Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ia haamaitai te amuiraa ia Iehova

Ia haamaitai te amuiraa ia Iehova

Ia haamaitai te amuiraa ia Iehova

“E faaite au i to iˈoa i to ˈu ra mau taeae, ei rotopu i te ekalesia [aore ra amuiraa] ra e haamaitai atu ai au ia oe.”—HEBERA 2:12.

1, 2. No te aha mea faufaa roa ˈi te amuiraa, e eaha ta ˈna tuhaa faufaa?

 I TE roaraa o te tuatapaparaa, ua itea mai i te mau taata te auhoaraa e te panoonoo ore i rotopu i te oraraa utuafare tumu auhoê. Teie râ, te faataa ra te Bibilia i te tahi atu auhoêraa i reira e rave rahi taata e ati aˈe te paraneta i teie mahana e fanaˈo ai i te auhoaraa e te panoonoo ore taa ê. O te amuiraa Kerisetiano ïa. Mai te peu e no roto oe i te hoê utuafare auhoê aore ra eita, e nehenehe oe e e mea tia ia mauruuru oe i ta te Atua i horoa na roto i te amuiraa. Parau mau, mai te peu e te apiti aˈena ra oe i te hoê amuiraa a te mau Ite no Iehova, e nehenehe paha oe e faaite i te auhoaraa mahanahana e te huru panoonoo ore ta oe e fanaˈo ra i reira.

2 E ere te amuiraa i te tahi pǔpǔ totiare noa. E ere i te hoê totaiete taata aore ra taiete i reira te mau taata hoê â huru oraraa aore ra anaanataeraa i te pae o te hoê tuaro aore ra faaanaanataeraa e amui mai ai. Te fa matamua roa a te amuiraa, e haamori ïa i te Atua ra o Iehova. E mea maoro aˈenei te reira, mai ta te buka Salamo e haamahitihiti ra. I roto i te Salamo 35:18, te taio nei tatou: “E haamaitai au ia oe i roto i te amuiraa rahi ra i reira; e arue au ia oe i te aro o te taata atoa e rave rahi.” Te faaitoito atoa ra te Salamo 107:31, 32 ia tatou: “Na ratou e haamaitai ia Iehova i to ˈna ra aroha [aore ra aau maitai], e ta ˈna ra mau ohipa taa ê i te tamarii a te taata nei. E faateitei ratou ia ˈna i roto i te amuiraa o te taata ra.”

3. No Paulo, e rave te amuiraa i te aha?

3 Ua haamataratara te aposetolo Kerisetiano o Paulo i te tahi atu tuhaa faufaa roa a te amuiraa i to ˈna faahitiraa i “te fare o te Atua ra, te ekalesia [aore ra amuiraa] o te Atua ora ra, o te pou e te tumu o te parau mau ra.” (Timoteo 1, 3:15) Te parau ra Paulo no nia i teihea amuiraa? E nafea te Bibilia e faaohipa ˈi i te taˈo “ekalesia,” aore ra amuiraa? E eaha te faahopearaa o te reira i nia i to tatou oraraa e ta tatou mau tiairaa e tia ˈi? No te ite atu, e hiˈopoa anaˈe na mua i te mau faaohiparaa o te taˈo “ekalesia,” aore ra amuiraa, i roto i te Parau a te Atua.

4. Mea nafea te taˈo “amuiraa” i te faaohipa-pinepine-raahia i roto i te mau Papai Hebera?

4 No roto mai te taˈo Hebera i huri-pinepine-hia ei “amuiraa” i te hoê taˈo tumu oia hoi “tairuru” aore ra “haaputuputu.” (Deuteronomi 4:10; 9:10) Ua faaohipa te fatu salamo “amuiraa” no te mau melahi i te raˈi, e e nehenehe te reira e faaohipahia no te hoê pǔpǔ feia parau ino. (Salamo 26:5; 89:5-7) Teie râ, te faaohipa pinepine ra te mau Papai Hebera i te reira no te mau Iseraela. Ua faaite te Atua e ‘e riro Iakoba ei amuiraa o te mau nunaa,’ e ua tupu te reira. (Genese 28:3, MN; 35:11; 48:4) Ua piihia, aore ra ua maitihia, te mau Iseraela no te riro mai ei “amuiraa [a Iehova],” ei “amuiraa a te Atua [mau].”—Numera 20:4; MN; Nehemia 13:1; Iosua 8:35; Samuela 1, 17:47, MN; Mika 2:5.

