Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te mau melahi—to ratou mana i nia i te huitaata

Te mau melahi—to ratou mana i nia i te huitaata

Te mau melahi—to ratou mana i nia i te huitaata

“I muri aˈe i te reira, ite atura vau i te hoê melahi â i te pouraa mai mai te raˈi mai; e mana rahi to ˈna . . . Ua faauˈana maite maira te reo i te piiraa mai, na ô maira, Ua mairi Babulonia Rahi e, ua mairi.”—APOKALUPO 18:1, 2.

1, 2. Eaha te faaite ra e te faaohipa ra Iehova i te mau melahi no te faatupu i to ˈna hinaaro?

 A TAPEAHIA ˈI oia i te motu o Patamo, ua fanaˈo te aposetolo ruhiruhia o Ioane i te mau orama tohu. E ite oia i te mau tupuraa faahiahia a riro ai oia “i te [v]arua i te mahana o te Fatu.” E haamata taua mahana ra i te faateronoraahia o Iesu Mesia i 1914 e tae roa ˈtu ai i te hopea o ta ˈna Faatereraa tausani matahiti.—Apokalupo 1:10MN.

2 Aita te Atua ra o Iehova i tuu roa ˈtu i teie faaiteraa ia Ioane ra. Ua faaohipa oia i te hoê arai. Te na ô ra te Apokalupo 1:1 (MN) e: “Te apokalupo a Iesu Mesia, ta te Atua i tuu mai ia ˈna ra, ia faaite oia i tana mau tavini i te mau mea e fatata i te tupu ra; e ua tono maira oia i tana melahi, e ua faaite maira i to ˈna nei tavini ia Ioane [na roto i te mau tapao].” Na roto ia Iesu, ua faaohipa Iehova i te hoê melahi no te faaite ia Ioane i te mau mea faahiahia no nia i “te mahana o te Fatu.” I te hoê taime, ‘ua ite atoa Ioane i te hoê melahi â i te pouraa mai mai te raˈi mai; e mana rahi to ˈna.’ Eaha ta teie melahi hopoia? “Ua faauˈana maite maira te reo i te piiraa mai, na ô maira, Ua mairi Babulonia Rahi e, ua mairi.” (Apokalupo 18:1, 2) Ua fanaˈo teie melahi puai i te haamaitairaa taa ê e faaite i te mairiraa o Babulonia Rahi, te hau emepera o te ao atoa o te haapaoraa hape. Aita iho â ïa e feaaraa e te horoa ra Iehova i te mau melahi i te hoê tuhaa faufaa i roto i te faatupuraa i to ˈna hinaaro. Hou a hiˈopoa huˈahuˈa ˈi i te tuhaa a te mau melahi i roto i ta te Atua opuaraa e to ratou mana i nia ia tatou, e hiˈo anaˈe nohea mai teie mau mea ora varua.

Nohea mai te mau melahi?

3. Eaha to e rave rahi taata manaˈo hape no nia i te mau melahi?

3 I teie mahana, te tiaturi ra te mau mirioni taata e te vai mau ra te mau melahi. E manaˈo hape râ to e rave rahi no nia ia ratou e nohea mai ratou. Ei hiˈoraa, te manaˈo ra vetahi mau taata faaroo e ia pohe te hoê taata here, te titauhia ra tera taata ia haere i pihai iho i te Atua no te riro ei melahi. Tera anei ta te Parau a te Atua e haapii ra no nia i te poieteraa, te vai-mau-raa, e te tumu o te mau melahi?

4. Eaha ta te mau Papai e faaite ra ia tatou no nia i te tumu o te mau melahi?

4 Te iˈoa o te melahi puai e te mana roa ˈˈe—te raatira melahi—o Mikaela ïa te melahi rahi. (Iuda 9) O Iesu Mesia ïa. (Tesalonia 1, 4:16) E mea maoro aˈenei, i to Iehova opuaraa e riro ei Atua Poiete, o teie Tamaiti melahi te matamua roa iho o ta ˈna mau mea i poiete. (Apokalupo 3:14) I muri aˈe, na roto i teie Tamaiti matahiapo, ua hamani Iehova i te taatoaraa o te tahi atu mau mea ora varua. (Kolosa 1:15-17) Ma te faahiti i teie mau melahi ei tamarii na ˈna, ua ui Iehova i te patereareha Ioba: “I hea oe ia ˈu i haamau i te tumu o te fenua nei? a faaite mai na, peneiaˈe te ite ra oe. . . . Na vai i tuu i te ofai tihi, a fatu atoa ˈi te mau fetia poipoi i te himene, e ua pii noa te mau tamarii atoa a te Atua i te oaoa?” (Ioba 38:4, 6, 7) Na te Atua mau â i hamani i te mau melahi, e ua fa mai ratou na mua roa ˈˈe i te taata.

