Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te mau ruhiruhia—e haamaitairaa no te feia apî

Te mau ruhiruhia—e haamaitairaa no te feia apî

Te mau ruhiruhia—e haamaitairaa no te feia apî

“Ia ruhiruhia vau e ia hinahinahia tau upoo, e te Atua e, eiaha oe e faarue mai ia ˈu, ia faaite râ vau i to mana i teie nei ui; e to puai, i te taata atoa ia haere mai.”—SALAMO 71:18.

1, 2. E mea tia ia taa i te mau tavini ruhiruhia a te Atua i te aha, e eaha ta tatou e hiˈopoa i teie nei?

 UA HAERE te hoê matahiapo no Afirika tooa o te râ e hiˈo i te hoê taeae ruhiruhia faatavaihia e ua ui atu, “Eaha to oe huru?” Ua pahono te taeae, “E nehenehe au e horo, e ouˈauˈa, e e ouˈa,” ma te tamata i te hauti i ta ˈna e parau ra a paraparau ai raua. “Teie râ,” ta ˈna i na ô faahou, “eita ta ˈu e nehenehe e maurere.” Ua taa i te matahiapo ta ˈna i parau. ‘Te mea ta ˈu e nehenehe e rave, te oaoa ra vau i te rave, area râ ta ˈu e ore e nehenehe e rave, eita ïa vau e rave.’ Te matahiapo o tei haere atu e hiˈo, e 80 tiahapa matahiti ïa to ˈna i teie nei, e te haamanaˈo ra oia ma te oaoa i te huru arearea o te taeae e to ˈna taiva ore.

2 E nehenehe te mau huru maitatai paieti ta te hoê ruhiruhia e faaite e haaputapû maoro roa ia vetahi ê. Oia mau, e ere na te matahiti noa e faatupu mai i te paari e te mau huru maitatai e au i te Mesia. (Koheleta 4:13) Te na ô ra te Bibilia e: “E korona hanahana te upoo hinahina, ia roohia ˈtu tei te eˈa parau-tia ra.” (Maseli 16:31) Mai te peu e e ruhiruhia oe, te taa ra anei ia oe e nafea ta oe mau parau e haaraa e nehenehe ai e ohipa maitai i nia ia vetahi ê? A hiˈopoa i te tahi mau hiˈoraa bibilia e faaite ra e nafea te mau ruhiruhia e riro ai ei haamaitairaa mau no te feia apî aˈe.

Faaroo ma te mau faahopearaa iti rahi

3. Mea nafea te haapao maitai o Noa i te ohiparaa i nia i te taata atoa e ora nei i teie nei?

3 Ua faatupu te faaroo e te aueue ore o Noa i te mau maitai o te itehia ra i teie tau atoa. Ua fatata to Noa e 600 matahiti i to ˈna hamaniraa i te araka, haaputuputuraa i te mau animara, e pororaa i to ˈna mau taata-tupu. (Genese 7:6; Petero 2, 2:5) No to ˈna mǎtaˈu paieti, ua ora mai Noa, oia atoa to ˈna utuafare, i te diluvi rahi e ua riro mai ei tupuna no te taata atoa e ora nei i te fenua i teie mahana. Parau mau, ua ora Noa i te hoê tau e mea roa ˈtu â te oraraa. Noa ˈtu râ e mea ruhiruhia roa oia, ua faaea o Noa ma te haapao maitai, e e mea rahi te haamaitairaa i noaa mai. Mea nafea ïa?

4. E nafea te mau tavini a te Atua i teie mahana e faufaahia ˈi i te aueue ore o Noa?

4 Ua fatata roa to Noa e 800 matahiti i to Nimeroda haamataraa i te patu i te Pare o Babela ei aaraa i ta Iehova faaueraa e ‘faaî i te fenua.’ (Genese 9:1; 11:1-9) Aita râ Noa i apiti atu i te orureraa hau a Nimeroda. Aita paha ïa to ˈna reo i taui i te faahuru-ê-raahia te reo o te mau orure hau. E au mau ia peehia to Noa faaroo e aueue ore, e itehia ra eiaha noa i to ˈna ruhiruhiaraa i te roaraa atoa râ o to ˈna oraraa, e te mau tavini a te Atua o te mau faito matahiti atoa.—Hebera 11:7.