5. Eaha te taˈo Heleni i huri-pinepine-hia ei “ekalesia,” aore ra amuiraa, e e nafea teie taˈo e nehenehe ai e faaohipahia?

5 Te taˈo Heleni tuea, o ek·kle·siʹa, no roto mai ïa i na taˈo Heleni e piti oia hoi “i rapae au” e e “pii.” E nehenehe atoa te reira e faaohipahia no te hoê pǔpǔ a te ao, mai “te apooraa” ta Demeterio i tiarepu no te patoi ia Paulo i Ephesia. (Ohipa 19:32, 39, 41) Teie râ, te faaohipa pinepine ra te Bibilia i te reira no te amuiraa Kerisetiano. Te huri ra te tahi mau iritiraa i teie taˈo ei “fare pure,” te na ô ra râ te hoê titionare (The Imperial Bible-Dictionary) e “e ere roa ˈtu [te reira] . . . i te hoê fare mau i reira te mau Kerisetiano i te putuputuraa no te haamori i mua i te taata.” Te vahi anaanatae râ, i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano, e ite tatou e ua faaohipahia te taˈo “ekalesia,” aore ra amuiraa, na roto e maha aˈe auraa taa ê.

Te amuiraa faatavaihia o te Atua

6. Eaha ta Davida e Iesu i rave i roto i te amuiraa?

6 Ma te faaohipa i ta Davida mau parau i roto i te Salamo 22:22 no Iesu, ua papai te aposetolo Paulo: “E faaite au i to iˈoa i to ˈu ra mau taeae, ei rotopu i te ekalesia [aore ra amuiraa] ra e haamaitai atu ai au ia oe. I tia ˈi ia [Iesu] ia faarirohia mai tana mau taeae te huru i te mau mea atoa ra, ia riro oia ei tahuˈa rahi [“aroha e te haapao maitai,” MN] i te mau mea a te Atua ra.” (Hebera 2:12, 17) Ua haamaitai Davida i te Atua i rotopu i te amuiraa o Iseraela i tahito ra. (Salamo 40:9) Teie râ, te faahiti ra Paulo i te aha ia ˈna i parau e ua haamaitai Iesu i te Atua ‘i rotopu i te ekalesia [aore ra amuiraa]’? I teihea amuiraa?

7. Eaha te auraa matamua o te taˈo “ekalesia,” aore ra amuiraa, i faaohipahia i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano?

7 Mea faufaa ta tatou e taio ra i roto i te Hebera 2:12, 17. Te faaite ra te reira e e melo atoa te Mesia o te amuiraa i reira to ˈna faaiteraa i te iˈoa o te Atua i to ˈna mau taeae. O vai ma tera mau taeae? O te tuhaa ïa o te “[huero] o Aberahama,” te mau taeae a te Mesia i faatavaihia i te varua, “tei noaa atoa te parauraa no te raˈi maira.” (Hebera 2:16–3:1; MN; Mataio 25:40) Oia, te auraa matamua o te taˈo “ekalesia,” aore ra amuiraa, i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano, oia ïa te pǔpǔ taatoa o te mau pǐpǐ a te Mesia i faatavaihia i te varua. O teie na melo faatavaihia 144 000 ïa “te ekalesia [aore ra amuiraa] feia matahiapo ra, tei papaihia te iˈoa i te ao ra.”—Hebera 12:23.

