Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Manaˈo faufaa o te buka a Ieremia

Manaˈo faufaa o te buka a Ieremia

Mea ora te parau a Iehova

Manaˈo faufaa o te buka a Ieremia

AUÊ paha te mehameha te mau ati ta Ieremia i faaite i to ˈna iho nunaa! E pau roa te hiero unauna te pu o te haamoriraa e toru tiahapa senekele i te maoro i te auahi. Ua vai ano te oire o Ierusalema e te fenua o Iuda, ua afai-ê-hia to reira mau taata. Te vai ra te hoê faatiaraa o teie e te tahi atu mau haavaraa i roto i te piti o te buka rahi roa ˈˈe o te Bibilia, te buka a Ieremia. Te faatia atoa ra te reira i ta Ieremia iho i ite a rave ai oia ma te haapao maitai i ta ˈna taviniraa e 67 matahiti i te maoro. Aita te haamaramaramaraa i roto i te buka i faaitehia ia au i te tuatapaparaa tau, ia au râ i te tumu parau.

No te aha e mea faufaa ˈi te buka bibilia a Ieremia no tatou? E haapuai to ˈna mau parau tohu i tupu i to tatou faaroo ia Iehova, Tei faatupu i ta ˈna mau parau fafau. (Isaia 55:10, 11) E itehia te mau tuearaa i roto i te ohipa a Ieremia ei peropheta e te huru o te nunaa i mua i ta ˈna poroi i to tatou nei tau. (Korinetia 1, 10:11) Hau atu â, te haamataratara ra te faatiaraa mea nafea to Iehova haapaoraa i to ˈna nunaa i to ˈna mau huru maitatai e e ohipa mau te reira i nia ia tatou.—Hebera 4:12.

“A PITI ATURA A TAU MAU TAATA NEI PARAU INO I RAVE”

(Ieremia 1:1–20:18)

Ua faatoroahia o Ieremia ei peropheta i te 13raa o te matahiti faatereraa a Iosia, te arii o Iuda, e 40 matahiti hou te haamouraa o Ierusalema i 607 H.T.T. (Ieremia 1:1, 2) Te faaite ra te mau faaararaa i horoahia iho â râ i te roaraa o na matahiti hopea 18 o te faatereraa a Iosia i te ino o Iuda e te parau ra i te mau haavaraa a Iehova i nia ia ˈna. Te faahiti ra Iehova: “E faariro vau ia Ierusalema ei puea anaˈe; . . . e te mau oire i Iuda ra, e haapau-roa-hia ïa e au, e ore roa to ratou e taatahia.” (Ieremia 9:11) No te aha? “A piti atura a tau mau taata nei parau ino i rave,” ta ˈna ïa e parau ra.—Ieremia 2:13.

No nia atoa te poroi i te faahoˈiraa mai o te hoê toea tatarahapa. (Ieremia 3:14-18; 12:14, 15; 16:14-21) Eita râ te vea e farii-maitai-hia. E tairi “te tavana o te fare o Iehova” ia Ieremia e e tuu ia ˈna i roto i te tapearaa i te hoê po taatoa.—Ieremia 20:1-3.

Uiraa bibilia pahonohia:

1:11, 12, MN—No te aha te araraa o Iehova i nia i ta ˈna parau i taaihia ˈi i te “papua iti sekadi”? O te sekadi “hoê o te mau tumu raau matamua o te uaa i te tau uaaraa tiare.” (Irava 11, nota i raro i te api) ‘Ua tia vave’ noa Iehova, ei auraa parau, ‘i te poipoi roa e ua tono i ta ˈna mau peropheta’ no te faaara i to ˈna nunaa no nia i ta ˈna mau haavaraa e ua “ara” oia e tae atu i to ratou tupuraa.—Ieremia 7:25.

2:10, 11—Na te aha i faariro i te mau ohipa a te ati Iseraela taiva ei mea huru ê roa? Noa ˈtu e ua farii paha te tahi mau nunaa etene mai te tooa o te râ e tae atu i Kitima e mai te hitia o te râ e tae atu i Kedara i te mau atua o te tahi atu mau nunaa no te apiti atu i to ratou iho, aita i faaroohia e ua mono roa ratou i to ratou mau atua na roto i te mau atua ěê. Tera râ, ua faarue te mau Iseraela ia Iehova e ua vaiiho i te hanahana o te Atua ora no te rave i to te mau idolo ora ore.