5. Mea nafea te faanahoraahia te mau melahi?

5 ‘E ere te Atua i te tumu no te anoi noa, no te hau râ,’ ta te Korinetia 1, 14:33 ïa e parau ra. No reira, ua faanaho Iehova i ta ˈna mau tamarii varua na roto e toru pǔpǔ rarahi: (1) te mau seraphi, o te tavini i pihai iho i te terono o te Atua, o te faaite i to ˈna moˈaraa, e o te paruru i te viivii ore o to ˈna nunaa i te pae varua; (2) te mau kerubi, o te paturu i te mana arii o Iehova; e (3) te tahi atu mau melahi, o te faatupu i to ˈna hinaaro. (Salamo 103:20; Isaia 6:1-3; Ezekiela 10:3-5; Daniela 7:10) Eaha te tahi mau tuhaa i reira teie mau mea ora varua e mana ˈi i nia i te taata?—Apokalupo 5:11.

Eaha te tuhaa a te mau melahi?

6. Mea nafea to Iehova faaohiparaa i te mau kerubi no nia i te ô i Edene?

6 Te itehia ra te faahitiraa matamua roa o te mau mea ora varua i roto i te Genese 3:24, i reira tatou e taio ai: “Tiahi atura [Iehova] i te taata i rapae, ua tuu ihora, i te pae i te hitia o te râ i taua ô i Edene ra, te kerubi ma te ˈoˈe ura e fariuriu haere, ei tiai i te eˈa i te raau ora ra.” Ua tapea teie mau kerubi eiaha Adamu raua Eva e tomo faahou i roto i to raua nohoraa matamua. Ua tupu te reira i te omuaraa o te tuatapaparaa o te taata. Eaha te tuhaa a te mau melahi mai reira mai?

7. Eaha ta te auraa o te mau taˈo o te mau reo tumu no “melahi” e faaite ra no nia i te hoê o te mau tuhaa a te mau melahi?

7 Te faahitihia ra te mau melahi fatata e 400 taime i roto i te Bibilia. E nehenehe te mau taˈo Hebera e Heleni atoa no “melahi” e hurihia ei “vea.” Ua faaohipahia ïa te mau melahi ei arai i rotopu i te Atua e te huitaata. Mai tei tapaohia i roto i na paratarafa matamua e piti o teie tumu parau, ua faaohipa Iehova i te hoê melahi no te faaite i ta ˈna poroi i te aposetolo Ioane.

8, 9. (a) Mea nafea te mau farereiraa a te hoê melahi i ohipa ˈi i nia ia Manoa e ta ˈna vahine? (b) Eaha ta te mau metua e nehenehe e haapii na roto i to Manoa farereiraa i te melahi a te Atua?

8 Te faaohipa-atoa-hia ra te mau melahi no te tauturu e no te faaitoito i te mau tavini a te Atua i te fenua nei. I te tau o te mau tavana i Iseraela, ei hiˈoraa, ua hinaaro mau â Manoa e ta ˈna vahine fanau ore i te hoê tamarii. Ua tono Iehova i ta ˈna melahi no te faaara i te vahine a Manoa e e fanau oia i te hoê tamaiti. Te faatia maira te aamu e: “Inaha . . . ! e tô oe, e tamaiti ta oe e fanau; eiaha roa râ ei hahu e tae i nia i tana upoo: ei Nazira hoi tena na tamaiti na te Atua mai te opu mai â: e na ˈna e haamata i te faaora ia Iseraela i te rima o te Philiseti ra.”—Te mau tavana 13:1-5.