Mana i nia i te utuafare

5, 6. (a) I te 75raa o to Aberahama matahiti, ua parau Iehova ia ˈna ia aha? (b) Mea nafea to Aberahama pahonoraa i ta te Atua faaueraa?

5 E nehenehe te mana o te mau ruhiruhia i nia i te faaroo o to ratou mau melo utuafare e itehia i roto i te oraraa o te mau patereareha i muri aˈe ia Noa. Ua fatata e 75 matahiti to Aberahama i to te Atua parauraa ia ˈna e: “E haere ê mai oe i to fenua na, e to fetii, e te utuafare o to metua na, i te fenua na ˈu e faaite atu ia oe na: e faariro hoi au ia oe ei nunaa rahi; e e haamaitai au ia oe.”—Genese 12:1, 2.

6 A feruri na e ua parauhia mai oe e e faarue i to oe nohoraa, to oe mau hoa, te fenua i fanauhia ˈi oe, e te panoonoo ore o to oe fetii rahi, no te haere i te hoê fenua ta oe i ore i ite. Ua parauhia Aberahama e na reira. Ua “haere atura [oia], i ta Iehova i parau mai ia ˈna ra,” e no te toea o to ˈna oraraa, ua ora oia i raro aˈe i te mau fare ie ei purutia e ei taata e taui noa i te vahi i te fenua Kanaana. (Genese 12:4; Hebera 11:8, 9) Noa ˈtu e ua parau Iehova e e riro mai Aberahama “ei nunaa rahi,” ua pohe oia na mua roa ˈˈe a rahi roa mai ai to ˈna huaai. Ua fanau Sara, ta ˈna vahine, na ˈna hoê anaˈe tamaiti o Isaaka, i muri aˈe noa i to Aberahama parahiraa i te Fenua tǎpǔhia e 25 matahiti i te maoro. (Genese 21:2, 5) Aita râ Aberahama i rohirohi e i hoˈi i te oire no reira mai oia. Auê ïa hiˈoraa o te faaroo e te faaoromai e!

7. Eaha te faahopearaa o te faaoromai o Aberahama i nia i ta ˈna tamaiti o Isaaka, e eaha te itehia i nia i te huitaata?

7 E faahopearaa puai to to Aberahama faaoromai i nia i ta ˈna tamaiti o Isaaka, o tei parahi i to ˈna oraraa taatoa—180 matahiti—ei purutia i te fenua Kanaana. Ua niuhia to Isaaka faaoromai i nia i te faaroo i ta te Atua parau fafau, faaroo i faahotuhia i roto ia ˈna e to ˈna na metua ruhiruhia, e i muri aˈe i haapaarihia e ta Iehova iho i parau ia ˈna. (Genese 26:2-5) E tuhaa faufaa roa to te aueue ore o Isaaka i roto i te tupuraa o ta Iehova parau fafau e e haere mai te hoê “huero” no te haamaitai i te huitaata atoa na roto i te utuafare o Aberahama. Tau hanere matahiti i muri aˈe, ua iriti Iesu Mesia, te tuhaa matamua o tera “huero,” i te ravea e nehenehe ai te taatoaraa o te faaohipa ra i te faaroo ia ˈna e faahauhia i te Atua e e fanaˈo i te ora mure ore.—Galatia 3:16, MN; Ioane 3:16.

8. Mea nafea to Iakoba faaiteraa i te faaroo puai, e eaha te faahopearaa?

8 Area o Isaaka, ua tauturu ïa oia i ta ˈna tamaiti o Iakoba ia atuatu i te faaroo puai o tei turu ia ˈna i to ˈna ruhiruhiaraa. E 97 matahiti to Iakoba ia ˈna i taputô e te hoê melahi ua po te ao no te hoê haamaitairaa. (Genese 32:24-28) Hou to ˈna poheraa i te 147raa o to ˈna matahiti, ua navai to Iakoba puai i te haaputuputuraa no te haamaitai i ta ˈna na tamaiti taitahi 12. (Genese 47:28) Ua haapapu te mau parau tohu ta ˈna i faahiti, i papaihia i teie nei i roto i te Genese 49:1-28, e ua tupu mau te reira e te tupu noa nei.

