe ïa i te pororaa i tera hebedoma ia au i tei maraa ia tatou. Ua horoahia anei ta tatou tumu parau i te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia? Ia tutava ïa tatou i te tae mai e i te horoa i ta tatou tumu parau e tia ˈi. Ua faaite anei te tiaau o te Haapiiraa buka e na tatou e tamâ i te Piha a te Basileia? E turu papu anaˈe ïa ia ˈna, ma te au i to tatou ea e puai. Na roto i te reira e te tahi atu mau ravea, e nehenehe tatou e faaite i to tatou auraroraa i te mau tane ta Iehova e ta ˈna Tamaiti i faatoroa no te aupuru i te nǎnǎ.

16. Ia ore te hoê matahiapo e rave i te mau mea mai tei faauehia, no te aha eita ˈi te reira e faatia ia tatou ia orure atu?

16 I te tahi mau taime, aita paha te hoê matahiapo i rave i te mau mea mai tei faauehia e te pǔpǔ o te tavini haapao maitai e ta ˈna Tino aratai. Ia haa noa oia mai te reira te huru, e hopoia ta ˈna i mua ia Iehova, ‘te tiai e te [tiaau] o to tatou mau [nephe].’ (Petero 1, 2:25; MN) Eita roa râ te tahi mau hapa aore hara a vetahi mau matahiapo e faatia ia tatou i te auraro ore. Eita Iehova e turu i te faaroo ore e te orure hau.—Numera 12:1, 2, 9-11.

E haamaitai Iehova i te haa-amui-raa ma te aau tae

17. Eaha to tatou huru i nia i to tatou mau tiaau?

17 Ua ite te Atua ra o Iehova e e taata tia ore te mau tane ta ˈna i faatoroa ei tiaau. Te faaohipa nei râ oia ia ratou, e maoti to ˈna varua, te tiai nei oia i to ˈna nunaa i te fenua. E parau mau teie no te mau matahiapo—e no tatou paatoa—e ‘te mana rahi maitai ra na te Atua ïa, eiaha na tatou.’ (Korinetia 2, 4:7) E mea titauhia ia haamauruuru tatou ia Iehova no ta ˈna e faatupu nei maoti te mau tiaau haapao maitai, e ia faaite tatou i te haa-amui-raa ma te aau tae e tia ˈi.

18. Ma te auraro i to tatou mau tiaau, eaha ïa ta tatou e rave nei?

18 Te tutava maite nei te mau tiaau i te faatupu i ta Iehova faataaraa o te mau tiai faatoroahia i nia i ta ˈna nǎnǎ i teie mahana hopea nei, mai te taiohia i roto i te Ieremia 3:15: “E horoa ˈtu vau i te orometua [aore ra tiai] na outou i tei au i tau aau nei, o tei faaamu ia outou i te ite e te haapao maitai.” Parau mau te rave nei te mau matahiapo i rotopu ia tatou i te ohipa maitai i te haapiiraa e te parururaa i te mau mamoe a Iehova. Ia faaite tamau tatou i to tatou mauruuru no ta ratou ohipa teiaha na roto i to tatou haa-amui-raa ma te aau tae, to tatou faarooraa e auraroraa. Mea na reira tatou e faaite ai i to tatou mauruuru no na Tiai i te raˈi ra o te Atua ra o Iehova e Iesu Mesia.

Ei haamanaˈoraa

• Mea nafea Iehova e Iesu Mesia i faaite ai e na Tiai î i te here raua?

• Hau atu â i te faarooraa, no te aha e mea titauhia ˈi te auraro?

• Eaha te mau ravea e au e nehenehe ai tatou e faaite i to tatou auraro?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 28]

Te auraro nei te mau matahiapo Kerisetiano i te aratairaa a te Mesia

[Hohoˈa i te api 30]

E rave rahi ravea no te faaite i to tatou auraroraa i te mau tiai faatoroahia e Iehova