Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A vaiiho i te Parau a te Atua ia aratai i to outou taahiraa

A vaiiho i te Parau a te Atua ia aratai i to outou taahiraa

A vaiiho i te Parau a te Atua ia aratai i to outou taahiraa

“E lamepa ta oe parau i to ˈu nei avae, e tiarama no to ˈu nei mau eˈa.”—SALAMO 119:105.

1, 2. No te aha aita ˈi te rahiraa o te taata i manuïa i te iteraa i te hau e te oaoaraa mau?

 TE HAAMANAˈO ra anei oe i te hoê taime, mea titauhia ia ani oe i te hoê taata te purumu? Ua fatata paha oe i te tae, aita râ oe i papu i vetahi tauiraa purumu hopea. Aore ra ua ihu paha oe e mea faufaa ia taui roa oe i to oe eˈa. I roto i na tupuraa e piti, e mea paari ia pee oe i te aratairaa a te hoê taata ite i tera tuhaa fenua, e ere anei? E nehenehe tera taata e tauturu ia oe ia tapae atu.

2 E tau tausani matahiti i te maoro, ua tamata te rahiraa o te taata i te pee i to ratou iho eˈa i te oraraa ma te ore e imi i te tauturu a te Atua. Ma te faaatea ê i te Atua, aita ïa ta te taata tia ore e ravea. Eita iho â e itea mai ia ratou te eˈa o te hau e te oaoaraa mau. No te aha aita i tia ˈi ia ratou ia tapae atu? Ua hau atu i te 2 500 matahiti i teie nei, ua parau te peropheta Ieremia e: “E ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa.” (Ieremia 10:23) E inoino iho â te taata o te tamata i te haapao i to ˈna iho taahiraa ma te farii ore i te tauturu aravihi. Te hinaaro mau nei te huitaata i te aratairaa!

3. No te aha o Iehova te Atua aravihi roa ˈˈe no te aratai i te huitaata, e eaha ta ˈna e fafau nei?

3 O Iehova te Atua aravihi roa ˈˈe o te horoa i tera aratairaa. No te aha? No te mea o ˈna anaˈe te taa maitai roa ˈˈe te huru o te taata. E o ˈna te ite aˈe e mea nafea te huitaata i faarue ai i te eˈa maitai e i ihu ai. Ua ite atoa oia eaha tei titauhia ia hoˈi ratou i nia i te eˈa tano. Hau atu â, ei Atua Poiete, o Iehova te ite aˈe i te mau taime atoa i te mea maitai roa ˈˈe no tatou. (Isaia 48:17) E nehenehe ïa tatou e tiaturi roa i ta ˈna parau fafau i papaihia i roto i te Salamo 32:8: “E haapii atu vau ia oe, e faaite au ia oe i ta oe eˈa ia haere ra; e aˈo atu vau ia oe, e ei nia ia oe tau mata vai ai.” Mea papu roa e e horoa Iehova i te aratairaa maitai roa ˈˈe. E nafea râ o ˈna e aratai ai ia tatou?

4, 5. E nafea te mau parau a te Atua e aratai ai ia tatou?

4 Ua pure te hoê papai salamo ia Iehova i te na ôraa e: “E lamepa ta oe parau i to ˈu nei avae, e tiarama no to ˈu nei mau eˈa.” (Salamo 119:105) Tei roto i te Bibilia te mau parau e haamanaˈoraa a te Atua, e e nehenehe te reira e tauturu ia tatou ia faaruru i te mau fifi o ta tatou paha e farerei i roto i to tatou oraraa. Inaha, ia taio e ia vaiiho tatou i te Bibilia ia aratai ia tatou, te ite ra tatou iho i tei faataahia i roto i te Isaia 30:21: “E na to outou tariˈa e faaroo i te hoê reo i muri mai ia outou, i te na ôraa e, Teie te eˈa: e na reira i te haere.”

