Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ia itoito te amuiraa

Ia itoito te amuiraa

Ia itoito te amuiraa

‘E hau to te mau ekalesia [aore ra amuiraa], ua itoito atura.’—OHIPA 9:31.

1. Eaha te mau uiraa e nehenehe e uihia no nia i “te ekalesia [aore ra amuiraa] o te Atua”?

 I TE mahana Penetekose 33 T.T., ua farii Iehova i te hoê pǔpǔ o te mau pǐpǐ a te Mesia ei nunaa apî, ‘te Iseraela o te Atua.’ (Galatia 6:16) Ua riro atoa mai teie mau Kerisetiano faatavaihia i te varua i ta te Bibilia e parau ra “te ekalesia [aore ra amuiraa] o te Atua.” (Korinetia 1, 11:22) Eaha ïa te auraa? E nafea e faanahohia ˈi “te ekalesia [aore ra amuiraa] o te Atua”? Eaha ta ˈna ohipa i te fenua nei, noa ˈtu ihea to ˈna mau melo i te oraraa? E nafea e taaihia ˈi i to tatou oraraa e to tatou oaoa?

2, 3. Mea nafea to Iesu faaiteraa e e faanahoraa ta te amuiraa?

2 Mai tei faahitihia i roto i te tumu parau i na mua ˈtu, ua faaite atea Iesu i te vai-mau-raa o teie amuiraa o te mau pǐpǐ faatavaihia, ma te parau i te aposetolo Petero e: “Ei nia iho i teie nei pǎpǎ [o Iesu Mesia] e patu ai au i tau ekalesia [aore ra amuiraa], e e ore roa ïa e noaa i te uputa o hade.” (Mataio 16:18) Hau atu â, a parahi noa ˈi Iesu i pihai iho i te mau aposetolo, ua horoa oia i te tahi mau faaueraa no nia i te tereraa e te faanahoraa o te amuiraa o te fatata hoi i te haamauhia.

3 Ua haapii Iesu na roto i te parau e te ohipa e e rave vetahi i roto i te amuiraa i te aratairaa. E na reira ratou ma te tavini ia vetahi ê i roto i ta ratou pǔpǔ. Ua parau te Mesia e: “Ua ite outou e, te faahepo nei te hui mana o te mau fenua i to ratou, e te feia rarahi ra te mana ra ïa i nia iho ia ratou: eita râ e tia ia na reira i roto ia outou; o te hinaaro râ i te faarahi i roto ia outou na, ia riro ïa oia ei tavini no outou; e o te hinaaro ia hau oia ra, ei tavini ïa no outou atoa na e tia ˈi.” (Mareko 10:42-44) Mea maramarama maitai, “te ekalesia [aore ra amuiraa] o te Atua,” e ere ïa i te tahi noa mau taata tei taa ê te tahi i te tahi e tei purara, mai te hoê amuiraa aita i faanahohia. E faanahoraa râ ta te amuiraa i reira te mau taata e ohipa amui ai te tahi e te tahi.

4, 5. Mea nafea to tatou iteraa e e hinaaro te amuiraa i te haapiiraa pae varua?

4 Ua faaite Iesu, o te riro hoi ei Upoo o tera “ekalesia [aore ra amuiraa] o te Atua” e e fanaˈo ta ˈna mau aposetolo e o vetahi ê o tei haapii na roto ia ˈna i te mau hopoia taa maitai i mua i te toea o te amuiraa. No te rave i te aha? Te hoê ohipa faufaa, e horoa i te haapiiraa pae varua i te mau taata i roto i te amuiraa. A haamanaˈo e i mua i vetahi mau aposetolo, ua parau Iesu i faatiahia ia Petero e: “E Simona a Iona e, te here na oe ia ˈu?” Ua pahono Petero: “E te Fatu, e, ua ite oe e, te hinaaro atu nei au ia oe.” Ua na ô Iesu ia ˈna e: “A faaamu i tau mau arenio. . . . A tiai i tau mau mamoe. . . . A faaamu i tau mau mamoe.” (Ioane 21:15-17) E ohipa faufaa mau â!

5 E nehenehe tatou e ite na roto i ta Iesu mau parau e te faaauhia ra te mau taata i haaputuputuhia i roto i te amuiraa i te mau mamoe i roto i te hoê aua. E mea tia ia faaamuhia teie mau mamoe—te mau tane Kerisetiano, te mau vahine e te mau tamarii—i te pae varua e ia tiai-maitai-hia ratou. Hau atu â, i te mea e ua faaue Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ atoa ia haapii ia vetahi ê e ia faariro i te taata ei pǐpǐ, e mea tia ia haamatarohia te mau taata atoa i tae apî mai o te riro ei mamoe na ˈna e nafea ia rave i taua ohipa a te Atua ra.—Mataio 28:19, 20.