9 Ua fanau iho â te vahine a Manoa i te hoê tamaiti, o Samasona, o tei tui te roo i roto i te aamu bibilia. (Te mau tavana 13:24) Hou te tamarii i te fanauraahia, ua ani Manoa e ia hoˈi mai te melahi no te haapii ia raua i ta raua e rave no te aratai i te tamaroa. Ua ui Manoa: “Eaha te huru o te oraraa o te tamarii e eaha ta ˈna ohipa?” Ua faahiti faahou te melahi a Iehova i te mau faaueraa ta ˈna i horoa i te vahine a Manoa. (Te mau tavana 13:6-14, MN) Eaha paha Manoa i te faaitoitohia e! Eita te mau melahi e farerei i te taata mai tera i teie tau, teie râ mai ia Manoa, e nehenehe te mau metua e imi i ta Iehova aratairaa ia haamataro ratou i ta ratou mau tamarii.—Ephesia 6:4.

10, 11. (a) Ua aha Elisaia e ta ˈna tavini i te haaatiraahia e te nuu Arama? (b) E nafea tatou e faufaahia ˈi i te hiˈopoaraa i teie tupuraa?

10 Te vai ra te hoê hiˈoraa maere o te tauturu a te mau melahi i te mau mahana o Elisaia te peropheta. Te noho ra Elisaia i Dotana, te hoê oire i Iseraela. I te hoê mahana, i te araraa te tavini a Elisaia i te poipoi roa e i te hiˈoraa i rapaeau, ua ite oia e ua haaatihia te oire e te mau puaahorofenua e te mau pereoo. Ua tono te arii o Arama i te hoê nuu puai no te haru ia Elisaia. Ua aha te tavini a Elisaia? Ma te mǎtaˈu, peneiaˈe ma te riaria roa, ua tuô oia: “Auê, e tau fatu e! eaha tatou nei?” No ˈna, aita e ravea ia hiˈohia. Ua pahono râ Elisaia e: “Eiaha e mǎtaˈu, e rahi to tatou e iti to ratou.” Eaha te auraa o ta ˈna parau?—Te mau arii 2, 6:11-16.

11 Ua ite maitai Elisaia e to reira te mau nuu melahi no te tauturu ia ˈna. Aita râ ta ˈna tavini i ite aˈe. No reira “ua pure . . . Elisaia, na ô atura, E Iehova e, teie ta ˈu parau ia oe, e faaaraara oe i to ˈna mata ia ite oia. Ua faaaraara aˈera Iehova i te mata o taua taata apî ra; ite atura oia; e inaha, ua î te mouˈa i te puaahorofenua, e te pereoo auahi, i te haaatiraa ia Elisaia ra.” (Te mau arii 2, 6:17) Ua nehenehe atura te tavini e ite i te mau nuu melahi. Maoti te maramarama pae varua, e nehenehe atoa tatou e haroaroa e te tauturu ra e te paruru ra te mau melahi, ratou pauroa i raro aˈe i te aratairaa a Iehova e a te Mesia, i to Iehova nunaa.

Tauturu a te mau melahi i te tau o te Mesia

12. Eaha te tauturu ta Maria i fanaˈo no ǒ mai i te melahi Gaberiela?

12 A hiˈo na i te tauturu ta te paretenia ati Iuda o Maria i fanaˈo ia ˈna i faaroo i te parau apî: “E tô oe, e fanau ta oe tamaiti, e na oe e mairi i te iˈoa ia Iesu.” Hou rii to ˈna faaiteraa i teie poroi maere, ua parau te melahi Gaberiela, o tei tonohia e te Atua, ia ˈna e: “Eiaha e mǎtaˈu, e Maria, ua herehia mai oe e te Atua.” (Luka 1:26, 27, 30, 31) Eaha paha Maria i te faaitoitohia e te haapuaihia e teie mau parau o tei haapapu e ua farii-maitai-hia oia e te Atua!

