Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Manaˈo faufaa o te buka Te oto o Ieremia ra

Manaˈo faufaa o te buka Te oto o Ieremia ra

Mea ora te parau a Iehova

Manaˈo faufaa o te buka Te oto o Ieremia ra

E ITE te peropheta Ieremia i te tupuraa o te poroi haavaraa ta ˈna i faahiti e 40 matahiti i te maoro. Eaha te huru aau o te peropheta ia ite mata roa oia i te haamouraa o to ˈna oire herehia? “Parahi ihora Ieremia ma te taˈi e oto aˈera i nia ia Ierusalema na roto i teie nei oto,” ia au i te omuaraa o te buka Te oto o Ieremia ra i roto i te Septante Heleni. Papaihia i 607 H.T.T., a haamanaˈo â ˈi te peropheta i to Ierusalema haaatiraahia 18 avaˈe i te maoro e tutuiraahia i te auahi i muri iho, te faaite maitai ra te buka Te oto o Ieremia ra i to Ieremia hepohepo mau. (Ieremia 52:3-5, 12-14) Aita ˈtu e oire i roto i te tuatapaparaa tei otohia na roto i te mau parau putapû e te horuhoru roa.

Te buka Te oto o Ieremia ra, e haapueraa ïa o e pae pehepehe e au ia himenehia. E oto, aore ra e heva, na pehepehe matamua e maha; e aniraa, aore ra e pure, te pae. Na himene matamua e maha, e acrostiche ïa, e haamata te mau irava na roto i na leta e 22 o te piapa Hebera te tahi i muri i te tahi. Noa ˈtu e e 22 irava to te pae o te himene e tano i te numera o te mau leta o te piapa Hebera, aita te reira i faanahohia ia au i te piapa.

“UA POOPOO TAU MATA I TE OTO”

(Oto o Ieremia 1:1–2:22)

“O te parahi noa o teie nei oire e, o tei îî na i te taata e! o tei rahi i te mau fenua atoa ra, ua riro ïa mai te vahine ivi ra! o tei arii i nia i te mau fenua ra, ua faarirohia ïa ei aufau!” O te haamataraa teie o te oto o te peropheta Ieremia no nia ia Ierusalema. No nia i te tumu o teie ati, e na ô te peropheta e: “O Iehova tei tuu mai i te pohe ia ˈna no te rahi o ta ˈna ra mau hara.”—Oto o Ieremia 1:1, 5.

Faahohoˈahia i te hoê vahine ivi e mihi ra i te tane e te mau tamarii, e parau Ierusalema e: “[Te vai ra anei] te oto e au i to ˈu nei oto?” No nia i to ˈna mau enemi, e pure oia i te Atua: “Ia tae mai ta ratou mau parau ino i mua ia oe ra, a rave atu ai ia ratou, mai ta oe i rave mai ia ˈu nei i ta ˈu nei mau hara. Ua rahi roa nei hoi to ˈu nei autâ, e tau aau nei ua taiâ roa.”—Oto o Ieremia 1:12, 22; MN.

E na ô Ieremia, tei hepohepo roa, e: “Ua ooti ê atu [Iehova] ma te riri i te mau tara atoa o Iseraela; ua fariu ê oia i tana rima atau i te aro o te enemi; e ua ama ihora i ǒ Iakoba mai te auahi e ura ra e pau ai te mau mea atoa e ati noa ˈˈe.” Ma te faataa i to ˈna oto rahi, e autâ te peropheta: “Ua poopoo tau mata i te oto, ua horuhoru tau aau; ua niniihia tau paraia [aore ra upaa] i raro i te repo.” E maere atoa te mau ratere, a na ô ai e: “O taua oire ra teie i parauhia nei, Te nehenehe i te unauna, e oaoaraa no te fenua atoa nei?”—Oto o Ieremia 2:3, 11, 15.

Uiraa bibilia pahonohia:

1:15—Mea nafea to Iehova ‘taataahiraa, mai te neneiraa vine ra, i te tamahine paretenia o Iuda’? Ma te haamou i te oire, tei faataahia mai te hoê paretenia, ua haamanii rahi to Babulonia i te toto, e au i te neneiraa vine ra. Ua faaite atea Iehova i teie tupuraa e ua faatia e ia tupu te reira, no reira e nehenehe ai e parau e ua ‘taataahi oia mai te neneiraa vine ra.’