6. Eaha te mau faanahoraa i ravehia i roto i te ‘ekalesia [aore ra amuiraa] haamau-apî-hia o te Atua’?

6 I te haamauraahia “te ekalesia [aore ra amuiraa] o te Atua,” ua putuputu tamau mai te melo taitahi no te haapii e no te faaitoito te tahi i te tahi: “Mau papu maite atura ratou i ta te mau aposetolo i haapii ra, e te amui-maite-raa, e te vahiraa i te pane, e te pureraa hoi.” (Ohipa 2:42, 46, 47) Te tahi atu tuhaa rii e itehia ra i roto i te faatiaraa, oia ïa ua maitihia vetahi mau tane i faaî i te mau titauraa no te tauturu i te haapaoraa i te tahi mau ohipa e au. Aita ratou i maitihia no te mau matahiti haapiiraa aore ra te aravihi i te pae o te ohipa. E tane teie ‘tei î i te [varua moˈa] e te paari.’ O Setephano te hoê, e te huti ra te faatiaraa i te ara-maite-raa i nia i to ˈna riroraa ‘ei taata î i te faaroo e te [varua moˈa].’ No te mea ua faanahohia ratou ei amuiraa, “tupu atura te parau a te Atua, e rahi roa ˈtura hoi te mau pǐpǐ i Ierusalema.”—Ohipa 6:1-7MN.

Te mau tane e faaohipahia e te Atua

7, 8. (a) Ua tavini te mau aposetolo e te mau matahiapo i Ierusalema ei aha i rotopu i te mau Kerisetiano matamua? (b) Eaha tei tupu i te horoaraahia te faaueraa na roto i te mau amuiraa?

7 Te taahia ra e na te mau aposetolo i aratai i te amuiraa i te omuaraa, e ere râ o ratou anaˈe. I te hoê taime, ua hoˈi atu Paulo e to ˈna mau hoa i Anetiohia i Suria. Te na ô ra te Ohipa 14:27 e: “E tae maira raua i reira, ua haaputuputu maira raua i te ekalesia [aore ra amuiraa], e ua faaite atura i ta te Atua i rave ia raua ra.” A parahi noa ˈi raua i tera iho amuiraa, ua hiti mai te hoê uiraa, e mea tia anei ia peritomehia te mau Etene tiaturi. No te faatitiaifaro i teie ohipa, ua tonohia Paulo raua Baranaba “i Ierusalema i te mau aposetolo ra e te mau [matahiapo] ra,” o tei tavini maite ei tino aratai.—Ohipa 15:1-3MN.

8 Ua peretiteni te matahiapo Kerisetiano o Iakobo, to Iesu taeae e ere râ i te hoê aposetolo, i to ‘te mau aposetolo e te mau [matahiapo] haaputuputuraa no te feruri i taua parau ra.’ (Ohipa 15:6; MN) I muri aˈe i te paraparauraa e te hiˈopoa-maitai-raa e ma te tauturu a te varua moˈa, ua huti ratou i te hoê faaotiraa ia au i te mau Papai. Ua hapono ratou i te reira na roto i te hoê rata i te mau amuiraa o te fenua iho. (Ohipa 15:22-32) Ua farii te mau taata i horoahia teie haamaramaramaraa e ua faaohipa ratou i te reira. Ma teihea faahopearaa? Ua itoitohia e ua faaitoitohia te mau taeae e tuahine. Te na ô ra te Bibilia e: “Itoito atura te mau ekalesia [aore ra amuiraa] i te faaroo, tupu atura i te rahiraa, aita e mahana tuua.”—Ohipa 16:5.

9. Eaha te mau hopoia ta te Bibilia e faahiti ra no te mau tane Kerisetiano e faaî ra i te mau titauraa?

9 Mea nafea râ te mau amuiraa o te fenua iho i te ohiparaa i tera mahana i tera mahana? A hiˈo na i te mau amuiraa i te motu o Kereta. Noa ˈtu e e roo ino to e rave rahi e ora ra i reira, ua taui vetahi e ua riro mai ei Kerisetiano mau. (Tito 1:10-12; 2:2, 3) Ua ora ratou i roto i te mau oire rau, e mea atea te taatoaraa i te tino aratai i Ierusalema. E ere râ i te hoê fifi rahi, no te mea ua maitihia te mau “matahiapo” maitatai i te pae varua i roto i te amuiraa taitahi iho i Kereta, mai i te tahi atu mau vahi. Ua faaî tera mau tane i te mau titauraa ta tatou e ite i roto i te Bibilia. Ua faatoroahia ratou ei matahiapo, aore ra ei tiaau, e nehenehe hoi ta ratou ‘e haapii i te parau ora, e e faaite atu i te hapa a te feia e patoi maira.’ (Tito 1:5-9; Timoteo 1, 3:1-7) Ua faaî te tahi atu mau tane maitatai i te pae varua i te mau titauraa no te tauturu i te mau amuiraa ei tavini tauturu, aore ra ei diakono.—Timoteo 1, 3:8-10, 12, 13.