13. Mea nafea to te mau melahi tautururaa ia Iesu?

13 Ua tupu te tahi atu tauturu a te mau melahi i muri aˈe i to Iesu patoiraa i na faahemaraa e toru ta Satani i tuu i mua ia ˈNa i te medebara. Te faaite maira te faatiaraa e i te hopea o na tamataraa, ua “faarue ihora te [D]iabolo ia ˈna, e inaha, e mau melahi tei haere mai e ua tauturu maira ia ˈna.” (Mataio 4:1-11) Ua tupu te tahi â mea mai tera i te po hou to Iesu poheraa. A mauiui rahi ai oia, ua tuu Iesu i to ˈna turi i raro e ua pure, na ô atura e: “E tau Metua, ia tia ia oe ra, e hopoi ê atu i teie nei auˈa; ia tupu râ to oe hinaaro eiaha to ˈu. Ua fa maira te hoê melahi no te raˈi mai, ua faaitoito maira ia ˈna.” (Luka 22:42, 43) Teie râ, eaha te huru tauturu a te mau melahi ta tatou e fanaˈo nei i teie mahana?

Tauturu a te mau melahi i teie tau

14. Eaha te hamani-ino-raa ta te mau Ite no Iehova i titauhia ia faaoromai i teie tau, e eaha te faahopearaa?

14 Ia hiˈopoa tatou i te tuatapaparaa o te ohipa pororaa a te mau Ite no Iehova i teie tau, aita anei tatou e ite papu ra i te tauturu a te mau melahi? Ei hiˈoraa, ua nehenehe to Iehova nunaa e faaoromai i te aroraa a te mau Nazis i Heremani e i Europa tooa o te râ na mua ˈˈe e i te roaraa o te Piti o te Tamaˈi rahi (1939-1945). I raro aˈe i te mau faatereraa Fascistes Katolika i Italia, Paniora, e i Potiti, ua titauhia ia faaû maoro atu â ratou i te hamani-ino-raa. E ua faaoromai ratou i te hamani-ino-raa i te mau Hau Amui Soviétiques tahito e te mau fenua ta ˈna e faatere tau ahuru matahiti i te maoro. Eiaha e moehia te hamani-ino-raa ta te mau Ite i faaoromai i te tahi mau fenua o Afirika. * Aita i maoro roa aˈenei, ua hamani-ino-uˈana-hia te mau Ite no Iehova i te fenua Géorgie. Ua rave Satani i te mau mea atoa ta ˈna i nehenehe no te faaore i te ohipa a te mau Ite no Iehova. Ei faanahonahoraa râ, ua ora mai ratou i tera huru patoiraa e ua ruperupe mai. Ua tupu te reira no to te mau melahi ïa parururaa.—Salamo 34:7; Daniela 3:28; 6:22.

15, 16. Eaha te tauturu a te mau melahi ta te mau Ite no Iehova e fanaˈo ra i roto i ta ratou taviniraa na te ao atoa nei?

15 Te haapao maitai ra te mau Ite no Iehova i ta ratou ohipa e poro i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua na te mau fenua atoa e e faariro i te taata ei pǐpǐ ma te haapii i te parau mau bibilia i te mau taata e anaanatae o te mau vahi atoa. (Mataio 28:19, 20) Teie râ, ua ite maitai ratou e eita ta ratou e nehenehe e rave i teie ohipa aita anaˈe te tauturu a te mau melahi. No reira, ua riro te mau parau i roto i te Apokalupo 14:6, 7 ei faaitoitoraa tamau ia ratou. Teie ta tatou e taio: “Hiˈo atura vau [te aposetolo Ioane] i te hoê melahi i te maueraa na ropu i te reva nei: ma te evanelia e tia i te vairaa ra ei pororaa ˈtu i te feia e parahi i te ao nei ra, i te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau reo atoa, e te mau nunaa atoa, i te pii-hua-raa te reo e, A mǎtaˈu i te Atua, e faahanahana ˈtu ia ˈna; ua tae hoi i te hora faautuaraa na ˈna ra: e haamori outou ia ˈna, i tei hamani i te raˈi, e te fenua, e te tai, e te mau pape pihaa ra.”

16 Te faaite maramarama ra teie mau parau e te turuhia ra e te arataihia ra te pororaa evanelia rahi na te ao atoa nei a te mau Ite no Iehova e te mau melahi. Te faaohipa nei Iehova i ta ˈna mau melahi no te aratai i te mau taata aau rotahi i to ˈna mau Ite. Ua aratai atoa te mau melahi i te mau Ite i te feia e au. Te faataa ra te reira no te aha mea rahi roa ˈi te taime—e pinepine roa i te hiˈohia mai te hoê tupuraa tanotano noa—e farerei te hoê Ite no Iehova i te hoê taata o te faaruru ra i te hoê ati i te hoê taime tano e te hinaaro ra oia i te tauturu i te pae varua.