2:1—Mea nafea ‘te unauna o Iseraela i te huriraahia mai te raˈi i raro i te fenua nei’? I te mea e e ‘teitei rahi to te raˈi i to te fenua,’ te faahohoˈahia ra i te tahi taime i te faahaehaaraa i te mau mea teitei i te ‘huriraahia o te reira mai te raˈi i raro i te fenua nei.’ “Te unauna o Iseraela”—te hanahana e te puai ta ˈna i fanaˈo na a vai ai te haamaitairaa a Iehova i nia ia ˈna—ua hurihia ïa i raro i to Ierusalema haamouraahia e to Iuda faaanoraahia.—Isaia 55:9.

2:1, 6, MN—Eaha to Iehova “taahiraa avae” e to ˈna “tiahapa”? Ua himene te papai salamo e: “Mai haere tatou i roto i to ˈna ra tiahapa; tatou e haamori i to ˈna ra pae avae.” (Salamo 132:7) No reira te “taahiraa avae” o te Oto o Ieremia 2:1, o te fare haamoriraa ïa, aore ra hiero, o Iehova. Ua “tutui” to Babulonia ‘i te fare o Iehova i te auahi,’ mai te huru ra e e tiahapa noa te reira i roto i te hoê ô.—Ieremia 52:12, 13.

2:16, 17, MN—Eiaha anei te irava 16 e haamata e te leta Hebera ayin e te irava 17 e te leta pe ia au i te nanairaa piapa Hebera? Ia papai ratou i te mau pehepehe na roto i teie raveraa, e pee na iho â te feia papai faaurua i te anairaa piapa. Eita râ ratou e na reira mai te peu e aita e tano ra. Mea faufaa aˈe te auraa i te peeraa i te hoê huru papairaa o te riro noa hoi ei haamanaˈoraa. E ite-atoa-hia te huriraa o na leta e piti i roto i na himene 3 e 4 o Te oto o Ieremia ra.—Oto o Ieremia 3:46, 49, MN; 4:16, 17, MN.

2:17—Teihea “parau” taa ê ta Iehova i faatupu no nia ia Ierusalema? E au ra e te faahitihia ra i ǒ nei te Levitiko 26:17, e na ô ra e: “E faatano vau i tau mata i nia ia outou, e pohe outou i mua i to outou mau enemi; e te feia au ore ia outou, e riro ïa no nia iho ia outou; e ore noâ outou i te auauhia, e riro â outou i te fati noa.”

Haapiiraa no tatou:

1:1-9. E oto rahi Ierusalema i te rui, e tei nia noa to ˈna roimata i to ˈna mata, aore ra paparia. E ano to ˈna mau uputa, e e autâ to ˈna feia tahuˈa. Ua pohe roa to ˈna mau paretenia i te oto, e tei roto oia i te inoino. No te aha? E hara rahi ta Ierusalema i rave. Tei to ˈna hiti ahu to ˈna viivii. Ta te hara e faatupu, e ere ïa te oaoa, te roimata râ, te autâ, te oto, e te inoino.

1:18. Mea parau-tia noa Iehova ia faautua oia i te feia rave hara.

2:20. Ua faaarahia te mau Iseraela e ia ore ratou e faaroo i te reo o Iehova, e roohia ratou i te ino, tae noa ˈtu i te amuraa i ‘ta ratou iho mau tamaroa e tamahine.’ (Deuteronomi 28:15, 45, 53) Auê ïa te maamaa ia maiti i te faaroo ore i te Atua!

“EIAHA OE E FARIU Ê I TO TARIˈA I TO ˈU NEI AUT”

(Oto o Ieremia 3:1–5:22)

I roto i Te oto o Ieremia ra pene 3, te faahitihia ra te nunaa Iseraela mai “te taata [pautuutu].” Noa ˈtu to ˈna ati, e himene teie taata e: “Maitai to Iehova i te taata i tiai ia ˈna ra, i te [nephe] i imi ia ˈna ra.” I roto i ta ˈna pure i te Atua mau, e ani oia: “Eiaha oe e fariu ê i to tariˈa i to ˈu nei autâ e to ˈu tiaororaa.” A ani ai oia ia Iehova ia haapao i te faainoraa a te enemi, e na ô oia e: “E riro oe i te tahoo mai ia ratou, e Iehova, ia au i tei ravehia e to ratou rima.”—Oto o Ieremia 3:1, 25, 56, 64; MN.

