Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ta te haereraa mai o te Mesia e faatupu

Ta te haereraa mai o te Mesia e faatupu

Ta te haereraa mai o te Mesia e faatupu

“OHIPA RIARIA I SÃO PAULO.” Tera ïa ta te vea Veja i parau no nia i na mahana e maha i Me 2006 i to te ohipa ino faanahohia “haaparuparuraa” i te oire ona e te rahi roa ˈˈe o Beresilia. Fatata 150 mutoi, taata ohipa ino, e taata noa tei haapohehia i roto “hau atu i te 100 hora ohipa riaria.”

O te haavîraa uˈana te parau apî numera hoê fatata i te mau vahi atoa o te fenua. Ia hiˈohia, aita e haere ra i te feia faatere ia tapea i te reira. Te riro nei to tatou nei ao ei vahi atâta roa no te ora. Te toaruaru ra paha oe no te mea ua rahi roa te mau parau peapea i te mau vahi atoa ta oe e hiˈo atu. Teie râ, ua fatata te taime o te hoê tauiraa.

Ua haapii Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure ia tae mai te Basileia o te Atua e ia tupu te hinaaro o te Atua “i te fenua nei, mai tei te ao atoa na.” (Mataio 6:9, 10) E faatereraa teie Basileia e o te Mesia ra o Iesu te Arii ta te Atua i faatoroa. Na te reira e faaafaro i te mau fifi atoa o te huitaata. Teie râ, ia faatupu te Basileia o te Atua i te mau tauiraa i nia i te fenua, e titauhia e na te Mesia e faatere eiaha ˈtura na te taata. Tera mau â ta te haereraa mai o te Mesia e faatupu.

Te hoê tauiraa hau?

E auraro anei te mau nunaa i te faatereraa a te Mesia ma te hau? Ua ite te aposetolo Ioane i te hoê orama o te horoa mai i te pahonoraa. Te faatia ra Ioane e: “Ua hiˈo atura vau i taua puaa ra [te faanahoraa poritita a te ao], e te mau arii o te ao nei, e ta ratou mau nuu ua putuputu, e aro ia ˈna [Iesu] i te parahi i nia i te puaahorofenua ra e tana ra nuu.” (Apokalupo 19:19) Eaha te tupu i nia i te mau arii o te ao i roto i teie tamaˈi? “E parari ratou” i te Arii faatavaihia a Iehova “i te papai auri, e huˈahuˈa roa [ia ˈna] mai te auˈa a te potera ra,” ta te Bibilia ïa e parau ra. (Salamo 2:9) E huˈahuˈa roa te faanahoraa poritita. “E hope roa . . . taua mau basileia [a te taata] ra i te parari e e pau [i te Basileia o te Atua], e vai tera e a muri noa ˈtu.”—Daniela 2:44.

E te feia ïa e patoi i te Basileia o te Atua? “Ia fa mai te Fatu ra o Iesu mai te raˈi mai, ma tana mau melahi mana atoa ra, ma te auahi ura ra,” te faahohoˈahia ra Iesu mai tei ‘tuu mai i te pohe i te feia aore i ite i te Atua, e tei ore i faaroo i te evanelia.’ (Tesalonia 2, 1:7, 8) Te na ô ra te Maseli 2:22 e: “E tâpû-ê-hia . . . te paieti ore i te fenua nei, e te feia i rave i te hara ra, e taihitumuhia ïa.”

No nia i te haereraa mai o te Mesia, te na ô ra te Bibilia e: “Inaha, te haere mai na oia i roto i te ata; e ite te mau mata atoa ia ˈna.” (Apokalupo 1:7) Eita te taata e ite mata roa ˈtu ia ˈna. Mai to ˈna maueraa i nia i te raˈi mai â, e varua o Iesu o “te parahi ra . . . i roto i te maramarama taea-ore-hia e te taata atoa; o tei ore roa i hiˈohia e te taata atoa, e eita roa hoi e tia ia hiˈo.”—Timoteo 1, 6:16.

Aita e faufaa ia rave Iesu i te hoê tino taata ia “hiˈohia” oia e to te fenua, mai ia Iehova i ore i na reira i to ˈna faataeraa i na ati ahuru i nia i to Aiphiti i te tau o Mose. Ua papu i te feia o taua tau ra e na Iehova e faatupu ra i taua mau ati ra, e ua faahepohia ratou ia farii i to ˈna mana. (Exodo 12:31) Oia atoa, ia haa te Mesia ei Faatupu i te mau haavaraa a te Atua, e faahepohia te feia ino ia “ite,” aore ra ia taa, e te faaohipahia ra Iesu e te Atua no te haava ia ratou. E ite ratou i te reira no te mea ua faaara-ê-na-hia te huitaata. Oia, ‘e ite te mau mata atoa ia Iesu, e e auê te mau opu atoa o te ao nei ia ˈna.’—Apokalupo 1:7.