3:11-22; 11:10-12, 17—No te aha o Ieremia i faaô ai i te basileia apatoerau o na opu hoê ahuru i roto i ta ˈna mau faaararaa, noa ˈtu e ua topa o Samaria i 740 H.T.T.? No te mea e faaiteraa i te haavaraa a Iehova te haamouraa o Ierusalema i 607 H.T.T. i nia i te nunaa taatoa o Iseraela, eiaha noa i nia ia Iuda. (Ezekiela 9:9, 10) Hau atu â, i muri aˈe i to ˈna toparaa, to Ierusalema noâ te faaauraahia te mau faufaa a te basileia o na opu hoê ahuru, i te mea e ua tamau te mau peropheta a te Atua i te faahiti i te mau Iseraela i roto i ta ratou mau poroi.

4:3, 4—Eaha te auraa o teie faaueraa? E mea titauhia ia faaineine, ia tamǎrû, e ia tamâ te mau ati Iuda taiva i te repo o to ratou aau. E mea tia ia iriti ratou i “te iri mua” o to ratou aau, oia hoi ia faaore i te mau manaˈo, huru aau e manaˈo turai viivii. (Ieremia 9:25, 26; Ohipa 7:51) E titauhia te hoê tauiraa i roto i te huru oraraa—ia faaea i te rave i te mea ino no te rave i te hopoi mai i te haamaitairaa a te Atua.

4:10; 15:18—Eaha te auraa e ua vare te nunaa orure hau ia Iehova? I te tau o Ieremia, te vai ra te mau peropheta o tei “tohu haavare.” (Ieremia 5:31; 20:6; 23:16, 17, 25-28, 32) Aita Iehova i tapea ia ratou ia ore ia faaite i te mau poroi haavare.

16:16—Eaha te auraa to Iehova ‘tonoraa e tii i te feia ravaai e rave rahi’ e “te feia auau e rave rahi”? E tano paha te reira i te tonoraahia te mau nuu enemi no te imi i te mau ati Iuda taiva ta Iehova e haava. Tera râ, ia au i ta te Ieremia 16:15 e parau ra, e tano atoa paha teie irava i te imiraa i te mau Iseraela tatarahapa.

20:7—Eaha te auraa to Iehova ‘faaitoitoraa’ ia Ieremia e to ˈna faatianianiraa ia ˈna? Na te tâuˈa ore, te patoiraa, e te hamani-ino-raa ta ˈna i faaû i to ˈna faaiteraa i te mau haavaraa a Iehova, i turai paha ia Ieremia ia manaˈo e aita to ˈna e puai no te tamau. Tera râ, ua faaohipa o Iehova i to ˈna puai no te aro i tera huru aau e ua horoa ia Ieremia i te itoito no te tamau. Ua faatianiani hoi o Iehova ia Ieremia ma te faaohipa ia ˈna no te rave i ta te peropheta iho i manaˈo e eita e maraa ia ˈna.

Haapiiraa no tatou:

1:8. E nehenehe o Iehova i te tahi mau taime e faaora i to ˈna nunaa i te hamani-ino-raa—peneiaˈe ma te faaohipa i te mau haava pae tahi ore, ma te mono i te mau tia mana enemi na roto i te mau tia mana au noa, aore ra ma te horoa i te puai na to ˈna feia haamori no te faaoromai.—Korinetia 1, 10:13.

2:13, 18. Ua rave te mau ati Iseraela taiva e piti parau ino. Ua faarue ratou ia Iehova, te tumu papu o te haamaitairaa, te aratairaa e te parururaa. E ua pao ratou i te farii pape taipe na ratou iho ma te imi i te rave i te mau faaauraa nuu na muri ia Aiphiti e ia Asura. I to tatou tau, e tauiraa ïa i te “tumu o te pape ora” na roto i te “farii amaha” te faarueraa i te Atua mau no te mau philosophia e te mau haapiiraa tumu ore a te taata e te mau ohipa poritita.

6:16. Te aˈo ra o Iehova i to ˈna nunaa orure hau ia faaea, ia hiˈopoa ia ratou iho, e ia itea ia ratou “te mau eˈa” o to ratou mau tupuna haapao maitai. Eiaha anei tatou e hiˈopoa ia tatou iho i te tahi taime no te hiˈo e te haere mau ra anei tatou na nia i te eˈa ta Iehova e hinaaro ia haere tatou?

7:1-15. Aita to ratou tiaturiraa i te hiero, ta ratou i hiˈo mai te tahi paruru, i faaora i te mau ati Iuda. E mea titauhia ia haere tatou ma te faaroo, eiaha râ ma te ite mata.—Korinetia 2, 5:7.