10. Ia au i te Mataio 18:15-17, mea nafea te mau fifi rahi i te faatitiaifaroraahia?

10 Ua faaite Iesu e e itehia tera faanahoraa. A haamanaˈo i te faatiaraa i roto i te Mataio 18:15-17, i reira to ˈna iteraa e e nehenehe te fifi e tupu mai i rotopu e piti tavini a Atua i te tahi mau taime, ia hara te hoê i te tahi atu na roto i te tahi mau ravea. Ua titauhia ia haere te taata i harahia e farerei i te taata rave hara e “e faaite atu ia ˈna i ta ˈna hapa” o raua noa anaˈe, i rotopu noa ia raua toopiti. Mai te peu e aita teie taahiraa i faatitiaifaro i te fifi, e anihia paha hoê aore ra e piti atu taata o tei ite i te tupuraa ia tauturu mai. E mai te peu e aitâ te tupuraa i faatitiaifarohia? Teie ta Iesu i parau: “Ia ore oia ia faaroo ia raua, a faaite atu i te ekalesia [aore ra amuiraa]; ia ore râ oia ia faaroo i te ekalesia [aore ra amuiraa] ra, ia riro noa ˈtu oia ia oe mai te etene e te telona.” Ia Iesu i parau i te reira, o te mau ati Iuda noâ “te ekalesia [aore ra amuiraa] o te Atua,” no ratou ïa ta ˈna mau parau na mua roa. * I te haamauraahia iho â râ te amuiraa Kerisetiano, tei roto i tera amuiraa te faaohiparaahia ta Iesu faaueraa. Teie te tahi atu haapapuraa e amuiraa ta te nunaa o te Atua e tia ˈi i reira te Kerisetiano taitahi e faaitoitohia ˈi e e arataihia ˈi.

11. Eaha te tuhaa a te mau matahiapo i roto i te faatitiaifaroraa i te mau fifi?

11 Ma te tano, e tia ˈtu te mau matahiapo, aore ra te mau tiaau, o te amuiraa o te fenua iho no te faaafaro aore ra no te faatitiaifaro i te mau fifi aore ra no te hiˈopoa i te mau hara. Ua au maite te reira i te mau titauraa a te mau matahiapo i faahitihia i roto i te Tito 1:9. Parau mau, e taata tia ore te mau matahiapo o te fenua iho, mai ia Tito, ta Paulo i tono i te mau amuiraa no ‘te faanehenehe i tei toe.’ (Tito 1:4, 5) I teie mahana, e mea tia ia haapapu paha te mau taata e manaˈohia ra e faatoroa ei matahiapo i to ratou faaroo e to ratou paieti a mairi ai te tau. Ua tano ïa vetahi ê i roto i te amuiraa i te tiaturi i te aratairaa i horoahia na roto i teie faanahoraa.

12. Eaha te hopoia a te mau matahiapo i nia i te amuiraa?

12 I te mau matahiapo o te amuiraa no Ephesia, ua parau Paulo e: “E ara ia outou iho, e te nǎnǎ atoa i faarirohia ˈi outou e te [“varua moˈa ei tiaau no roto mai ia ratou,” MN], ia faaamu hoi outou i te ekalesia [aore ra amuiraa] o te Atua, o ta ˈna i hoo i [“te toto o ta ˈna iho Tamaiti,” MN].” (Ohipa 20:28) E parau mau noâ i teie mahana e te faatoroahia ra te mau tiaau o te amuiraa no ‘te faaamu i te ekalesia [aore ra amuiraa] o te Atua.’ Ia na reira ratou ma te î i te here e tia ˈi, eiaha ma te faahepo i nia i te nǎnǎ. (Petero 1, 5:2, 3) E mea tia ia tutava te mau tiaau i te faaitoito e te tauturu i “te nǎnǎ atoa.”

