Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Hoturaa i te pae varua e tae noa ˈtu i te paariraa ra

Hoturaa i te pae varua e tae noa ˈtu i te paariraa ra

Hoturaa i te pae varua e tae noa ˈtu i te paariraa ra

“O tei tanuhia i roto i te fare o Iehova ra, . . . e hotu â ïa e tae noa ˈtu i te paariraa ra.”—SALAMO 92:13, 14.

1, 2. (a) E nafea te ruhiruhiaraa e pinepine ai i te faataahia? (b) Eaha ta te mau Papai e fafau ra no nia i te mau faahopearaa o te hara a Adamu?

 RUHIRUHIARAA—eaha ta teie parau e haamanaˈo ia oe? Te iri miˈomiˈo? Te tariˈa turi rii? Te mau mero paruparu? Aore ra te tahi atu tuhaa o “te mau mahana ino” i faataa-huˈahuˈa-hia ma te oraora i roto i te Koheleta 12:1-7? Mai te peu e e, mea faufaa ia haamanaˈo e te faataa ra te faahohoˈaraa i roto i te Koheleta pene 12 e e ere na te Atua ra o Iehova i opua i te ruhiruhiaraa i te omuaraa ra, e faahopearaa râ te reira o te hara a Adamu i nia i te tino taata.—Roma 5:12.

2 E ere te ruhiruhiaraa iho i te faaino, no te ora-noa-raa e titauhia ïa ia mairi te mau matahiti. Oia mau, e huru auhia te tupuraa i te rahi e te paariraa mai o te taatoaraa o te mau mea ora. Ua fatata te mau faahopearaa o na tausani matahiti e ono o te hara e te huru tia ore ta tatou e ite ra e ati aˈe ia tatou, i te riro ei mea no mutaa iho, e e fanaˈo te mau taata atoa e faaroo ra i te oraraa mai tei opuahia, aita hoi e mauiui o te ruhiruhiaraa e te pohe. (Genese 1:28; Apokalupo 21:4, 5) I tera ra taime, ‘e ore to reira e parau e, Ua paruparu vau i te maˈi.’ (Isaia 33:24) E hoˈi te mau ruhiruhia i to ratou “apîraa ra” e ‘e rahi te poria o to ratou tino i to te tamarii.’ (Ioba 33:25) No teie râ taime, e titauhia ia aro te taatoaraa i tei tutuuhia mai e Adamu. Mea fanaˈo râ te mau tavini a Iehova i roto i te tahi mau tuhaa taa ê a piri ai ratou i to ratou ruhiruhiaraa.

3. E nafea te mau Kerisetiano e nehenehe ai ‘e hotu â e tae noa ˈtu i te paariraa ra’?

3 Te haapapu ra te Parau a te Atua ia tatou e “o tei tanuhia i roto i te fare o Iehova ra, . . . e hotu â ïa e tae noa ˈtu i te paariraa ra.” (Salamo 92:13, 14) Ei auraa taipe, te faaite ra te fatu salamo i te parau mau faufaa roa e e nehenehe te mau tavini haapao maitai a te Atua e tamau â i te haere i mua, i te hotu, e i te ruperupe i te pae varua, noa ˈtu e te paruparu noa ˈtu ra ratou i te pae tino. Te haapapu ra e rave rahi hiˈoraa bibilia e to to tatou tau i te reira.

‘Eiaha roa e faarue’

4. Mea nafea te peropheta vahine ruhiruhia o Ana i te faaiteraa i to ˈna paieti i te Atua, e mea nafea to ˈna haamaitairaahia?

4 A hiˈo na i te peropheta vahine o Ana no te senekele matamua. I te 84raa o to ˈna matahiti, “aore roa oia i faarue i te hiero, e tia râ i te haamoriraa ma te pure e te haapaeraa maa i te rui e te ao.” Ei vahine, e ere te metua tane “no te opu o Asera” i te hoê ati Levi, eita e tia mau â ia Ana ia ora i roto i te hiero. A feruri na i te tutavaraa ta ˈna paha i rave no te tae atu i te hiero i te mau mahana atoa mai te taviniraa i te poipoi e tae atu i te taviniraa i te ahiahi! No to ˈna râ paieti, ua haamaitai-rahi-hia Ana. Ua fanaˈo oia i te haamaitairaa taa ê, ei reira oia i te hopoiraa mai Iosepha e Maria i te tamarii o Iesu i te hiero no te pûpû ia Iehova ia au i te Ture. I to ˈna iteraa ia Iesu, ‘ua haamaitai atura Ana i te Atua e ua parau ihora [no te tamarii] i te feia atoa [e tiai ra] i te ora i Ierusalema.’—Luka 2:22-24, 36-38; MN; Numera 18:6, 7.