5 A tapao râ e te haafaufaa ra te Salamo 119:105 e piti ohipa piri o te Parau a te Atua. A tahi, e lamepa hoi i to tatou nei avae. Ia faaû tatou i te mau fifi o te mahana taitahi, e aratai ïa te mau faaueraa tumu o te Bibilia i to tatou taahiraa ia rave tatou i te mau faaotiraa paari e ia ape i te mau marei e herepata o teie nei ao. Te piti, e turama te mau haamanaˈoraa a te Atua i to tatou eˈa, ma te tauturu ia rave tatou i te mau faaotiraa e tuea maite e to tatou tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu i roto i te Paradaiso fafauhia e te Atua. Ma te turama maitai i te eˈa i mua, e nehenehe tatou e haroaroa i te mau faahopearaa—maitatai aore ra iino—o te tahi eˈa. (Roma 14:21; Timoteo 1, 6:9; Apokalupo 22:12) E hiˈo maite tatou e nafea te mau parau a te Atua i roto i te Bibilia e riro ai ei lamepa i to tatou nei avae e ei tiarama no to tatou nei mau eˈa.

‘E lamepa i to ˈu nei avae’

6. I roto i teihea mau tupuraa e nehenehe ai te mau parau a Iehova e riro ei lamepa i to tatou nei avae?

6 E rave tatou i te mau faaotiraa i te mau mahana atoa. E faaotiraa haihai paha vetahi, i te tahi râ mau taime e faaû paha tatou i te hoê tamataraa i to tatou haerea morare, haerea tia, aore ra tiaraa amui ore. No te faaruru i tera mau ati ma te manuïa, e mea tia ia ‘haamataro tatou i to tatou puai haroaroaraa i te faataa ê i te maitai e te ino.’ (Hebera 5:14, MN) Ma te noaa te ite mau i te Parau a te Atua e ma te taa hau atu â i ta ˈna mau faaueraa tumu, e haamataro tatou i to tatou manaˈo haava ia rave tatou i te mau faaotiraa tiahia e Iehova.—Maseli 3:21.

7. A faataa na i te hoê tupuraa e hinaaro ai paha te hoê Kerisetiano e amuimui e te mau hoa ohipa tiaturi ore.

7 A rave na i te hoê hiˈoraa. E taata paari anei oe o te tamata mau nei i te faaoaoa i to Iehova aau? (Maseli 27:11) Mai te peu e e, ia haapopouhia oe e tia ˈi. A manaˈo na râ maa taime rii e ua horoa hoi te tahi mau hoa ohipa i te hoê titeti na oe ia haere outou i te hoê tataˈuraa tuaro. I te ohipa e hoa auhia oe e te hinaaro nei ratou e haamatau atu â ia oe ia oti te ohipa. Peneiaˈe te manaˈo mau nei oe e e ere ratou i te mau taata iino. E haerea e e manaˈo maitai atoa paha to ratou. E nahea oe? E mea atâta anei ia farii i ta ratou titau-manihini-raa? E nafea te Parau a te Atua e tauturu ai ia rave oe i te hoê faaotiraa tano?

8. Eaha te mau faaueraa tumu bibilia o te tauturu ia feruri tatou i te tumu parau o te mau amuimuiraa?

8 A rave na vetahi mau faaueraa tumu bibilia. Tei roto te faaueraa matamua o te puta mai i te Korinetia 1, 15:33, e na ô ra e: “E ino te parau maitai i te amuiraa iino ra.” E titau anei te peeraa i teie faaueraa tumu ia ape noa oe i te feia tiaturi ore? Eita ïa, o te pahonoraa bibilia i tera uiraa. Ua tâuˈa hoi te aposetolo Paulo iho ma te here i “te taata atoa nei,” e te feia tiaturi ore atoa hoi. (Korinetia 1, 9:22) E titau te huru mau o te Kerisetianoraa ia anaanatae tatou ia vetahi ê—e te feia atoa aita e turu nei i ta tatou mau tiaturiraa. (Roma 10:13-15) E nafea ïa tatou e nehenehe ai e pee i te aˈoraa e “e hamani maitai i te taata atoa” ia faataa ê roa tatou iho i te taata e hinaaro nei paha i ta tatou tauturu?—Galatia 6:10.