Te piri-noa-raa i te amuiraa

13. I te tahi mau taime, eaha te nehenehe e tupu mai i roto i te hoê amuiraa, e no te aha?

13 Mea tia ore te mau matahiapo e vetahi ê atoa i roto i te amuiraa, no reira i te tahi mau taime, e tupu mai te mau taa-ore-raa aore ra te mau fifi, mai i te senekele matamua a ora noa ˈi vetahi mau aposetolo. (Philipi 4:2, 3) E faahiti paha te hoê tiaau aore ra te tahi atu taata i te tahi parau etaeta, au ore, aore ra e ere roa i te mea mau ia hiˈohia. Aore ra e manaˈo paha tatou e te tupu nei te tahi mea aita e tu ra i te mau Papai, e au ra râ e noa ˈtu e te ite maitai ra te mau matahiapo o te amuiraa iho i te reira, eita ratou e faaafaro i te tupuraa. Parau mau, peneiaˈe ua faaafarohia aore ra te faaafarohia ra te tupuraa ia au i te mau Papai e ia au i te mau ohipa ta tatou i ore i ite. Tera râ, noa ˈtu e te manaˈo ra tatou e te tupu nei te reira, a haamanaˈo na i teie: No te hoê taime, e hara rahi tei itehia i roto i te amuiraa i Korinetia, te hoê amuiraa ta Iehova i tapitapi. I muri aˈe, ua rave oia e ia faaafarohia te ohipa ino ma te tia e te aueue ore. (Korinetia 1, 5:1, 5, 9-11) E nehenehe tatou e uiui ia tatou iho, ‘Ahiri au i ora i Korinetia i tahito ra, ua aha vau i taua area taime ra?’

14, 15. No te aha vetahi i faaea ˈi i te pee ia Iesu, e eaha te haapiiraa no tatou?

14 A hiˈo na i te tahi atu tupuraa i roto i te amuiraa. A feruri na e mea fifi roa no te hoê taata ia taa e ia farii i te hoê haapiiraa bibilia. Ua rave paha oia i te mau maimiraa i roto i te Bibilia e te mau papai e vai ra na roto i te amuiraa e ua ani oia i te tauturu a te mau hoa Kerisetiano feruriraa paari, oia atoa te mau matahiapo. Mea fifi noâ no ˈna ia taa aore ra ia farii i te haapiiraa. Eaha ta ˈna e nehenehe e rave? Hoê â mea tei tupu fatata hoê matahiti hou to Iesu poheraa. Ua parau oia e o oia “te pane e ora ˈi” e no te ora e a muri noa ˈtu e mea tia ia ‘amu te hoê taata i te tino o te Tamaiti a te taata nei e ia inu i to ˈna toto.’ Ua huru ê vetahi o ta ˈna mau pǐpǐ. Mea rahi te pǐpǐ ‘tei ore i pee faahou ia Iesu,’ aita ratou i imi i te faataaraa aore ra i tiai noa ma te faaoromai. (Ioane 6:35, 41-66) Ahiri to reira faahou tatou, ua aha tatou?

15 I teie tau, ua faaea vetahi i te apiti i ta ratou iho amuiraa, ma te manaˈo e e tavini ratou i te Atua o ratou anaˈe. E parau paha ratou e no to ratou inoino, te manaˈo ra ratou i te hoê hara aita i faaafarohia, aore ra eita ta ratou e nehenehe e farii i te tahi haapiiraa. Ua tano anei to ratou haerea? E parau mau e e mea tia ia faatupu te Kerisetiano taitahi i te hoê taairaa e te Atua, eita ta tatou e nehenehe e patoi e te faaohipa nei oia i te hoê amuiraa na te ao atoa nei, mai ta ˈna i na reira i te tau o te mau aposetolo. Hau atu â, ua faaohipa e ua farii Iehova i te mau amuiraa o te fenua iho i te senekele matamua, ma te faanaho i te mau matahiapo e te mau tavini tauturu i faaî i te mau titauraa ia maitaihia te mau amuiraa. E parau mau atoa tera i teie mahana.

16. Ia hinaaro noa ˈtu te hoê taata e faarue i te amuiraa, eaha ta ˈna e feruri e tia ˈi?

16 Mai te peu e e manaˈo te hoê Kerisetiano e e nehenehe ta ˈna e tiaturi roa i to ˈna iho taairaa e te Atua, te fariu ê nei oia i te hoê faanahoraa ta te Atua i hinaaro—oia hoi te amuiraa na te ao nei e te mau amuiraa o te fenua iho atoa o te nunaa o te Atua. Te haamori ra paha te taata i te Atua o ˈna anaˈe aore ra te apiti ra oia i te tahi atu noa taata, ihea râ e itehia ˈi te faanahoraa no te mau matahiapo e te mau tavini tauturu o te amuiraa? Te mea anaanatae, i to Paulo papairaa i te amuiraa i Kolosa e te faaueraa e ia taio-atoa-hia te rata i Laodikea, ua parau oia e ‘ia aahia e ia patuhia ratou i nia i te Mesia.’ E maitaihia te feia i roto i te mau amuiraa, eiaha te mau taata i faataa ê atu ia ratou iho.—Kolosa 2:6, 7; 4:16.