5, 6. E nafea e rave rahi ruhiruhia i teie mahana e faaite ai i te hoê â feruriraa e to Ana?

5 Mea rahi te mau ruhiruhia i rotopu ia tatou i teie mahana mai ia Ana o te tae tamau ra i te mau putuputuraa, o te taparuparu ra ma te aau tae no te haereraa o te haamoriraa mau i mua, e o te hinaaro uˈana ra e poro i te parau apî maitai. Ua parau te hoê taeae e 80 matahiti to ˈna o te tae tamau ra i te mau putuputuraa Kerisetiano e ta ˈna vahine e: “Ua atuatu mâua i te peu e haere i te mau putuputuraa. Eita mâua e hinaaro e haere i te tahi atu vahi. Te vahi tei reira te nunaa o te Atua, i reira mâua e hinaaro ai e haere. Tera te vahi e parahi hau ai mâua.” Auê ïa hiˈoraa faaitoito no te taatoaraa e!—Hebera 10:24, 25.

6 “Mai te peu e te vai ra te hoê ohipa pae varua e e nehenehe au e apiti atu, e e rave ïa vau.” Tera te parau tumu a Jean, te hoê Kerisetiano ivi e 80 matahiti to ˈna. “Parau mau, e peapea vau i te tahi mau taime,” ta ˈna ïa e na ô faahou ra, “teie râ no te aha e mea tia ˈi ia peapea te mau taata atoa e ati aˈe ia ˈu ia peapea vau?” Ma te mata anaana, ua faaite oia i te oaoa i te tereraa i te tahi atu mau fenua no te mau taime pae varua o te patu. I te hoê tere aita i maoro aˈenei, ua parau oia i to ˈna mau hoa ratere e, “Eita vau e hinaaro e mataitai faahou i te mau aorai; e hinaaro vau e haere i roto i te taviniraa!” Noa ˈtu e aita oia i ite i to reira iho reo, ua nehenehe Jean e faaara i te anaanatae o te taata no te poroi o te Bibilia. Hau atu â, e rave rahi matahiti i te maoro, ua ohipa oia e te hoê amuiraa o tei hinaaro i te tauturu, noa ˈtu e teie te auraa e haapii i te hoê reo apî e e tere hoê hora i te mau putuputuraa.

Te faaohipa-noa-raa i te feruriraa

7. I te roaraa o to ˈna ruhiruhiaraa, mea nafea to Mose faaiteraa i to ˈna hinaaro ia tupu to ˈna taairaa e te Atua i te rahi?

7 E noaa te ite i te oraraa a mairi ai te tau. (Ioba 12:12) I te tahi aˈe pae, eita te haereraa i mua i te pae varua e noaa taue mai e te matahiti. E tutava te mau tavini taiva ore a te Atua ia ‘tupu to ratou ite’ a mairi ai te mau matahiti, eiaha râ ia tiaturi noa i te haapueraa ite i noaa i mutaa iho. (Maseli 9:9) I to Iehova faatoroaraa ia ˈna, e 80 matahiti to Mose. (Exodo 7:7) I to ˈna tau, e au ra e ua hiˈohia te oraraa e tae atu i taua faito matahiti ra ei mea maere, no te mea ua papai oia: “To matou pue mahana i te oraraa nei e hitu ïa ahuru i te matahiti, e ia tae i te vau i te ahuru i te matahiti i te etaeta.” (Salamo 90:10) Aita roa râ Mose i manaˈo e mea paari roa oia no te haapii. I muri aˈe tau ahuru matahiti i te taviniraa i te Atua, i te fanaˈoraa e rave rahi haamaitairaa taa ê, e te amoraa i te mau hopoia teimaha, ua taparu Mose ia Iehova: “E faaite mai oe ia ˈu i ta oe ravea: ia ite au ia oe.” (Exodo 33:13) Ua hinaaro noa Mose ia tupu to ˈna taairaa e o Iehova i te rahi.

8. Mea nafea to Daniela faaohipa-noa-raa i to ˈna feruriraa i te 90raa o to ˈna matahiti, e eaha te mau faahopearaa?

8 Ua nehenehe â e itehia i te peropheta Daniela, e 90 paha to ˈna matahiti, i te feruriruriraa i te mau papai moˈa. Ua turai ta ˈna i ite na roto i ta ˈna haapiiraa i “te mau buka”—oia atoa paha Levitiko, a Isaia, Ieremia, Hosea, e Amosa—ia ˈna ia imi ia Iehova na roto i te pure uˈana. (Daniela 9:1, 2) Ua pahonohia taua pure ra ma te haamaramaramaraa faaurua no nia i te haereraa mai o te Mesia e te tupuraa no a muri aˈe o te haamoriraa viivii ore.—Daniela 9:20-27.