9. Eaha te nehenehe e parauhia no nia i te mana o te mau ruhiruhia paari i te pae varua i nia i to ratou utuafare?

9 Mea maramarama maitai, e nehenehe te mau tavini ruhiruhia taiva ore a te Atua e mana maitai i nia i to ratou mau melo utuafare. E nehenehe te haapiiraa bibilia amuihia e te reo o te aˈoraa paari e te hoê hiˈoraa o te faaroo e tauturu rahi i te hoê taata apî ia paari mai ma te faaroo puai. (Maseli 22:6) Eiaha roa te mau ruhiruhia e haafaufaa ore i to ratou mana maitai i nia i to ratou utuafare.

Mana i nia i te mau hoa haamori

10. Eaha ta Iosepha “parau i te pera no ˈna,” e eaha te faahopearaa o te reira?

10 E nehenehe atoa te mau ruhiruhia e mana maitai i nia i te mau hoa Kerisetiano. I to ˈna ruhiruhiaraa, ua rave te tamaiti a Iakoba o Iosepha i te hoê ohipa noa o te faaroo o tei ohipa roa i nia i te mau mirioni taata haamori mau o tei ora i muri aˈe ia ˈna. Ua 110 matahiti to ˈna i ‘to ˈna tuuraa mai i te parau i te pera no ˈna,’ oia hoi i to te mau Iseraela faarueraa i te pae hopea ia Aiphiti, ua rave ratou i to ˈna pera na muri ia ratou. (Hebera 11:22; Genese 50:25) E faaiteraa tera e te vai ra te tumu no te tiaturiraa no Iseraela i te roaraa o te matahiti faatîtîraa teimaha e rave rahi i muri aˈe i te poheraa o Iosepha, ma te horoa i te hoê haapapuraa e e faaorahia iho â ratou.

11. Mea nafea paha o Mose ruhiruhia i mana ˈi i nia ia Iosua?

11 O Mose atoa tei rotopu i te feia i faaitoitohia e te faaiteraa i te faaroo o Iosepha. I te 80raa o to Mose matahiti, ua fanaˈo oia i te haamaitairaa taa ê e afai i te pera o Iosepha i rapaeau i te fenua Aiphiti. (Exodo 13:19) I taua area taime ra, ua farerei oia ia Iosua e mea apî roa ˈˈe ia ˈna. I te roaraa o na matahiti e 40 i muri mai, ua riro Iosua ei tavini iho no Mose. (Numera 11:28) Ua apee oia ia Mose i nia i te mouˈa Sinai e to reira oia i to ˈna farereiraa ia Mose i te pouraa mai mai te mouˈa e te mau pǎpǎ ture. (Exodo 24:12-18; 32:15-17) Ua riro mai paha o Mose ruhiruhia ei tumu o te aˈoraa paari e te paari no Iosua!

12. Mea nafea to Iosua haapapuraa e e mana maitai to ˈna i nia i te nunaa Iseraela a ora maoro â ˈi oia?

12 Area o Iosua râ, ua faaitoito ïa i te nunaa Iseraela a ora maoro â ˈi oia. Te faaite maira Te mau tavana 2:7 e: “Ua haamori hoi te taata ia Iehova e hope roa aˈera to Iosua ra anotau, e hope roa aˈera hoi te anotau o te feia paari i toe i te ao nei i muri aˈe ia Iosua ra, o tei ite i te mau ohipa rarahi a Iehova i rave ia Iseraela ra.” I te mea râ e ua pohe o Iosua e te tahi atu mau taata ruhiruhia, ua haamata te hoê tau feaapitiraa e 300 matahiti i te maoro i rotopu i te haamoriraa mau e te mea hape, o te aratai ia tatou e tae noa ˈtu i te tau o Samuela te peropheta.