8. Mea nafea to Iesu faaite-atea-raa i te haamauraa o te amuiraa Kerisetiano?

8 Ua faaite Iesu e ua fatata teie “ekalesia,” aore ra amuiraa, Kerisetiano i te haamauhia. Fatata hoê matahiti hou to ˈna poheraa, ua parau oia i te hoê aposetolo e: “O Petero oe, e ei nia iho i teie nei pǎpǎ e patu ai au i tau ekalesia [aore ra amuiraa], e e ore roa ïa e noaa i te uputa o hade.” (Mataio 16:18) Ua maramarama maitai Petero raua Paulo atoa e o Iesu iho te pǎpǎ i faaite-atea-hia. Ua papai Petero e “e feia [fatu-taa-ê-hia]” tera mau taata i patuhia ei “ofai ora” o te hoê fare pae varua i nia i te pǎpǎ, te Mesia, ‘no te faaite hua i te mau maitai’ o Tei parau ia ratou.—Petero 1, 2:4-9; MN; Salamo 118:22; Isaia 8:14; Korinetia 1, 10:1-4.

9. Inafea te haamauraahia te amuiraa o te Atua?

9 Inafea teie “feia fatu-taa ê-hia” i te haamauraahia ei amuiraa Kerisetiano? I te Penetekose 33 T.T. ïa i to te Atua niniiraa i te varua moˈa i nia i te mau pǐpǐ i tairuru mai i Ierusalema. I muri aˈe i taua mahana ra, ua horoa Petero i te hoê oreroraa parau aravihi i te hoê pǔpǔ ati Iuda e peroseluto. Ua patiatia pupu te aau o e rave rahi no nia i te poheraa o Iesu; ua tatarahapa e ua bapetizohia ratou. E ite tatou i roto i te faatiaraa bibilia e ua na reira e toru tausani, ma te riro oioi i muri aˈe ei melo o te amuiraa apî a te Atua o te rahi noa ˈtu ra. (Ohipa 2:1-4, 14, 37-47) Ua maraa te reira no te mea mea rahi roa te ati Iuda e te peroseluto i farii e e ere faahou te Iseraela pae tino i te amuiraa o te Atua. O te mau Kerisetiano faatavaihia râ te ‘Iseraela o te Atua’ i te pae varua, te amuiraa mau o te Atua.—Galatia 6:16; Ohipa 20:28.

10. Eaha to Iesu taairaa e te amuiraa o te Atua?

10 Te faataa ê pinepine ra te Bibilia ia Iesu e te feia faatavaihia, mai i roto i teie mau parau “ma te faatura i te Mesia e te ekalesia [aore ra amuiraa].” O Iesu te Upoo o teie amuiraa o te mau Kerisetiano faatavaihia i te varua. Ua papai Paulo e ‘ua haapao te Atua ia Iesu ei upoo i nia iho i te mau mea atoa i te ekalesia [aore ra amuiraa] nei, o to ˈna ïa tino.’ (Ephesia 1:22, 23; 5:23, 32; Kolosa 1:18, 24) I teie mahana, te toe ra i te fenua nei te hoê toea iti noa o te mau melo faatavaihia o teie amuiraa. E nehenehe râ tatou e papu e te here ra to ratou Upoo o Iesu Mesia ia ratou. Te faataahia ra to ˈna huru aau i nia ia ratou i roto i te Ephesia 5:25: “I aroha [aore ra here] te Mesia atoa i te ekalesia [aore ra amuiraa], e ua horoa ia ˈna iho ei taui.” Te here ra oia ia ratou no te mea te haa ra ratou i te pûpû i te Atua i “te hoê tusia arueraa, oia hoi te hotu o te vaha o te faaite ra i to ˈna iˈoa i mua i te taata,” mai ia Iesu atoa i to ˈna parahiraa mai i te fenua nei.—Hebera 13:15MN.