15:16, 17. Mai ia Ieremia, e nehenehe tatou e aro i te toaruaruraa. E nehenehe tatou e na reira ma te oaoa i te haapii-maite-raa i te Bibilia, ma te faateitei i te iˈoa o Iehova i roto i te taviniraa, e ma te ape i te mau amuimuiraa iino.

17:1, 2. Ua faariro te mau hara a te nunaa o Iuda i ta ratou mau tusia ei mea riri na Iehova. E faariro te viivii i te pae morare i ta tatou mau tusia arueraa ei mea farii-ore-hia.

17:5-8. E au ia tiaturi tatou i te taata e te mau pu ia ohipa noa ratou ia au i te hinaaro o te Atua e ta ˈna mau faaueraa tumu. No nia i te mau mea mai te faaoraraa e te hau mau e te panaˈonaˈo ore, e mea paari ia tiaturi tatou ia Iehova anaˈe.—Salamo 146:3.

20:8-11. Eiaha tatou e vaiiho i te tâuˈa ore, te patoiraa, aore ra te hamani-ino-raa ia faaiti i to tatou itoito rahi no te ohipa pororaa i te Basileia.—Iakobo 5:10, 11.

“TUU MAI NA I TO OUTOU AˈÎ I TE ZUGO O TE ARII O BABULONIA”

(Ieremia 21:1–51:64)

Te faahiti ra o Ieremia i te mau haavaraa i nia i na arii hopea e maha o Iuda e i nia atoa i te mau peropheta haavare, te mau tiai mamoe tâuˈa ore, e te mau tahuˈa piˈo. Ma te faahiti i te toea haapao maitai mai te suke maitai, te parau ra Iehova: “E tano tau mata i nia ia ratou ia maitai.” (Ieremia 24:5, 6) Te haapoto ra e toru parau tohu i roto i te pene 25 i te mau haavaraa o te tatara-huˈahuˈa-hia i roto i te mau pene i muri mai.

Te opua ra te mau tahuˈa e te mau peropheta e haapohe ia Ieremia. Ta ˈna poroi oia hoi e mea tia ia tavini ratou i te arii o Babulonia. I te arii Zedekia, te parau ra Ieremia: “Tuu mai na i to outou aˈî i te zugo o te arii o Babulonia.” (Ieremia 27:12) Tera râ, “o tei haapurara ia Iseraela, na ˈna ïa e haaputu ia ˈna [Iseraela].” (Ieremia 31:10) No te hoê tumu maitai, ua fafauhia te tahi mea i te mau Rekabi. Ua tuuhia o Ieremia “i roto i te aumoa o te tapearaa ra.” (Ieremia 37:21) Ua haamouhia o Ierusalema e ua afai-tîtî-hia te rahiraa o to ˈna mau taata. To roto ïa o Ieremia e to ˈna papai parau o Baruka i te feia o tei faaea ˈtu. Noa ˈtu te faaararaa a Ieremia eiaha e na reira, e haere te mau taata i riaria i Aiphiti. Te faatia ra te mau pene 46 e tae atu i te 51 i te poroi ta Ieremia i parau no nia i te mau nunaa.

Uiraa bibilia pahonohia:

22:30—Ua faaore anei teie faaueraa mana i te tiaraa o Iesu Mesia e parahi i nia i te terono o Davida? (Mataio 1:1, 11) Aita roa ˈtu. Ua tapea te faaueraa mana i te huaai o Iehoiakima ‘ia ore ia parahi i nia i te terono o Davida i Iuda.’ E faatere o Iesu mai te raˈi mai eiaha râ mai te terono i Iuda mai.

23:33—Eaha “te hopoia na Iehova”? I te tau o Ieremia, e hopoia no to ˈna mau hoa te mau faaararaa etaeta a te peropheta no nia i te haamouraa o Ierusalema. E te nunaa tâuˈa ore ra, e hopoia ïa na Iehova ta ˈna e faarue. E hopoia atoa no te Amuiraa faaroo Kerisetiano te poroi o te mau Papai no nia i to ˈna haamouraa i mua nei, e e hopoia teimaha na te Atua te feia o te ore e haapao i te poroi.

31:33—Mea nafea te ture a te Atua i te papairaahia i roto i te mau aau? Ia au rahi roa te hoê taata i te ture a te Atua a hiaai uˈana ˈi oia e rave i te hinaaro o Iehova, e nehenehe e parauhia e ua papaihia te ture a te Atua i roto i to ˈna aau.

