Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E ore anei te aroha ore?

E ore anei te aroha ore?

E ore anei te aroha ore?

E RAVE rahi o te farii iho â e o te miimii te tumu matamua o te aroha ore na te ao nei i teie mahana. Ua faatupu te mau huero i ueuehia ahia aˈenei matahiti e tei parauhia te ui o te vau na mua, i te hoê totaiete i reira te rahiraa e haapao ai na mua roa ia ratou iho. E rave rahi o te rave i te titauhia ia roaa ta ratou e hinaaro, e pinepine ma te faaohipa i te haavîraa uˈana. E parau mau te reira eiaha noa no te taata iho no te mau nunaa taatoa atoa râ.

E au ra e e ere te oraraa o te mau taata-tupu i te mea faufaa roa faahou. Mea au atoa na vetahi e haamauiui. E mea arearea te reira na ratou, mai te feia ohipa ino o te faˈi e e haamauiui ratou ia vetahi ê no te ite noa i te mau huru aau puai roa ino. E eaha ïa no te mau mirioni taata mea au aˈe na ratou te mau hohoˈa teata no nia i te haavîraa uˈana e te aroha ore, o te faaitoito ra i te tapihaa o te hohoˈa teata ia haafaufaa i taua mau manaˈo tumu ra? E rave rahi aita te huru aau e hauti faahou ra no te mataitai-tamau-raa i te mau ohipa haavî uˈana na roto i te faaanaanataeraa e te mau parau apî.

E pinepine te aroha ore i te tuino i te pae feruriraa e i te haamata i te hoê ohuraa hopea ore. Ma te faahiti i te haavîraa uˈana ta te aroha ore i faatupu, te parau ra o Noemí Díaz Marroquín, orometua haapii i te hoê fare haapiiraa tuatoru i Mehiko: “E haapiihia te haavîraa uˈana, e taˈere te reira . . . Te haapii nei tatou e nafea ia haa ma te haavî uˈana, ia farii to tatou huru tupuraa e ia faaitoito i te reira.” No reira, e nehenehe te feia i hamani-ino-hia e na reira atoa i nia ia vetahi ê i te pae hopea, peneiaˈe ma te hoê â huru i hamani-ino-hia ˈi ratou.

I roto i te tahi atu mau tupuraa, na te inu-hua-raa i te ava e te rave-hua-raa i te raau taero e aratai atu i te haavîraa uˈana ra. Eiaha e haamoe i te mau taata aita e mauruuru ra i ta ratou faatereraa no te oreraa e haamâha i te hinaaro o te taata. Ua faaoti vetahi o ratou e faaite i to ratou mau manaˈo, e faatupu i te mau ohipa aroha ore e e faaitoito i te totoaraa, e e pinepine te reira i te haamauiui i te feia hapa ore.

E uiui paha oe: ‘Na te mau taata anei e haapii ra ia ratou iho i te ohipa ino? Eaha te mau tumu o teie tupuraa i teie mahana?’

O vai mau te tumu o te aroha ore?

Te parau maira te Bibilia e e mana puai to te Diabolo ra o Satani i nia i teie nei ao, ma te parau ia ˈna “te atua o teie nei ao ra.” (Korinetia 2, 4:4) O ˈna te ihotaata miimii e te aroha ore roa ˈˈe i te ao taatoa. Ua faahohoˈa maitai o Iesu ia ˈna ei “taparahi taata” e ei “metua . . . no te haavare.”—Ioane 8:44.

Mai to Adamu e to Eva auraro-ore-raa mai â, to raro aˈe te huitaata i te mana puai o Satani. (Genese 3:1-7, 16-19) Fatata 15 senekele i muri aˈe i to na taata faaipoipo matamua fariu-ê-raa ia Iehova, ua rave te mau melahi orure hau i te tino taata, ua taoto i te mau vahine, e ua fanau mai i te hoê huaai natura ore tei parauhia te Nephilim. Eaha ïa to ratou huru taa ê? Te horoa maira to ratou iˈoa i te pahonoraa. Teie te auraa “tei faatopa ia vetahi ê.” Parau mau, e feia haavî uˈana ratou tei hopoi mai i te aroha ore e te morare ore ta te hoê diluvi anaˈe a te Atua e nehenehe e faaore. (Genese 6:4, 5, 17) Noa ˈtu e ua haamouhia te mau Nephilim i te diluvi, ua hoˈi to ratou mau metua i te ao varua ei demoni itea ore.—Petero 1, 3:19, 20.