“Ekalesia,” aore ra amuiraa—i roto i te tahi atu mau auraa

11. Eaha te piti o te auraa o te taˈo “ekalesia,” aore ra amuiraa, ta te mau Papai Heleni Kerisetiano e faaohipa ra?

11 I te tahi mau taime, te faaohipa ra te Bibilia i te taˈo “ekalesia,” aore ra amuiraa, i roto i hoê auraa taotiahia ˈtu â aore ra papu maitai, e ere râ no te taatoaraa o te pǔpǔ o na melo faatavaihia 144 000 o te riro mai ei “ekalesia [aore ra amuiraa] a te Atua.” Ei hiˈoraa, ua papai Paulo i te hoê pǔpǔ Kerisetiano: “Eiaha outou ei turoriraa, i te ati Iuda, e te Heleni, e te ekalesia [aore ra amuiraa] atoa a te Atua.” (Korinetia 1, 10:32) Papu maitai, ia ohipa te hoê Kerisetiano no Korinetia i tahito ma te tano ore, e faaturori paha oia ia vetahi. E nehenehe anei ïa teie ohipa tano ore e faaturori i te Heleni, te ati Iuda, aore ra te mau melo faatavaihia taatoa mai tera tau e tae roa mai i teie mahana? Eita roa ˈtu. No reira, e au ra e i roto i teie irava, te faataa ra te mau parau ra ‘te ekalesia [aore ra amuiraa] a te Atua’ i te mau Kerisetiano e ora ra i te hoê taime. E nehenehe ïa te tahi e faahiti i te aratairaa a te Atua, ta ˈna tauturu aore ra haamaitairaa i te amuiraa, oia hoi te mau Kerisetiano taatoa e ora ra i te hoê taime faataahia, i te mau vahi atoa to reira ratou. Aore ra e nehenehe tatou e faahiti i te oaoa e te hau matauhia i roto i te amuiraa a te Atua i teie mahana, oia hoi i rotopu i te huitaeae Kerisetiano taatoa.

12. Eaha te toru o te auraa o te taˈo “ekalesia,” aore ra amuiraa, i faaohipahia i roto i te Bibilia?

12 Te faataa ra te toru o te auraa o te taˈo “ekalesia,” aore ra amuiraa, ta te Bibilia e faaohipa ra i te mau Kerisetiano atoa i roto i te hoê tuhaa fenua. Te taio ra tatou: “E hau atura to te mau ekalesia [aore ra amuiraa] ra i reira e ati noa ˈˈe Iudea atoa e Galilea, e Samaria.” (Ohipa 9:31) Ua hau atu i te hoê pǔpǔ Kerisetiano i taua tuhaa fenua rahi ra, ua parauhia râ te taatoaraa o teie mau pǔpǔ Kerisetiano i Iudea, i Galilea, e i Samaria ei “ekalesia,” aore ra amuiraa. Ia hiˈohia te taata i bapetizohia i te Penetekose 33 T.T., e aita i maoro i muri aˈe, ua hau atu â paha i te hoê pǔpǔ o tei tairuru tamau mai i Ierusalema e te mau vahi tapiri. (Ohipa 2:41, 46, 47; 4:4; 6:1, 7) Ua arii mai o Heroda Ageripa I i Iudea e tae roa ˈtu i to ˈna poheraa i 44 T.T., e mea papu e ia au i te Tesalonia 1, 2:14 e i muri aˈe i 50 T.T., mea rahi te amuiraa i Iudea. No reira, ia taio tatou e ‘ua hamani ino Heroda i te tahi pae o te ekalesia [aore ra amuiraa],’ e nehenehe e manaˈohia e ua hau atu i te hoê noa pǔpǔ i putuputu mai i Ierusalema.—Ohipa 12:1.