32:10-15—Eaha te fa o te papairaa e piti parau no te hoê faaauraa? No te hiˈopoaraa ïa i te parau i pia-ore-hia. Ua faaohipahia te parau i piahia no te hiˈopoa ia hinaarohia i te parau i pia-ore-hia. Na roto i te peeraa ma te au i te faanahoraa noa ˈtu e mea na muri i te hoê fetii aore ra hoa Kerisetiano, e hiˈoraa o Ieremia no tatou.

33:23, 24—Eaha “na fetii e piti” i ǒ nei? Hoê o te utuafare arii ïa na roto i te opu o te arii Davida, e te tahi atu, te utuafare tahuˈa o te mau huaai o Aarona ïa. Na roto i te haamouraa o Ierusalema e te hiero o Iehova, e au ra e ua faarue o Iehova i teie na fetii e piti e aita faahou e basileia i nia i te fenua aore ra eita ta ˈna haamoriraa e haamau-faahou-hia.

46:22—No te aha te reo o Aiphiti i faaauhia ˈi i to te hoê ophi? E au te reira i te hio ia horo ê te hoê ophi aore ra i te paruparu o te reo o Aiphiti i muri aˈe i te pauraa. Te faaite atoa ra te faaauraa i te faufaa-ore-raa no te mau Pharao o Aiphiti e amo i te hoê faahohoˈaraa o te ophi moˈa i nia i to ratou taupoo a manaˈohia ˈi e e paruru te ruahine ophi Ouadjet.

Haapiiraa no tatou:

21:8, 9; 38:19. Ua pûpû o Iehova i te hoê maitiraa na te mau taata o Ierusalema o tei ore i tatarahapa e o tei au râ ia pohe ratou, e tae roa ˈtu i te taime hopea. Oia, “te rahi nei to ˈna aroha.”—Samuela 2, 24:14; Salamo 119:156.

31:34. Auê ïa te mahanahana te iteraa e eita o Iehova e haamanaˈo faahou i te mau hara ta ˈna i faaore e eita o ˈna e faahapa ˈtu i muri aˈe.

38:7-13; 39:15-18. Eita o Iehova e haamoe i ta tatou taviniraa haapao maitai, e i ‘te tautururaa i te feia moˈa.’—Hebera 6:10.

45:4, 5. Mai i te mau mahana hopea o Iuda, e ere ‘te anotau hopea’ o teie nei faanahoraa o te mau mea i te taime no te imi i “te maitai rahi,” mai te faufaa, te tiaraa teitei, aore ra te oraraa fanaˈo.—Timoteo 2, 3:1; Ioane 1, 2:17.

TE URA RA IERUSALEMA I TE AUAHI

(Ieremia 52:1-34)

I te matahiti 607 H.T.T. tei te 11raa o te matahiti faatereraa a Zedekia. Ua haaati te arii Nebukanesa ia Ierusalema 18 avaˈe na mua ˈtu. I te pae o te marama i te rui hitu o te 19raa o te matahiti faatereraa a te arii o Babulonia o Nebukanesa, ‘i tae ai’ Nebuzaradana, te raatira no te faehau i Ierusalema. (Te mau arii 2, 25:8) Peneiaˈe mai to ˈna puhapa ˈtu i rapaeau i te mau patu o te oire, te hiˈopoaraa o Nebuzaradana i te tupuraa e te faanaho ra i te hoê raveraa. E toru mahana i muri aˈe, i te ahururaa o te avaˈe, e “tae,” aore ra e tomo oia i Ierusalema. E e pau ia ˈna te oire i te auahi.—Ieremia 52:12, 13.

Te horoa ra o Ieremia i te hoê faatiaraa huˈahuˈa o te toparaa o Ierusalema. Te horoa ra hoi ta ˈna faatiaraa i te hoê niu no te mau otoraa. To roto tera mau haapueraa i te buka bibilia Oto o Ieremia.

[Hohoˈa i te api 8]

Te vai ra i roto i te mau faaararaa a Ieremia te mau haavaraa a Iehova ia Ierusalema

[Hohoˈa i te api 9]

Mea nafea to Iehova ‘faaitoitoraa’ ia Ieremia?

[Hohoˈa i te api 10]

“Mai teie nei mau suke maitai nei, e ite atu vau i to mau tîtî no Iuda.”—Ieremia 24:5