Te hoê tuhaa maere i te tau no a muri aˈe e fatata maira

17. Eaha tei tupu i nia i to Asura i to ratou aroraahia e te hoê noa melahi?

17 Hau atu â i te taviniraa ei vea e ei tauturu o te faaitoito i te feia haamori o Iehova, e ohipa ê atu â ta te mau melahi. I mutaa iho, ua faatupu ratou i ta te Atua haavaraa. I te senekele 8 H.T.T., ei hiˈoraa, ua haamǎtaˈuhia Ierusalema e te hoê pǔpǔ rahi faehau Asura. Ua aha Iehova? Ua parau oia e: “Na ˈu hoi e tiai i teie nei oire ia ora, no ˈu iho, e no tau tavini no Davida.” Te faaite ra te faatiaraa bibilia ia tatou i tei tupu: “Ua haere . . . te hoê melahi a Iehova i taua rui ra i rapae, ua rave ihora i to te puhapa Asura ra hoê hanere e vau ahuru ma pae i te tausani, e ia tia te feia i toe ia poipoi aˈe, inaha, e tupapau anaˈe.” (Te mau arii 2, 19:34, 35) Auê te mau nuu a te taata i te paruparu ia faaauhia i te puai o te hoê noa melahi e!

18, 19. Eaha te tuhaa maere a te mau melahi i te tau no a muri aˈe e fatata maira, e nafea te reira e ohipa ˈi i nia i te huitaata?

18 E ohipa mai te mau melahi ei nuu haamou a te Atua i te tau no a muri aˈe e fatata maira. Ua fatata roa i teie nei e haere mai ai Iesu “ma tana mau melahi mana atoa ra, ma te auahi ura.” Ta ratou fa, ‘e tuu mai ïa i te pohe i te feia aore i ite i te Atua, e tei ore i faaroo i te evanelia o to tatou Fatu o Iesu.’ (Tesalonia 2, 1:7, 8) E faahopearaa mau â to teie ohipa i nia i te huitaata! E haamouhia te mau taata o te ore e farii i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua e faaite-haere-hia ra i teie nei i te fenua atoa nei. O te mau taata anaˈe o te imi ia Iehova, i te parau-tia e te haehaa “te faatapunihia ia tae i te mahana e riri ai Iehova” e te haapepe-ore-hia.—Zephania 2:3.

19 E nehenehe tatou e mauruuru e te faaohipa ra Iehova i ta ˈna mau melahi puai no te tauturu e te haapuai i to ˈna feia haamori i te fenua nei. Mea mahanahana iho â râ ia taa tatou i te tuhaa a te mau melahi i roto i te opuaraa a te Atua, i te mea e te vai ra te mau melahi o tei orure hau ia Iehova e te faaterehia ra e Satani. E vauvau mai te tumu parau i muri nei eaha te mau ravea ta te mau Kerisetiano mau e nehenehe e rave no te paruru ia ratou iho i te mana puai o Satani te Diabolo e ta ˈna mau demoni.

[Nota i raro i te api]

^ No te mau faatiaraa hau o teie mau hamani-ino-raa uˈana, a hiˈo i te Annuaire des Témoins de Jéhovah no 1983 (Angola), 1992 (Etiopia), 1974 e 1999 (Heremani), 1982 (Italia), 1999 (Malawi), 2004 (Moldavie), 1996 (Mozambique), 1978 (Paniora), 1994 (Poronia), 1983 (Potiti), 2 000 (Repupirita Tchèque), 1972 (Tchécoslovaquie), 2002 (Ukraine), e 2006 (Zambie).

Eaha ta outou i haapii?

• Nohea mai te mau melahi?

• Mea nafea te faaohiparaahia te mau melahi i te mau tau biiblia?

• Eaha ta te Apokalupo 14:6, 7 e faaite ra no nia i te ohipa a te mau melahi i teie mahana?

• Eaha te tuhaa maere a te mau melahi i te tau no a muri aˈe e fatata maira?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 13]

Ua faaitoitohia Manoa e ta ˈna vahine e te hoê melahi

[Hohoˈa i te api 14]

“E rahi to tatou e iti to ratou”