E ite-maitai-hia te huru aroha ore o te mau melahi orure hau i roto i te tupuraa o te hoê tamaiti i uruhia e te hoê demoni i te tau o Iesu. Ua rave noa te demoni i te tamaiti, a huri ai ia ˈna i roto i te auahi e i raro i te pape no te tutava i te haapohe ia ˈna. (Mareko 9:17-22) Papu maitai, te faaite ra taua mau “varua iino” ra i te huru ino o to ratou raatira rahi aroha ore, te Diabolo ra o Satani.—Ephesia 6:12.

I teie mahana, te tamau nei te mana demoni i te faaitoito i te aroha ore o te taata, mai ta te Bibilia i tohu: “E tupu te ati rahi i taua anotau hopea nei . . . E riro te taata nei ei miimii, . . . e faaahaaha, e teoteo, e faaino, e faaroo ore i te metua, e mauruuru ore, e te viivii, e aroha ore, e tahemo parau au, e pari haavare noa, e haapao ore, e iria, e te au ore i te taata maitatai ra, e haavare, e mârô, e faateitei, e te hinaaro i te mau mea e navenave ai ra aore hinaaro i te Atua, e hohoˈa paieti hoi to ratou, o te puai râ o te reira ra, ua hunahia ïa ia ratou.”—Timoteo 2, 3:1-5.

Te faaite ra te mau parau tohu bibilia e e anotau ati rahi taa ê to tatou no te mea i muri aˈe i te haamauraahia te Basileia o te Atua e te Mesia ra o Iesu i 1914, ua tiahihia mai o Satani e ta ˈna mau nuu demoni mai te raˈi mai. Te parau ra te Bibilia e: “E ati ra hoi to te fenua e to te tai, tei raro atu na hoi te [D]iabolo ia outou na; e riri rahi hoi to ˈna, no te mea ua ite oia e maa taime poto to ˈna e toe nei.”—Apokalupo 12:5-9, 12.

Te auraa anei ïa e eita te tupuraa e nehenehe e maitai mai? Te parau ra o Díaz Marroquín, i faahitihia aˈenei, e “e nehenehe te taata e haapii riirii i te faaore” i te haerea au ore. Tera râ, ma te mana o Satani e parare ra i te fenua i teie mahana, eita paha te hoê taata e nehenehe e faaore i te haavîraa uˈana mai te peu e eita oia e vaiiho i te tahi atu mana teitei aˈe ia ohipa i nia i to ˈna huru feruriraa e ta ˈna raveraa. Eaha tera mana?

E nehenehe e taui—e nafea?

Ma te oaoa, o te varua moˈa o te Atua te mana puai roa ˈˈe e vai nei, e e nehenehe te reira e faaore i te mau mana demoni atoa. E faaitoito te reira i te here e te maitai o te huitaata. Ia î tatou i te varua o te Atua, e mea tia ia ape te taata atoa e hinaaro ra e faaoaoa ia Iehova, i te haerea e au i te aroha ore. E titau te reira ia taui i to ˈna iho huru no te faaau i nia i te hinaaro o te Atua. E eaha ïa taua hinaaro ra? O te pee-maitai-raa ïa tatou i te haerea o te Atua. Oia hoi, te hiˈoraa ia vetahi ê mai ta te Atua e hiˈo.—Ephesia 5:1, 2; Kolosa 3:7-10.