9, 10. Ua aha vetahi no te faaohipa noa i to ratou feruriraa?

9 Mai ia Mose e Daniela, e nehenehe tatou e tutava i te faaohipa noa i to tatou feruriraa ma te tiatonu i te mau mea pae varua a ora maoro noa ˈi tatou. Te na reira ra e rave rahi. Te tutava ra o Worth, te hoê matahiapo e 80 matahiti to ˈna, i te tamau i te haapii i te maa pae varua hopea e horoahia ra e “te tavini haapao maitai e te paari.” (Mataio 24:45) Te na ô ra oia e, “Mea au roa na ˈu te parau mau, e te putapû nei au i te iteraa e nafea te maramarama o te parau mau e maramarama noa ˈtu â ˈi.” (Maseli 4:18) Oia atoa no Fred, ua hau atu i te 60 matahiti i roto i te taviniraa taime taatoa, mea faaitoito i te pae varua ia haamata i te mau aparauraa bibilia e te mau hoa Kerisetiano. “E mea tia ia faaohipa noa vau i te Bibilia i roto i to ˈu feruriraa,” ta ˈna ïa e parau ra. “Mai te peu e e nehenehe oe e faaoraora i te Bibilia—e haafaufaa i te reira—e mai te peu e e nehenehe oe e faatano i ta oe e haapii nei i nia i “te hiroa parau [ora],” eita ïa oe e ite noa i te mau tuhaa taa ê o te mau haamaramaramaraa. E nehenehe oe e ite e nafea te tuhaa taitahi e anaana ˈi i to ˈna iho vahi.”—Timoteo 2, 1:13; MN.

10 Eita te matahiti rahi e haafifi i te haapiiraa i te mau manaˈo apî e te fifi. Ua faaruru te mau taata e 60, e 70, e 80 atoa to ratou matahiti i te ite-ore-raa i te taio aore ra ua haapii i te tahi atu mau reo. Ua na reira vetahi mau Ite no Iehova ma te fa e faaite i te parau apî maitai i te taata o te mau nunaa rau. (Mareko 13:10) Ua fatata e 70 matahiti to raua i opua ˈi Harry e ta ˈna vahine i te tauturu i te pǔpǔ reo Potiti. “Parau mau,” ta Harry ïa e na ô ra, “e mea fifi atu â te mau ohipa atoa i roto i te oraraa ia ruhiruhia.” Maoti râ te tutavaraa e te tuutuu ore, ua nehenehe raua e faatere i te mau haapiiraa bibilia na roto i te reo Potiti. E rave rahi matahiti i teie nei, ua horoa atoa Harry i te mau oreroraa parau o te tairururaa mataeinaa na roto i to ˈna reo apî.

11. No te aha e hiˈopoa ˈi i te mau ohipa a te mau ruhiruhia haapao maitai?

11 Aita iho â te taatoaraa e fanaˈo ra i te ea aore ra te tupuraa maitai no te farii i tera mau tautooraa. No te aha ïa e hiˈopoa ˈi i ta vetahi mau ruhiruhia i rave na? Papu maitai e e ere no te parau atu e e mea tia ia tutava te taata atoa i te titau i te hoê â mea. Teie râ, no te pee i ta te aposetolo Paulo i papai i te mau Kerisetiano Hebera no nia i te mau matahiapo haapao maitai o te amuiraa: “E pee atu i to ratou faaroo, ma te manaˈo maite i te hopea o [to] ratou [haerea].” (Hebera 13:7; MN) Ia manaˈo maite tatou i tera mau hiˈoraa o te itoito rahi, e nehenehe tatou e faaitoitohia ia pee i te faaroo puai e turai ra i tera mau ruhiruhia i roto i ta ratou taviniraa i te Atua. Ma te faataa i te mea e turai ra ia ˈna, te na ô ra o Harry, e 87 matahiti to ˈna i teie nei, e, “E hinaaro vau e faaohipa i to ˈu mau matahiti e toe ra ma te paari e te faufaa ta ˈu e nehenehe i roto i te taviniraa a Iehova.” Te oaoa rahi ra o Fred, i faahitihia ˈtu na, i te haapaoraa i ta ˈna ohipa i te Betela. Te tapao ra oia e, “E mea tia ia ite oe e nafea oe e nehenehe ai e tavini maitai roa ˈˈe ia Iehova e e tamau â i te na reira.”