9. Eaha te aˈoraa bibilia i te tauturu mai ia vai faito noa i roto i to tatou taairaa e to tatou mau hoa ohipa?

9 Te vai nei râ te hoê taa-ê-raa rahi i te tâuˈaraa ˈtu i te hoê hoa ohipa e te riroraa mai ei hoa rahi. E taaihia, i ǒ nei, te tahi atu faaueraa tumu bibilia. Ua faaara te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano e: “Eiaha outou ia amui-au-ore-hia i te feia faaroo ore ra.” (Korinetia 2, 6:14) Eaha te auraa o te parau “eiaha . . . ia amui-au-ore-hia”? Te huri nei vetahi mau tatararaa o te Bibilia i teie mau parau e “eiaha ia apiti,” “eiaha ia tamata i te haa amui ei aifaito,” aore ra “a faaea na i te faatupu i te taairaa tano ore.” Afea te hoê taairaa e te hoê hoa ohipa e riro ai ei mea tano ore? Afea te reira e tahiti ai i te otia a riro ai ei zugo tuea ore? I roto i teie huru tupuraa, e nehenehe te Parau a te Atua, te Bibilia, e aratai i to oe taahiraa.

10. (a) Mea nafea to Iesu maitiraa i to ˈna mau hoa? (b) Eaha te mau uiraa o te nehenehe e tauturu i te hoê taata ia rave i te mau faaotiraa maitatai no nia i te amuimuiraa?

10 A rave na i te hiˈoraa o Iesu, mai te poieteraa mai â ua here oia i te taata. (Maseli 8:31) Ua faatupu o ˈna i te hoê taairaa piri e ta ˈna mau pǐpǐ a parahi ai oia i te fenua nei. (Ioane 13:1) Ua “aroha” atoa oia i te hoê taata tei haavarehia e te haapaoraa. (Mareko 10:17-22) Ua haamau atoa râ Iesu i te mau otia papu i te maitiraa i to ˈna mau hoa rahi. Aita oia i faatupu i te mau taairaa piri e te taata o tei anaanatae ore roa i te rave i te hinaaro o to ˈna Metua. I te hoê taime, ua parau Iesu e: “O outou to ˈu taua ia haapao outou i te mau parau atoa ta ˈu i parau atu ia outou na.” (Ioane 15:14) Parau mau, e faahoa paha oe e te tahi rave ohipa. A uiui râ ia oe iho: ‘Te hinaaro ra anei teie taata e rave i ta Iesu e faaue nei? Te hinaaro ra anei o ˈna e haapii no nia ia Iehova, te Atua o ta tatou e haamori ia au i te faaueraa a Iesu? Hoê â anei mau ture aveia morare ta ˈna e ta ˈu ei Kerisetiano?’ (Mataio 4:10) A tauaparau ai oe i te mau rave ohipa ma te onoono i te faaohipa i te mau ture aveia o te Bibilia, e noaa ia oe te mau pahonoraa papu i teie mau uiraa.

11. A faahiti na i te tahi mau tupuraa e mea tia ia aratai te mau parau a te Atua i to tatou mau taahiraa.

11 E riro te mau parau a te Atua ei lamepa i to tatou nei avae i roto e rave rahi atu â tupuraa. Ei hiˈoraa, e nehenehe e pûpûhia ˈtu te hoê ohipa hinaaro-ru-hia no te hoê Kerisetiano ohipa ore. E pau rahi râ to ˈna taime e mea rohirohi roa, e mai te peu e e farii o ˈna i teie ohipa, eita o ˈna e tae i te rahiraa o te mau putuputuraa Kerisetiano e eita o ˈna e nehenehe e apiti atu i te tahi atu mau ohipa taaihia i te haamoriraa mau. (Salamo 37:25) No te tahi atu Kerisetiano, te hinaaro uˈana nei oia e hiˈo i te faaanaanataeraa o te ofati mau nei i te mau faaueraa tumu bibilia. (Ephesia 4:17-19) No te tahi atu, e riri ohie paha o ˈna i te mau hapa a te mau hoa faaroo. (Kolosa 3:13) I roto i teie huru tupuraa taatoa, e mea tia ia riro te Parau a te Atua ei lamepa i to tatou nei avae. Oia mau, ma te pee i te mau faaueraa tumu bibilia e nehenehe ai tatou e faaruru i te mau fifi atoa o te oraraa ma te manuïa. “E mea faufaa” te Parau a te Atua “ei haapiiraa, ei faahaparaa, ei faatitiaifaroraa i te mau mea, ei aˈoraa ma te parau-tia ra.”—Timoteo 2, 3:16MN.