Pou e tumu o te parau mau

17. Eaha ta te Timoteo 1, 3:15 e haapii ra ia tatou no nia i te amuiraa?

17 I roto i ta ˈna rata matamua i te matahiapo Kerisetiano o Timoteo, ua haamahitihiti Paulo i te mau titauraa e faaî a te mau matahiapo e tavini tauturu i roto i te mau amuiraa o te fenua iho. I muri aˈe i te reira, ua faahiti Paulo i “te ekalesia [aore ra amuiraa] o te Atua ora ra,” ma te parau e ‘e pou e e tumu te reira o te parau mau.’ (Timoteo 1, 3:15) Ua haapapu maitai te amuiraa taatoa o te mau Kerisetiano faatavaihia e ua riro ratou ei pou i te senekele matamua. E eita e nehenehe e patoihia e mea na roto na mua roa i te amuiraa o te fenua iho e fanaˈo ai te Kerisetiano taitahi i tera parau mau. Tei reira te parau mau bibilia ta ratou e nehenehe e faaroo e haapiihia ˈi e paturuhia ˈi, i reira ratou e nehenehe ai e itoitohia.

18. No te aha mea faufaa roa ˈi te mau putuputuraa a te amuiraa?

18 Oia atoa, o te amuiraa Kerisetiano na te ao nei te utuafare o te Atua, “te pou e te tumu o te parau mau.” O te haere-tamau-raa e te apitiraa tatou i te mau putuputuraa o ta tatou iho amuiraa te ravea faufaa ia itoitohia tatou e ia haapaarihia to tatou taairaa i te Atua, e ia faaineinehia tatou no te rave i to ˈna hinaaro. Ma te papai i te amuiraa i Korinetia, ua tiatonu Paulo i te mea i parauhia i tera mau putuputuraa. Ua papai oia e ua hinaaro oia e ia maramaramahia e ia taahia te mea i parauhia i ta ratou mau putuputuraa ia nehenehe te feia e haere mai e “itoitohia.” (Korinetia 1, 14:12, 17-19, MN) I teie mahana, e nehenehe tatou e itoitohia mai te peu e e farii tatou e ua faatia te Atua ra o Iehova i te faanahoraa no te mau amuiraa o te fenua iho e te paturu nei oia i te reira.

19. No te aha oe e manaˈo ai e ua tarahu oe i ta oe amuiraa?

19 Oia, mai te peu e e hinaaro tatou ia itoitohia tatou ei Kerisetiano, e mea tia ia parahi tatou i roto i te amuiraa. Mea maoro aˈenei te haapapuraahia e e parururaa te reira i mua i te mau haapiiraa hape, e te faaohipa nei te Atua i te reira ia faaite-haere-hia te parau apî maitai o to ˈna Basileia Mesia e ati aˈe te paraneta. Mea rahi iho â ta te Atua i faatupu na roto i te amuiraa Kerisetiano.—Ephesia 3:9, 10.

[Nota i raro i te api]

^ Ua farii te aivanaa Bibilia o Albert Barnes e te auraa o ta Iesu faaueraa e “faaite atu i te ekalesia [aore ra amuiraa]” oia ïa “te feia i faatiahia ia imi i tera mau tupuraa—te mau tia o te amuiraa.” I roto i te sunago ati Iuda, te vai ra te hoê pǔpǔ o te mau matahiapo o tei tavini ei haava, i mua ia ratou teie mau huru fifi i te tuuraahia.

E nehenehe anei outou e haamanaˈo?

• No te aha e mea tia ˈi ia tiaturi tatou e te faaohipa nei te Atua i te mau amuiraa i te fenua nei?

• Noa ˈtu to ratou huru tia ore, eaha ta te mau matahiapo e rave no te amuiraa?

• E nafea outou i te faaitoitoraahia e ta outou iho amuiraa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 14]

Ua tavini te mau aposetolo e te mau matahiapo i Ierusalema ei tino aratai

[Hohoˈa i te api 16]

E haapiihia te mau matahiapo e te mau tavini tauturu ia nehenehe ratou e amo i ta ratou mau hopoia i mua i te amuiraa