Te paieti noa ˈtu te tauiraa o te mau tupuraa

12, 13. Mea nafea to Barazilai faaiteraa i te paieti i te Atua noa ˈtu e ua taui to ˈna mau tupuraa?

12 E nehenehe e riro ei mea fifi ia farii e ia faaruru i te mau tauiraa pae tino. E nehenehe râ e faaite i te paieti i te Atua noa ˈtu tera mau tauiraa. E hiˈoraa maitai roa o Barazilai ati Gileada i roto i teie tuhaa. I te 80raa o to ˈna matahiti, ua faaite oia i te aau farii maitai faahiahia ia Davida e ta ˈna nuu, ma te horoa i te maa e te faaearaa na ratou i te roaraa o te orure hau a Abasaloma. I te hoˈiraa o Davida i Ierusalema, ua aratai Barazilai i te taata atoa i te anavai o Ioridana. Ua pûpû Davida ia Barazilai e faariro ia ˈna ei melo o to ˈna aorai. Eaha ta Barazilai pahonoraa? “Ua tae au i te vau o te ahururaa o to ˈu nei matahiti i teie nei mahana; . . . e ite anei hoi to tavini nei i ta ˈu e amu nei e ta ˈu e inu nei? e tia anei hoi au ia faaroo i te pehe tane e te pehe vahine? . . . A hiˈo na . . . i to tavini nei ia Kemehama, oia te haere atu i to tere, e tau fatu, e te arii; a rave atu ai oe i ta oe e hinaaro ia ˈna.”—Samuela 2, 17:27-29; 19:31-40.

13 Noa ˈtu e ua taui to ˈna mau tupuraa, ua rave Barazilai i ta ˈna i nehenehe no te turu i te arii faatoroahia a Iehova. Noa ˈtu e ua farii oia e e ere faahou to ˈna mau tumu ite o te tamata e te faarooraa mai i to mutaa iho, aita oia i inoino. Ma te faaite râ ma te pipiri ore e ia horoahia te mau maitai i pûpûhia na Kemehama, ua faaite Barazilai i to ˈna huru taata i roto. Mai ia Barazilai, te faaite ra e rave rahi ruhiruhia i teie mahana i te hoê feruriraa pipiri ore e te horoa noa. Te rave ra ratou i ta ratou e nehenehe no te turu i te haamoriraa mau, ma te ite e ‘te mauruuru roa ra te Atua i te reira tusia.’ Auê ïa haamaitairaa ia fanaˈo i te feia taiva ore i rotopu ia tatou e!—Hebera 13:16.

14. E nafea te matahiti rahi o Davida e horoa rahi ai i te auraa i te mau parau i papaihia i roto i te Salamo 37:23-25?

14 Noa ˈtu e ua taui te mau tupuraa o Davida e rave rahi taime i te roaraa o te mau matahiti, ua papu noa ia ˈna e eita roa te aupururaa a Iehova i ta ˈna mau tavini taiva ore e taui. I te pae hopea o to ˈna oraraa, ua papai Davida i te himene matauhia i teie mahana te Salamo 37. A manaˈo noa na ia Davida e feruriruri ra, ma te faataˈi oia iho i te kinura e te himene i teie mau parau: “E arataihia te taata maitai e Iehova, e te au ra oia i to ˈna haerea. Hiˈa noa iho oia, e ore e huri-roa-hia i raro, no te mea te mau maira Iehova i tana rima. I vai apî na hoi au, e teie nei ua ruhiruhia; aitâ râ vau i ite i te feia parau-tia i te faarueraahia, e to ˈna ra huaai i te aniraa i te maa.” (Salamo 37:23-25) Ua manaˈo Iehova e e tano ia faahitihia to Davida matahiti i roto i teie salamo faaurua. Auê te hohonu o te huru aau e apiti ra i teie mau parau haavare ore e!

15. Mea nafea to te aposetolo Ioane vaiihoraa i te hoê hiˈoraa maitai roa o te haapao maitai noa ˈtu e ua taui te mau tupuraa e ua ruhiruhia oia?