“E tiarama no to ˈu nei mau eˈa”

12. E nafea te mau parau a te Atua e riro ai ei tiarama no to tatou nei mau eˈa?

12 Te na ô atoa ra te Salamo 119:105 e e tiarama te mau parau a te Atua no to tatou mau eˈa, ma te turama i te eˈa e vai ra i mua. Aita tatou i vaiiho-poiri-noa-hia no nia i te tau a muri aˈe, no te mea te faataa nei te Bibilia i te auraa o te mau tupuraa ahoaho o te ao nei e eaha te faahopearaa. Oia mau, ua ite tatou e te ora nei tatou i te “anotau hopea” nei o teie faanahoraa ino o te mau mea. (Timoteo 2, 3:1-5) Ma te ite eaha to mua e haa puai te reira i nia i to tatou nei huru oraraa. Ua papai te aposetolo Petero e: “E teie nei, e mou anaˈe taua mau mea atoa nei, mai te aha to outou huru e tia ˈi i te haapao maitai e te paieti; i te tiairaa e te ruraa ˈtu ia tae mai taua mahana o te Atua ra!”—Petero 2, 3:11, 12.

13. E nafea to tatou tau ru e ohipa ˈi i nia i to tatou huru feruriraa e oraraa?

13 E mea tia ia faaite to tatou huru feruriraa e oraraa i to tatou tiaturiraa papu e “te mou nei . . . teie nei ao, e ta to te ao atoa e hinaaro nei.” (Ioane 1, 2:17) E tauturu te faaohiparaa i te aratairaa a te Bibilia ia rave tatou i te mau faaotiraa paari no nia i ta tatou mau fa a muri aˈe. Ei hiˈoraa, ua na ô Iesu e: “E mata na râ outou i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-tia na ˈna; e amui-atoa-hia mai taua mau mea ra ia outou.” (Mataio 6:33) Ia haapopouhia te taurea e rave rahi o te tiaturi nei i te parau a Iesu ma te rave i te taviniraa taime taatoa! Ua tere vetahi—oia atoa te mau utuafare taatoa—ma te aau tae i te mau fenua e hinaaro-ru-hia ra te feia poro i te Basileia.

14. Mea nafea te hoê utuafare Kerisetiano i faaaano ai i ta ratou taviniraa?

14 A feruri na i te hoê utuafare Kerisetiano e maha melo tei faarue i te fenua Marite no te haere i te Repupirita Dominicaine no te tavini e te hoê amuiraa no te hoê oire e 50 000 taata. Fatata 130 taata poro i te Basileia i roto i taua amuiraa ra. I te 12 no Eperera 2006 râ, ua fatata 1 300 tei tae mai i te Oroa haamanaˈoraa i te poheraa o te Mesia! “Ua teatea ïa i teie nei ua auhune” te aua pororaa i tera vahi, i muri noa ˈˈe e pae avaˈe, ua aratai teie metua tane, metua vahine, tamaiti e tamahine e 30 haapiiraa bibilia i te taatoaraa. (Ioane 4:35) Te faataa ra teie metua tane: “E 30 taeae e tuahine no teie amuiraa tei tere i ǒ nei no te tauturu. Fatata e 20 na Marite mai ïa, e te toea na te mau motu Bahamas, na Kanada, Italia, Niu Zelani e Paniora mai. Ua tae mai ratou ma te hinaaro ru e tavini e e ohipa faufaa roa ta ratou i nia i te anaanataeraa o te mau taeae no ǒ nei.”

15. Eaha te mau haamaitairaa ta outou i fanaˈo i te tuu-na-mua-raa i te mau faufaa a te Basileia i roto i to outou oraraa?