‘Ua rave Samuela i te parau-tia’

13. Ua aha Samuela no te “rave i te parau-tia”?

13 Aita te Bibilia e parau ra ehia matahiti to Samuela i to ˈna poheraa, teie râ te puohu ra te mau tupuraa i roto i te buka hoê a Samuela fatata 102 matahiti, e ua ite mata Samuela i te rahiraa o te reira. I roto i te Hebera 11:32, 33, te taio ra tatou e “ua rave [te mau tavana e peropheta piˈo ore] i te parau-tia ra.” Oia, ua mana Samuela i nia i te tahi mau taata o to ˈna tau ia ape aore ra ia faarue ratou i te ohipa ino. (Samuela 1, 7:2-4) Mea nafea ïa? Ua faaea taiva ore oia ia Iehova i te roaraa o to ˈna oraraa. (Samuela 1, 12:2-5) Aita oia i mǎtaˈu i te aˈo etaeta i te arii atoa. (Samuela 1, 15:16-29) Hau atu â, ua faaite Samuela, ‘ua ruhiruhia hoi e ua hinahina te upoo,’ i te hiˈoraa maitai roa i te pureraa no vetahi ê. Ua faahiti oia e ‘eiaha roa e faarue i te pure’ no to ˈna mau hoa Iseraela ‘a hara ˈi ia Iehova.’—Samuela 1, 12:2, 23.

14, 15. E nafea te mau ruhiruhia i teie mahana e nehenehe ai e pee ia Samuela no nia i te pure?

14 Te haamahitihiti ra te reira atoa i te hoê ravea faufaa roa e nehenehe ai te mau ruhiruhia e mana maitai i nia i te mau hoa tavini a Iehova. Noa ˈtu te mau taotiaraa o te ea aore ra te tahi atu mau tupuraa, e nehenehe te feia ruhiruhia e pure no vetahi ê. E te mau ruhiruhia, te taa ra anei ia outou e e faufaa-rahi-hia te amuiraa i ta outou mau pure? No to outou faaroo i te toto haamaniihia o te Mesia, te fanaˈo ra outou i te hoê tiaraa fariihia i mua ia Iehova, e no to outou hiˈoraa o te faaoromai, ua noaa to outou faaroo i ‘te tamatahia.’ (Iakobo 1:3; Petero 1, 1:7) Eiaha roa e haamoe: “Te pure faauˈana a te taata parau-tia ra, e mea tia-rahi-hia mai ïa.”—Iakobo 5:16.

15 E mea hinaarohia ta outou mau pure no te turu i te ohipa a te Basileia o Iehova. Tei te fare tapearaa vetahi o to tatou mau taeae no to ratou tiaraa amui ore Kerisetiano. Ua faaruru vetahi ê i te mau ati natura, te tamaˈi e te aroraa tivira. Te faaû noa nei te tahi atu, i roto i ta tatou iho mau amuiraa, i te mau faahemaraa aore ra patoiraa. (Mataio 10:35, 36) E hinaaro atoa te feia e aratai ra i te ohipa pororaa e e tiaau ra i te mau amuiraa ia pure tamau outou no ratou. (Ephesia 6:18, 19; Kolosa 4:2, 3) Auê te maitai ia faahiti outou i to outou mau hoa Kerisetiano i roto i ta outou mau pure, mai ia Epaphera i na reira e!—Kolosa 4:12.

Haapiiraa i te ui e haere mai

16, 17. Eaha tei faaite-atea-hia i roto i te Salamo 71:18, e e nafea te reira e tupu ai?

16 Ua horoa te mau taata haapao maitai o te “nǎnǎ iti,” te feia e tiaturi ra e ora i nia i te raˈi, i te hoê haamataroraa faufaa roa no te feia o te mau “mamoe ê atu,” e tiaturi ra e ora e a muri noa ˈtu i te fenua nei. (Luka 12:32; Ioane 10:16) Ua faaite-atea-hia te reira i roto i te Salamo 71:18, o te na ô ra e: “Ia ruhiruhia vau e ia hinahinahia tau upoo, e te Atua e, eiaha oe e faarue mai ia ˈu, ia faaite râ vau i to mana i teie nei ui; e to puai, i te taata atoa ia haere mai.” Ua ineine noa te feia faatavaihia i te varua i te haamataro i te tahi atu o to ratou mau hoa o te mau mamoe ê atu no te amo i te mau hopoia rahi atu â hou ratou e faahanahanahia ˈi i pihai iho ia Iesu Mesia.