15 O te aposetolo Ioane te tahi atu hiˈoraa maitai roa o te haapao maitai noa ˈtu e ua taui te mau tupuraa e ua ruhiruhia oia. I muri aˈe i te taviniraa i te Atua fatata e 70 matahiti i te maoro, ua afaihia Ioane i te motu o Patamo ‘no te parau a te Atua e no te faaiteraa ia Iesu Mesia.’ (Apokalupo 1:9) Aita râ ta ˈna ohipa i hope atura. Inaha, te mau papai taatoa i roto i te Bibilia i papaihia e Ioane, ua papaihia ïa i te mau matahiti hopea o to ˈna oraraa. A parahi noa ˈi oia i Patamo, ua horoahia ia ˈna te orama faahiahia roa ˈˈe o te Apokalupo, ta ˈna hoi i papai maitai roa. (Apokalupo 1:1, 2) Te manaˈo-pinepine-hia ra e ua tuuhia mai oia a faatere ai te emepera Roma o Nerva. I muri aˈe, i te area 98 T.T. i te 90raa aore ra 100raa paha o to ˈna matahiti, ua papai Ioane i te Evanelia e na episetole e toru i mairihia i to ˈna iˈoa.

Te hoê hiˈoraa maheahea ore o te faaoromai

16. E nafea te feia aita e paraparau maitai ra e faaite ai i to ratou paieti ia Iehova?

16 Mea rahi to te mau taotiaraa huru e faito taa ê. Ei hiˈoraa, aita vetahi e paraparau maitai ra. Te haamanaˈo noa ra râ ratou ma te poihere i te here e te maitai rahi o te Atua. Noa ˈtu e ua taotiahia ta ratou e parau na roto i to ratou vaha, te parau nei ratou i roto i to ratou aau ia Iehova e: “Te rahi roa nei to ˈu hinaaro i ta oe ra ture! o to ˈu ïa manaˈoraa i te mau mahana atoa nei.” (Salamo 119:97) I to ˈna pae, ua ite Iehova i te feia o te ‘manaˈo ra i to ˈna ra iˈoa,’ e te mauruuru ra oia e mea taa ê teie mau taata i te rahiraa o te huitaata o te ore e haapao ra i to ˈna mau eˈa. (Malaki 3:16; Salamo 10:4) Auê te tamahanahana ia ite e e tiahia mai e Iehova te manaˈo o to tatou aau e!—Paraleipomeno 1, 28:9; Salamo 19:14.

17. Eaha te mea otahi mau i noaa i te mau tavini taime roa a Iehova?

17 Eiaha e haamoe e ua noaa i te feia o te tavini ra ia Iehova ma te haapao maitai tau ahuru matahiti i te tahi mea otahi mau e eita e noaa na roto i te tahi atu ravea atoa—te hoê hiˈoraa maheahea ore o te faaoromai. Ua parau Iesu e: “E ora . . . outou i te mau tamau maite,” aore ra faaoromai. (Luka 21:19) Mea faufaa roa te faaoromai ia noaa te ora mure ore. E nehenehe outou te feia ‘i haapao i to te Atua ra hinaaro’ e i haapapu i to outou taiva ore na roto i to outou huru oraraa, e tiai ru i “te utua [maitai] i parauhia maira.”—Hebera 10:36; MN.

18. (a) Mea au na Iehova ia ite i te aha no nia i te mau ruhiruhia? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i te tumu parau i muri nei?

18 Mea faufaa roa na Iehova ta oe taviniraa ma to oe nephe atoa noa ˈtu mea rahi aore ra mea iti ta oe e nehenehe e rave. Noa ˈtu eaha te nehenehe e tupu mai i nia i “te taata i rapae au nei” ei ruhiruhia, e nehenehe “te taata i roto” e faaapîhia i tera mahana i tera mahana. (Korinetia 2, 4:16) Aita e feaaraa, te haafaufaa ra Iehova i ta oe i rave i mutaa iho, teie râ e mea papu roa e te haafaufaa atoa nei oia i ta oe e rave i teie nei â no to ˈna iˈoa. (Hebera 6:10) I roto i te tumu parau i muri nei, e hiˈopoa tatou i te mau faahopearaa iti rahi o tera haapao maitai.

Eaha ta oe e pahono?

• Eaha te hiˈoraa maitai roa ta Ana i vaiiho no te mau Kerisetiano ruhiruhia i teie mahana?

• No te aha te ruhiruhiaraa e ore ai e taotia i ta te hoê taata e nehenehe e rave?

• E nafea te mau ruhiruhia e nehenehe ai e tamau i te faaite i te paieti i te Atua?

• E nafea Iehova e hiˈo ai i te taviniraa a te mau ruhiruhia ia ˈna?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 24]

Ua ite Daniela ruhiruhia i roto i “te mau buka” i te maororaa o te hopoi-tîtî-raa o Iuda

[Hohoˈa i te api 26]

E hiˈoraa maitai roa e rave rahi ruhiruhia i roto i te tae-tamau-raa i te mau putuputuraa, te pororaa itoito rahi, e te hinaaroraa e haapii