13. Eaha te maha o te auraa e te faaohiparaa matauhia a te Bibilia no te taˈo “ekalesia,” aore ra amuiraa?

13 Te maha o te auraa, te faataa ra ïa te hoê atoa faaohiparaa taotiahia ˈtu â e tei matauhia o te taˈo “ekalesia,” aore ra amuiraa, i te mau Kerisetiano o te riro mai ei amuiraa noa o te fenua iho, mai i roto i te hoê utuafare ei hiˈoraa. Ua faahiti Paulo i “te mau ekalesia [aore ra amuiraa] i Galatia.” Ua hau atu i te hoê amuiraa i reira i taua mataeinaa rahi Roma ra. Ua faaohipa Paulo e piti taime i roto i te huru otini i te taˈo “ekalesia,” aore ra amuiraa, no nia ia Galatia, ma te faahiti paha i to Anetiohia, to Derebe, to Lusetera, e to Ikonio. Ua maitihia te mau matahiapo, aore ra tiaau, i roto teie iho mau amuiraa. (Korinetia 1, 16:1; Galatia 1:2; Ohipa 14:19-23, MN) Ia au i te mau Papai, ua riro ratou pauroa ei “ekalesia [aore ra amuiraa] o te Atua.”—Korinetia 1, 11:16; Tesalonia 2, 1:4.

14. Eaha te faaotiraa ta tatou e nehenehe e huti no nia i te faaohiparaa i te taˈo “ekalesia,” aore ra amuiraa, i roto tau irava?

14 I roto te tahi mau tupuraa, e mea nainai paha te mau pǔpǔ i roto i te mau putuputuraa Kerisetiano i te mea e e putuputu ratou i roto i te hoê utuafare. Noa ˈtu râ, ua faaohipahia te taˈo “ekalesia,” aore ra amuiraa, no vetahi o teie mau pǔpǔ iti. Ua ite tatou e te vai ra te mau amuiraa o tei putuputu i roto i te mau fare o Akuila e Perisila, Numepha, e Philemona. (Roma 16:3-5; Kolosa 4:15; Philemona 2) E mea tia ia riro te reira ei faaitoitoraa i te mau amuiraa nainai roa o te fenua iho i teie mahana, o te putuputu tamau atoa ra paha i roto i te hoê utuafare. Ua farii Iehova i tera mau amuiraa iti i te senekele matamua, e te na reira ra iho â oia i teie mahana, ma te haamaitai ia ratou maoti to ˈna varua.

Te haamaitai ra te mau amuiraa ia Iehova

15. Mea nafea te faaiteraahia te ohiparaa a te varua moˈa i roto i vetahi mau amuiraa i te senekele matamua?

15 Ua faahiti tatou i na mua ˈtu e i roto i te tupuraa o te Salamo 22:22, ua haamaitai Iesu i te Atua i rotopu i te amuiraa. (Hebera 2:12) Ua na reira atoa ta ˈna mau pǐpǐ haapao maitai. I te senekele matamua, i te faatavairaahia te mau Kerisetiano mau i te varua moˈa no te riro mai ei tamarii na te Atua e ei taeae hoi no te Mesia, ua fanaˈo vetahi i te ohiparaa hau e te taa ê a te varua. Ua fanaˈo ratou i te mau ǒ semeio a te varua. Ua itehia vetahi mau faaiteraa o tera mau ô na roto i te parau paari taa ê e te ite, te mana no te faaora aore ra no te tohu, aore ra atoa te neheneheraa e paraparau na roto i te mau reo ta ratou i ore i ite.—Korinetia 1, 12:4-11.

16. Eaha te hoê fa o te mau ô semeio a te varua?

16 No nia i te paraparauraa i te hoê reo, ua parau Paulo e: “E himene au ma te [ô a te] varua, e e himene hoi au ma te itehia mai.” (Korinetia 1, 14:15) Ua ite oia i te faufaaraa ia maramarama vetahi ê i ta ˈna mau parau e ia haapiihia hoi ratou. Ta Paulo fa, o te himeneraa aore ra haamaitairaa ia Iehova i roto i te amuiraa. Ua faaitoito oia ia vetahi ê o tei fanaˈo i te mau ô a te varua: “E titau maite ia hau outou i te reira, ia tupu maitai te ekalesia [aore ra amuiraa],” oia hoi te amuiraa no reira iho i reira to ratou faaiteraa i te ô. (Korinetia 1, 14:4, 5, 12, 23) Papu maitai, ua anaanatae Paulo i te mau amuiraa o te fenua iho, ma te ite e i roto ia ratou taitahi, e fanaˈo te mau Kerisetiano i te mau taime maitatai no te haamaitai i te Atua.