E haapapu te hoê haapiiraa o te huru raveraa a te Atua, ia oe e aita roa o Iehova i tâuˈa ore ia vetahi ê. Aita roa oia i hamani ino ma te parau-tia ore i te mau taata, aore ra i te mau animara. * (Deuteronomi 22:10; Salamo 36:7; Maseli 12:10) Mea riri na ˈna te aroha ore e te feia atoa e na reira ra. (Maseli 3:31, 32) Te tauturu nei te huru taata apî ta Iehova e titau ra i te mau Kerisetiano ia atuatu, ia faariro ratou ia vetahi ê ei mea hau aˈe e ia faatura ïa ia ratou. (Philipi 2:2-4) Te vai ra i roto i tera huru taata Kerisetiano apî “[te] aroha noa, e te hamani maitai, e te haehaa e te mǎrû, e te faaoromai rahi.” Eiaha e haamoe i te aroha “o taua tatua nehenehe roa ra ïa.” (Kolosa 3:12-14) Eita anei oe e farii e e taa ê roa te ao ahiri e rahi taua mau huru maitatai ra?

Tera râ, e nehenehe oe e uiui mai te peu e e nehenehe mau te huru taata e taui. A hiˈo na i te hoê hiˈoraa o te oraraa mau. Ua matau o Martín * i te tutuô roa i nia i ta ˈna vahine i mua i ta raua mau tamarii e i te taparahi ino ia ˈna. I te hoê taime, ua atâta roa te tupuraa a horo atu ai te mau tamarii e tii i te tauturu i te feia tapiri. I muri aˈe e rave rahi matahiti, ua haamata te utuafare i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova. Ua haapii o Martín teihea huru taata e mea tia ia riro oia e e nafea oia ia ohipa i nia ia vetahi ê e tia ˈi. Ua nehenehe anei oia e taui? Te pahono ra ta ˈna vahine: “Na mua ˈtu, mea taa ê roa ta ˈu tane ia riri oia. No te reira, ua huehue to matou oraraa ehia maororaa. Aita e ravai te parau no te haamauruuru ia Iehova no te tautururaa ia Martín ia taui. I teie nei e metua tane maitai e e tane faahiahia roa oia.”

Te tahi noa hiˈoraa tera. Na te ao atoa, e mirioni taata tei haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova o tei haapae i to ratou huru aroha ore. Oia, e nehenehe mau e taui.

Ua fatata te hopea o te aroha ore atoa

Ua fatata te Basileia o te Atua—te hoê faatereraa i haamauhia i teie nei i nia i te raˈi, o te Mesia ra o Iesu hoi te Faatere aumihi—i te faaohipa roa i to ˈna mana i nia i te fenua. Ua tamâ-aˈena-hia te mau raˈi ia Satani, te tumu o te aroha ore atoa e ta ˈna mau demoni. Ua fatata te Basileia o te Atua i te haamâha i te mau hinaaro o to ˈna mau tino huiraatira o te au i te hau i te fenua nei. (Salamo 37:10, 11; Isaia 11:2-5) Tera anaˈe te ravea mau no te mau fifi o te ao. Tera râ, e nafea ïa mai te peu e, a tiai noa ˈi oe i teie Basileia, e atihia oe no te aroha ore?

Eita te faaohiparaa i te ino no te ino e haamaitai mai i te tupuraa. E faarahi roa ˈtu te reira. Te titau maira te Bibilia ia tiaturi ia Iehova, o te ‘hopoi atu i te taata atoa ra i tei au i ta ˈna ra parau, e tei au i te hopea o ta ˈna e rave ra’ i te taime ta ˈna i faataa. (Ieremia 17:10) (A hiˈo i te tumu parau tarenihia, “E nafea i mua i te aroha ore.”) Parau mau, e mauiui paha oe no te mea ua û oe i te hamani-ino-raa aroha ore. (Koheleta 9:11) Tera râ, e nehenehe te Atua e faaore i te mau faahopearaa o te aroha ore atoa, e tae noa ˈtu te pohe. Ia au i ta ˈna parau fafau, e faatia-faahou-hia te feia ta ˈna e haamanaˈo ra i pohe i te mau ohipa aroha ore.—Ioane 5:28, 29.