E hohora Ieremia i to ˈna huru aau no nia i te mau faahopearaa riaria o to Ierusalema haaatiraahia 18 avaˈe i te maoro e e autâ oia e: “Te pohe o te tamahine o to ˈu nei mau taata, e rahi ïa i to Sodoma, o tei huritumu-noa-hia mai te amoraa mata nei, aore i ravehia e te rima taata nei.” E na ô â Ieremia e: “E fanaˈo rahi to tei tairihia i te ˈoˈe nei, i tei pohe noa i te poia; no te mea, ua unuhi noa ïa, e aao noa hoi teie i te ati i te maa ore i te fenua nei.”—Oto o Ieremia 4:6, 9.

Ia au i te pehepehe pae, te paraparau ra to Ierusalema mau taata. E na ô ratou e: “Haamanaˈo mai, e Iehova, i tei iri mai i nia ia matou nei: e hiˈo mai i raro nei, e haamanaˈo mai i to matou ino.” A faatia ˈi ratou i to ratou mau ati, e ani ratou e: “E Iehova, e tia oe i te parahiraa e a muri noa ˈtu, e to oe terono i tera ui, i tera ui. E haafariu oe ia matou ia oe, e Iehova, ua fariu ïa matou i reira; faahou mai oe i to matou pue mahana mai tei tahito ra.”—Oto o Ieremia 5:1, 19, 21.

Uiraa bibilia pahonohia:

3:16—Eaha te auraa o te parau: “Ua ofati oia i tau niho i te iriiri”? Te na ô ra te hoê papai e: “A afai-tîtî-hia ˈi ratou, ua faahepohia te mau ati Iuda ia eu i ta ratou faraoa i roto i te mau apoo i heruhia i roto i te repo, a anoi atu ai ta ratou faraoa e te iriiri.” E nehenehe taua huru faraoa ra e ofati i to ratou niho.

4:3, 10—No te aha Ieremia e faaau ai i ‘te tamahine o to ˈna mau taata’ i “te mau ione o te medebara”? ‘E ore te ione e haapao i to ˈna iho fanauˈa, mai te mea e ere i to ˈna,’ ia au i te Ioba 39:16. Ia pata te mau huero, ei hiˈoraa, e faarue te mau ufa i te ofaaraa e na te oni e haapao i te mau fanauˈa. E eaha te tupu ia û ratou i te fifi? E faarue te oni e te ufa atoa i te ofaaraa, a vaiiho noa ˈtu ai i ta ratou mau fanauˈa. I te roaraa o te haaatiraa a to Babulonia, no te uˈana o te oˈe i Ierusalema, aita te mau metua vahine, mea aumihi hoi, i aroha faahou i ta ratou iho mau tamarii, mai te mau ione i roto i te medebara. Mea taa ê roa ïa ratou i te mau teni aupuru.

5:7—E titau anei Iehova i te hopoia i te taata no te mau hara a to ratou mau metua? Eita, eita Iehova e faautua roa i te taata no te mau hara a to ratou mau tupuna. “E hope roa tatou atoa i te faˈi i te parau ia ˈna iho i te Atua ra,” ta te Bibilia ïa e parau ra. (Roma 14:12) Teie râ, e nehenehe to muri iho ui e û atoa i te mau faahopearaa o te mau hara. Ei hiˈoraa, no to Iseraela i tahito ra haamoriraa i te idolo, ua fifi-atoa-hia te mau Iseraela haapao maitai no muri iho i te peeraa i te haerea parau-tia.—Exodo 20:5.

Haapiiraa no tatou:

3:8, 43, 44. A û ai Ierusalema i te ati, ua patoi Iehova i te faaroo i te pii ani tauturu a to reira mau taata. No te aha? No te mea ua faaroo ore te nunaa, e aita ratou i tatarahapa. Ia hinaaro tatou ia pahono Iehova i ta tatou mau pure, e titauhia ia faaroo tatou ia ˈna.—Maseli 28:9.