17. No nia i te mau amuiraa o te fenua iho i teie mahana, e nehenehe tatou e papu i te aha?

17 Te tamau ra Iehova i te faaohipa e te paturu i to ˈna amuiraa. Te haamaitai nei oia i te pǔpǔ taatoa o te mau Kerisetiano faatavaihia i te fenua nei i teie mahana. E nehenehe te reira e itehia na roto i te maa pae varua pue noa ta te nunaa o te Atua e fanaˈo ra. (Luka 12:42) Te haamaitai nei oia i te huitaeae taatoa na te ao nei. E te haamaitai nei oia i te mau amuiraa o te fenua iho, i reira tatou e haamaitai ai i to tatou Atua Poiete na roto i ta tatou mau ohipa e pahonoraa o te faaitoito i te pae varua. I reira, te haapiihia ra e te haamatarohia ra tatou ia nehenehe tatou e haamaitai i te Atua i te tahi atu mau taime, i te taime a ore ai tatou e tae tino roa ˈtu i rotopu i ta tatou iho amuiraa.

18, 19. E hinaaro te mau Kerisetiano aau haavare ore i roto i te mau amuiraa atoa o te fenua iho e rave i te aha?

18 A haamanaˈo e ua faaitoito te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano o te amuiraa iho i Philipi, i Makedonia: “Te pure noa nei au e ia faaîhia hoi outou i te parau-tia ra, i tei tupu ia Iesu Mesia ra, e turâ ˈtura e haamaitaihia ˈtura te Atua.” Oia atoa, ta ratou paraparauraa ia vetahi ê, i te feia no rapae i te amuiraa Kerisetiano, no nia i to ratou faaroo ia Iesu e to ratou tiaturiraa faahiahia. (Philipi 1:9-11; 3:8-11) No reira, ua faaitoito Paulo i te mau hoa Kerisetiano: “Na roto ia [Iesu], ia pûpû noa tatou i te Atua ra i te hoê tusia arueraa, oia hoi, te hotu o te vaha o te faaite i to ˈna ra i iˈoa i mua i te taata.”—Hebera 13:15MN.

19 Te oaoa ra anei oe i te haamaitairaa i te Atua ‘i rotopu i te ekalesia [aore ra amuiraa],’ mai ia Iesu, e te faaohiparaa i to oe vaha no te arue ia Iehova i mua i te feia aitâ ˈtura i ite o vai te Atua e no te haamaitai ia ˈna? (Hebera 2:12; Roma 15:9-11) I nia i te tahi faito, ua taaihia paha ta tatou iho pahonoraa i to tatou manaˈo i te tuhaa a ta tatou iho amuiraa i roto i te opuaraa a te Atua. I roto i te tumu parau i muri nei, e hiˈopoa tatou e nafea Iehova e aratai ai e e faaohipa ˈi i ta tatou iho amuiraa e eaha ta ˈna tuhaa i roto i to tatou oraraa i teie mahana e tia ˈi.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Mea nafea “te ekalesia [aore ra amuiraa] o te Atua,” oia hoi te mau Kerisetiano faatavaihia, i te haamauraahia?

• Eaha na auraa hau e toru ta te Bibilia e faaohipa ra no te taˈo “ekalesia,” aore ra amuiraa?

• No nia i te amuiraa, ua hinaaro Davida, Iesu e te mau Kerisetiano o te senekele matamua e rave i te aha, e e nafea te reira e ohipa ˈi i nia ia tatou?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 9]

O Iesu te niu o teihea amuiraa?

[Hohoˈa i te api 11]

Ua putuputu mai te pǔpǔ o te mau Kerisetiano o te fenua iho ei “ekalesia [aore ra amuiraa] o te Atua”

[Hohoˈa i te api 12]

Mai te mau Kerisetiano i Bénin, e nehenehe tatou e haamaitai ia Iehova i rotopu i te mau amuiraa