Noa ˈtu e e nehenehe tatou e atihia no te aroha ore e vai noa ra, e nehenehe tatou e ite i te tamahanahanaraa maoti te auhoaraa piri e te Atua e te faaroo aueue ore i ta ˈna mau parau fafau. A hiˈo na ia Sara o tei rave i ta ˈna na tamaiti e piti ma te tauturu ore a ta ˈna tane e ua haapao maitai oia e ia fanaˈo raua i te hoê haapiiraa maitai. I te ruhiruhiaraa mai o Sara, ua faarue ta ˈna na tamaiti ia ˈna, ma te vaiiho ia ˈna ma te tauturu ore i te pae materia e i te pae utuuturaa maˈi atoa. Tera râ, te na ô ra Sara, e Kerisetiano oia i teie nei, e: “Noa ˈtu e te peapea nei au, aita o Iehova i faarue ia ˈu. Ua ite au i ta ˈna turu na roto i to ˈu mau taeae e tuahine pae varua, o tei haapao noa ia ˈu. Te tiaturi papu ra vau e ua fatata o ˈna i te faatitiaifaro eiaha noa i to ˈu fifi i to te taatoaraa râ o te feia o te tiaturi ra i to ˈna mana e o te rave ra i ta ˈna e faaue ra.”

O vai tera mau taeae e tuahine pae varua ta Sara e parau ra? O to ˈna ïa mau hoa Kerisetiano, oia hoi te mau Ite no Iehova. Ua riro ratou ei fetii taeae aumihi i te ao nei o te tiaturi ra e ua fatata roa te aroha ore i te ore. (Petero 1, 2:17) Eita roa ˈtu te tumu matamua roa o te aroha ore, te Diabolo ra o Satani, eita atoa te hoê taata e ohipa mai ia ˈna e vai noa. E riro teie “anotau aroha ore,” mai ta te hoê taata papai e parau ra, ei mea tahito. No te aha e ore ai e haapii no nia i teie tiaturiraa ma te farerei i te hoê Ite no Iehova?

[Nota i raro i te api]

^ No te faahohonu i te mau huru maitatai e te huru o te Atua, a hiˈo i te buka E haafatata ˈtu ia Iehova, neneihia e te mau Ite no Iehova.

^ Ua tauihia te tahi mau iˈoa.

[Tumu parau tarenihia i te api 6]

E nafea i mua i te aroha ore

Te pûpû ra te Parau a te Atua i te mau aˈoraa maitai e nafea i mua i te aroha ore. A hiˈo e nafea oe ia faaohipa i teie mau parau paari:

“Eiaha e parau e, E tahoo atu vau i taua ino nei; e tiai maite râ ia Iehova, e na ˈna oe e faaora.”—Maseli 20:22.

“Ia hiˈo oe i te taata rii i te hamani-ino-raahia, e te ruriraa i te ture e te parau-tia . . . , eiaha te rahi i te aueue i taua mea ra; o tei teitei ra hoi tei hiˈo i taua taata teitei ra.”—Koheleta 5:8.

“E ao to tei mǎrû; e riro hoi ia ratou te fenua.”—Mataio 5:5.

“E te mau mea atoa ta outou i hinaaro ia vetahi ê ra, e na reira atoa ˈtu outou ia ratou.”—Mataio 7:12.

“Eiaha roa te ino e tahoohia i te ino i te taata atoa nei. E haamanaˈo na i te mea maitai i te aro o te taata atoa nei. Peneiaˈe o te tia ra, e parahi hau noa outou i roto i te taata atoa nei. E au mau here e, eiaha outou e tahoo, tuu noa ˈtu râ i te riri; ua papaihia hoi e, Te parau maira Iehova, Ei ia ˈu te riri, na ˈu ïa e tahoo atu.”—Roma 12:17-19.

“I pohe atoa . . . te Mesia iho no outou; e ua vaiiho hoi i te [hiˈoraa] na outou, ia pee [maite] outou i to ˈna taahiraa avae . . . O tei ore i faaino atu, ia faainohia mai oia; e ia [mauiui] oia ra, aore oia i parau tahoo atu; ua [tiaturi noa râ i tei haava ma te parau-tia].”—Petero 1, 2:21-23MN.

[Hohoˈa i te api 7]

Ua haapii Iehova i te taata e rave rahi ia haapae i te aroha ore