15 Papu maitai, eita e rave rahi e nehenehe e reva i te tahi atu fenua no te tavini i te vahi e hinaaro-rahi-hia te feia poro. Tera râ e ite mau â te feia o te nehenehe—aore ra o te faaau i to ratou huru oraraa ia vata ratou—i te mau haamaitairaa ma te rave i teie tuhaa o te taviniraa. E noa ˈtu eaha te vahi e tavini ai outou, eiaha ia ere i te oaoaraa ta outou e fanaˈo a tavini ai outou ia Iehova ma to outou puai atoa. Mai te peu e e tuu na mua outou i te mau faufaa a te Basileia i roto i to outou oraraa, te fafau ra Iehova e ‘ninii i te taoˈa rahi roa ei maitai no outou.’—Malaki 3:10.

Te fanaˈoraa i te aratairaa a Iehova

16. E nafea tatou e maitaihia ˈi i te vaiihoraa i te mau parau a te Atua ia aratai ia tatou?

16 Mai ta tatou i ite iho nei, te aratai nei te mau parau a Iehova ia tatou na roto e piti ravea piri. E riro te reira ei lamepa i to tatou nei avae, ma te tauturu ia tatou ia haere maitai i mua e te aratai ia tatou ia rave tatou i te mau faaotiraa. E e turama te Parau a te Atua i to tatou eˈa ia nehenehe tatou e ite maitai eaha to mua. Na tera ïa e tauturu ia tatou ia pee i te aˈoraa a Petero: “A tatua na i te tauupu o to outou aau, ia itoito, a tiai hua ˈtu ai i te maitai e hopoihia mai no outou i te faraa mai o Iesu Mesia ra.”—Petero 1, 1:13.

17. E nafea te haapiiraa i te Bibilia e tauturu ai ia pee tatou i te aratairaa a te Atua?

17 Aita ïa e feaaraa, te horoa nei Iehova i te aratairaa. Teie râ te uiraa, E auraro anei outou i te reira? Ia taa outou i te aratairaa a Iehova, a faaoti i te taio i te hoê tuhaa o te Bibilia i te mau mahana atoa. A feruri maite i ta outou e taio nei, a tamata i te haroaroa i te hinaaro o Iehova no nia i te mau mea, e a manaˈo i te mau faaohiparaa taa ê o te mau papai i roto i to outou oraraa. (Timoteo 1, 4:15) E a faaohipa i to outou “feruriraa” ia rave outou i ta outou iho mau faaotiraa.—Roma 12:1MN.

18. Ia vaiiho tatou i te Parau a te Atua ia aratai ia tatou, eaha te mau haamaitairaa e noaa mai?

18 Ia faatia tatou i te mau faaueraa tumu o te Parau a te Atua ia na reira, e turama ïa ratou ia tatou e e horoa mai i te aratairaa hinaarohia ia rave tatou i te mau faaotiraa no nia i te eˈa tano ia pee atu. E nehenehe tatou e tiaturi e ‘e paari te aau o te maua’ i te mau parau a Iehova i papaihia. (Salamo 19:7) Ia farii tatou ia aratai te Bibilia ia tatou, e fanaˈo ïa tatou i te hoê manaˈo haava mâ e te mauruuru e noaa mai i te faaoaoaraa ia Iehova. (Timoteo 1, 1:18, 19) Ia vaiiho tatou i te mau parau a te Atua ia aratai i to tatou taahiraa i te mau mahana atoa, e faautua maitai roa Iehova ia tatou i te ora mure ore.—Ioane 17:3.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• No te aha e mea faufaa ˈi ia vaiiho tatou e na te Atua ra o Iehova e aratai i to tatou taahiraa?

• E nafea te mau parau a te Atua e riro ai ei lamepa i to tatou nei avae?

• E nafea te mau parau a te Atua e riro ai ei tiarama no to tatou mau eˈa?

• E nafea te haapiiraa i te Bibilia e tauturu ai ia pee tatou i te aratairaa a te Atua?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 19]

Afea e ere ai i te mea paari te amuimuiraa e te hoê taata tiaturi ore?

[Hohoˈa i te api 20]

To Iesu anaˈe mau hoa rahi tei rave i te hinaaro o Iehova

[Hohoˈa i te api 21]

Te faaite ra anei to tatou huru oraraa e te mata na tatou i te imi i te mau faufaa a te Basileia?