3:20. No te mea e mea hanahana roa Iehova, “tei Teitei i te fenua atoa nei,” te tuu haehaa nei oia i “te hiˈoraa mai i raro i nia i te mau raˈi, e i nia atoa i te fenua.” (Salamo 83:18; 113:6) Ua ite maitai râ Ieremia e e hinaaro iho â te Mana hope e hiˈo mai i raro i nia i te taata, oia hoi e faahaehaa ia ˈna i to ratou faito no te faaitoito ia ratou. Auê tatou i te oaoa e e ere noa te Atua mau i te mea puai hope e te paari hope, mea haehaa atoa râ!

3:21-26, 28-33. E nafea tatou e nehenehe ai e faaoromai i te mauiui iti rahi? Te faaite maira Ieremia. Eiaha tatou e haamoe e mea rahi ta Iehova ohipa aau aroha e to ˈna aroha hamani maitai. E haamanaˈo atoa tatou e te ora nei tatou, e navai ïa no te ore e faarue i te tiaturiraa e mea titauhia ia faaoromai tatou e ia tiai ma te mamû, ma te mutamuta ore, ia Iehova no te faaoraraa. Hau atu â, mea maitai ia ‘tuu tatou i to tatou vaha i raro i te repo,’ oia hoi e faaruru haehaa i te mau tamataraa, a farii ai e e tumu maitai e faatia ˈi te Atua i te reira.

3:27; MN. Te faarururaa i te mau tamataraa i te faaroo i te apîraa, o te faarururaa paha ïa i te fifi e te tâhitohitoraa. “E mea maitai hoi i te taata [pautuutu] ia hopoi i te hopoia i to ˈna apîraa ra.” No te aha? No te mea e faaineine te haapiiraa i te amo i te hopoia o te mauiui i te apîraa i te hoê taata ia faaruru i te mau fifi a muri aˈe.

3:39-42. E ere i te haerea paari ia “inoino” ia mauiui tatou no ta tatou mau hara. Eiaha tatou e inoino no te ootiraa i te mau faahopearaa o te hara, ‘e imi e e hiˈopoa maite râ tatou i to tatou haerea, a hoˈi ai tatou ia Iehova ra.’ E mea paari ia tatarahapa e ia faatitiaifaro tatou i to tatou mau eˈa.

A faariro ia Iehova ei tiaturi no oe

Te faaite ra te buka Te oto o Ieremia ra eaha te manaˈo o Iehova ia Ierusalema e i te fenua o Iuda i muri aˈe i to Babulonia tutuiraa i te oire i te auahi e e faaanoraa i te fenua. Te faaite maitai ra te mau faˈiraa i te hara i papaihia i roto e i te hiˈoraa a Iehova, o te hara a te nunaa te tumu o te ati. E parau himene faaurua atoa to teie buka, o te faaite ra i te tiaturiraa ia Iehova e te hinaaro e pee faahou i te haerea maitai. Noa ˈtu e e ere te reira i te huru aau o te rahiraa o te nunaa i to Ieremia tau, te faaite ra râ te reira i te huru aau o Ieremia e o te toea tatarahapa.

Te horoa maira ta Iehova faataaraa i te huru tupuraa o Ierusalema, mai tei faaitehia i roto i te buka Te oto o Ieremia ra, e piti haapiiraa faufaa roa. A tahi, te turai ra te haamouraa o Ierusalema e te anoraa o Iuda ia faaroo ia Iehova e te faaara maira eiaha e tâuˈa ore i te hinaaro o te Atua. (Korinetia 1, 10:11) Te piti o te haapiiraa, no roto mai ïa i te hiˈoraa o Ieremia. (Roma 15:4) I roto atoa i te hoê huru tupuraa e au ra e aita e ravea faahou, ua fariu te peropheta o te oto rahi ra ia Iehova ra no te faaoraraa. Mea faufaa roa mau â ia turui roa tatou i nia ia Iehova e i ta ˈna Parau e ia faariro ia ˈna ei tiaturi no tatou!—Hebera 4:12.

[Hohoˈa i te api 9]

Ua ite te peropheta Ieremia i te tupuraa o ta ˈna poroi haavaraa

[Hohoˈa i te api 10]

Ua tamatahia te faaroo o teie mau Ite no Korea no to ratou tiaraa amui ore Kerisetiano