Mea faufaa roa ia haamouhia te feia ino e ia iriti-ê-hia te faatereraa ino hou te hau mau e te ruperupe e haamau-faahou-hia ˈi i nia i te fenua. E faatupu te Mesia i te reira. Ia oti, na ˈna e haapao i te mau ohipa atoa i te fenua nei, a tupu atu ai te mau tauiraa faufaa roa.

Te hoê faaapîraa o te hopoi mai i te maitai

Ua faahiti te aposetolo Petero i te ‘[faaapîraa] i te mau mea atoa nei, ta te Atua i parau mai i te vaha o te mau peropheta moˈa atoa no ˈna mai te matamua mai â o teie nei ao ra.’ (Ohipa 3:21; MN) Teie faaapîraa, o te tauiraa atoa ïa e tupu i nia i te fenua ia faatere te Mesia. I rotopu i te mau peropheta ta te Atua i faaite atu i te ‘faaapîraa i te mau mea atoa’ i nia i te fenua, o Isaia te tahi, peropheta no te senekele 8 H.T.T. Ua tohu oia e e haamau faahou Iesu Mesia “te Arii no te hau” i te hau i nia i te fenua. No nia i te faatereraa a te Mesia, te na ô ra te parau tohu a Isaia e: “Te tupuraa o to ˈna mana i te rahi e to ˈna hau, aore ïa e hopea.” (Isaia 9:6, 7) E haapii Iesu i to te fenua ia ora ma te hau. “E oaoa” te feia e parahi i te fenua “i te rahi o te hau.”—Salamo 37:11.

Eaha te tupu i nia i te veve e te poia i raro aˈe i te faatereraa a te Mesia? Ua parau Isaia e: “Ei reira Iehova sabaota ra e rave ai, na te taata atoa i teie nei mouˈa, i te oroa amuraa maa maitatai, i te oroa uaina tahito, i te mau mea maitatai roa ra, i te uaina tahito faaateate-maitai-hia ra.” (Isaia 25:6) Ua himene te papai salamo e: “E riro . . . e maa sitona [e rave rahi] tei te fenua. [E hotu rahi te maa] i nia i te tupuai o te mau mouˈa ra.” (Salamo 72:16; MN) Te taio atoa nei tatou no nia i te feia e parahi i nia i te fenua: “E patu ratou i te fare, e na ratou iho e parahi; e na ratou e tanu i te ô vine, a amu ai i te maa i reira. E ore ratou e patu, e na vetahi ê e parahi; e ore ratou e tanu, e na vetahi ê e amu; mai te mau mahana o te raau nei te mau mahana o to ˈu ra mau taata, e vai taiata te aho o to ˈu ra feia i maitihia i to te mau mea ta ratou i hamani.”—Isaia 65:21, 22.

Ua tohu atoa Isaia e e ore te maˈi e te pohe. Ua parau te Atua na roto ia Isaia e: “Ei reira e faaaraarahia ˈi te mata o te matapo ra, e amaha hoi te tariˈa o te feia tariˈa turi ra: ei reira te pirioi e ouˈauˈa noa ˈi mai te aili, e himene mai hoi te vaha o te taata vava ra.” (Isaia 35:5, 6) I reira, “e ore . . . to reira e parau e, Ua paruparu vau i te maˈi.” (Isaia 33:24) “E haamou roa [te Atua] i te pohe e a muri noa ˈtu; e na te Fatu ra, na Iehova, e horoi i te roimata i te mau mata atoa ra.”—Isaia 25:8.

E te feia pohe atoa ïa “i roto i te mau menema mehararaa”? (Ioane 5:28, 29, MN) Ua tohu Isaia e: “To oe ra mau taata pohe, e ora ïa . . . E tia faahou ïa.” (Isaia 26:19) Oia, e faahoˈihia mai te feia e taoto ra i roto i te pohe i te ora!

‘O te Atua to oe terono e a muri noa ˈtu’

E faatupu te haereraa mai o te Mesia i te faaapî-roa-raa o te paraneta Fenua. E faarirohia te fenua ei paradaiso hanahana, e e tahoêhia te huitaata i roto i te haamoriraa i te Atua mau. Ua papu anei ia tatou e e manuïa Iesu Mesia i te faaore i te ino i nia i te fenua e i te haamau i te mau tupuraa parau-tia?

A hiˈo na i te tumu o te puai e te mana i horoahia ia Iesu ra. Te na ô ra te Bibilia no nia i te Tamaiti e: “O [te Atua to oe terono], e tia ïa i te vai-maite-raa e a muri noa ˈtu, e te sepeta o to oe ra basileia, e sepeta parau-tia ïa. I hinaaro na oe i te parau-tia, e i faufau na oe i te parau ino.” (Hebera 1:8, 9; MN) No Iehova te terono o Iesu, oia hoi to ˈna tiaraa aore ra mana. Na te Atua i haamau e i horoa i teie terono. Aita e fifi iti rahi e ore e noaa ia Iesu i te faaafaro.

I muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa, ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “O te mana atoa i te raˈi e te ao atoa nei ua pûpûhia mai tei ia ˈu anaˈe.” (Mataio 28:18) “Ua tuuhia te mau melahi, e te feia mana, e te feia hau, i raro aˈe ia ˈna,” ia au i te Petero 1, 3:22. Aita e puai aore ra e mana e manuïa i te patoi ia Iesu. Aita e mea e nehenehe e tapea ia ˈna eiaha e haamaitai i te huitaata e a muri noa ˈtu.

Te faahopearaa o te haereraa mai o te Mesia i nia i te taata

I roto i ta ˈna rata i to Tesalonia, ua papai te aposetolo Paulo e: “Aore . . . [matou] e faaea i te manaˈo i te rave papu o to outou faaroo, e te ohipa rahi o to outou hinaaro, e te faaoromai tamau o to outou tiaturi i to tatou Fatu ia Iesu Mesia, i te aro o te Atua o to tatou ra Metua.” (Tesalonia 1, 1:3) Ua parau Paulo e ua taaihia te ohipa rahi e te faaoromai i te tiaturiraa ia Iesu Mesia. E taua tiaturiraa ra, o te faaroo ïa i te haereraa mai o te Mesia e te faaapîraa ta te reira e faaineine. E nehenehe taua tiaturiraa ra e turu i te mau Kerisetiano mau, aore ra e tauturu ia ratou ia faaoromai i te mau tupuraa fifi roa.

A hiˈo na ia Carlos, e faaea ra i São Paulo, i Beresilia. I Atete 2003 to Carlos iteraa e e mariri ai taata to ˈna. Mai reira mai, ua tâpûhia oia e vau taime, o tei haamauiui e tei haaparuparu ia ˈna. Teie râ, ua riro noa oia ei faaitoitoraa no vetahi ê. Ei hiˈoraa, a poro ai oia i roto i te aroâ i mua i te hoê fare maˈi rahi, ua farerei oia i te tahi nau taata faaipoipo Ite no Iehova, e rapaauhia hoi te tane e te raau tupohe i te mariri ai taata. I te mea ua ite oia i te mau faahopearaa ino o te mariri ai taata, ua nehenehe Carlos e faaitoito e e tamahanahana i te tane e ta ˈna vahine atoa. I muri aˈe, ua parau raua e ua faaitoito te aparauraa ia raua. No reira, ua tamata Carlos i te tanoraa o ta Paulo i parau: “O [te Atua] tei haamahanahana mai ia matou i to matou mau pohe atoa nei, ia tia ia matou ia haamahanahana i te feia i roohia i te pohe ra, i te mahanahana a te Atua i mahanahana ˈi matou iho nei.”—Korinetia 2, 1:4.

Eaha te tauturu ra ia Carlos ia ite i te puai ia tamau i te faaitoito ia vetahi ê noa ˈtu to ˈna maˈi? Na te tiaturiraa o te haereraa mai o te Mesia e i ta te reira e faatupu e turai ra ia Carlos ia tamau i te rave ‘i te mea maitai.’—Galatia 6:9.

A hiˈo atoa na ia Samuel, ua taparahi-pohe-hia to ˈna taeae e 50 noa metera i te atea i te fare o to raua metua tane. Ua pupuhihia 10 ofai pupuhi i nia i te tino o to ˈna taeae. Ua vai noa te tino i te pae purumu e vau hora a hiˈopoa ˈi te mutoi i taua ohipa ino ra. Eita e moe ia Samuel te ohipa i tupu i taua mahana ra. Teie râ, te turuhia ra oia e te tiaturiraa e e iriti ê te Mesia i te ino atoa i nia i te fenua e e haamaitai te faatereraa parau-tia i muri aˈe i te huitaata. E pinepine o Samuel i te feruri e te tauahi ra o ˈna i to ˈna taeae i faatiahia mai i roto i te Paradaiso i te fenua nei.—Ohipa 24:15.

Ia aha oe e tia ˈi?

E ite oe i te tamahanahanaraa rahi i roto i te tiaturiraa o te haereraa mai o te Mesia e ta te reira e faatupu. Mea papu e e faaore Iesu Mesia i te mau tumu atoa o te mau fifi o te taata e o te mau ino e tairi nei ia tatou.

Ia aha oe e tia ˈi no te fanaˈo i te mau haamaitairaa ta te faatereraa a te Mesia e ninii i nia i te huitaata? A haapii maite i te Parau a te Atua, te Bibilia. A pure ai oia i to ˈna Metua, ua parau Iesu e: “Teie hoi te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai.” (Ioane 17:3) A haamau ei fa na oe te hiˈopoaraa i ta te Bibilia e haapii ra. E oaoa te mau Ite no Iehova i to oe vahi i te tauturu ia oe. Te titau manihini nei matou ia oe ia farerei aore ra ia papai i te feia nenei o teie vea.

[Hohoˈa i te api 7]

E faaapî roa te haereraa mai o te Mesia i te fenua

[Faaiteraa i te tumu]

I roto, i muri: Rhino and Lion Park, Gauteng, South Africa