17 E nehenehe atoa e faaohipahia ta te Salamo 71:18 e parau ra no nia i te haapiiraa i ‘te taata e haere mai’ no te mau mamoe ê atu, o tei haapiihia e te feia faatavaihia a te Atua. Ua horoa Iehova na te mau ruhiruhia i te fanaˈoraa taa ê e faaite ia ˈna i te feia e farii ra i teie nei i te haamoriraa mau. (Ioela 1:2, 3) Te haamaitaihia ra te mau mamoe ê atu no ta ratou i haapii no ǒ mai i te feia faatavaihia e te faaitoitohia ra ratou ia faaite i ta ratou i haapii i roto i te Bibilia ia vetahi ê atoa o te hinaaro ra e tavini ia Iehova.—Apokalupo 7:9, 10.

18, 19. (a) Eaha te haamaramaramaraa faufaa roa e nehenehe e rave rahi tavini ruhiruhia a Iehova e horoa? (b) E mea tia ia tiaturi te mau Kerisetiano ruhiruhia i te aha?

18 E taairaa ora te mau tavini ruhiruhia a Iehova, tei faatavaihia e to te mau mamoe ê atu atoa, i te mau tupuraa faufaa o te tuatapaparaa. Ua tae te tahi e ora noa ra i te mau faaiteraa matamua o te “Photo-Drame de la Création.” Ua matau vetahi iho i te mau taeae e tiaau nei i tapeahia i 1918. Ua apiti vetahi ê i te mau haapurororaa i nia i te pu radio a te Watchtower, te WBBR. E nehenehe e rave rahi e faatia i te mau haavaraa no nia i te tiamâraa i te pae haapaoraa a te mau Ite no Iehova i horohia i mua i te mau tiripuna teitei roa ˈˈe. Ua mau papu noa vetahi ê no te haamoriraa mau a ora ˈi ratou i raro aˈe i te mau faatereraa haavî. Oia, e nehenehe te mau ruhiruhia e faatia mea nafea te maramaramaraa o te parau mau i faaite-riirii-hia ˈi. Te faaitoito ra te Bibilia ia tatou ia haafaufaa i teie rahiraa ite.—Deuteronomi 32:7.

19 Te faaitoitohia ra te mau Kerisetiano ruhiruhia ia riro ei hiˈoraa maitai no te feia apî aˈe. (Tito 2:2-4) Peneiaˈe i teie nei aita outou e ite ra i te faahopearaa o to outou faaoromai, ta outou mau pure, e aˈoraa i nia ia vetahi ê. Aita i nehenehe ia Noa, Aberahama, Iosepha, Mose, e te tahi atu ia ite i te ohipa iti rahi o to ratou haapao maitai i nia i te mau ui e haere mai. Teie râ, ua ohipa puai to ratou hiˈoraa o te faaroo e taiva ore; to tatou atoa ïa.

20. Eaha te mau haamaitairaa e tiai maira i te feia o te tapea noa i to ratou tiaturiraa e tae atu i te hopea?

20 Ia paruruhia outou i te “ati rahi,” aore ra ia faatiahia mai outou, auê te au ia fanaˈo i “te ora mau” e! (Mataio 24:21; Timoteo 1, 6:19, MN) A feruri na i te tau o te Faatereraa tausani matahiti a te Mesia a faaore ai Iehova i te mau faahopearaa o te ruhiruhiaraa. Eita to tatou tino e ino faahou, e ara mai râ tatou i te mau mahana atoa ma te maitai-mǎrû-noa-raa mai i te pae tino—mea itoito atu â, mata maitai roa, tariˈa faaroo atu â, huru rapaeau maitai aˈe! (Ioba 33:25; Isaia 35:5, 6) E apî noa te feia e haamaitaihia no te ora i roto i te ao apî a te Atua e a muri noa ˈtu. (Isaia 65:22) No reira, ia tapea noa tatou paatoa i to tatou tiaturiraa e tae atu i te hopea e ia tamau i te tavini ia Iehova ma to tatou nephe atoa. E nehenehe tatou e tiaturi e e faatupu Iehova i te taatoaraa o ta ˈna i fafau e te mea ta ˈna e rave, e hau aˈe ïa i ta tatou e nehenehe e tiai.—Salamo 37:4; 145:16.

Eaha ta oe e pahono?

• Mea nafea te aueue ore o Noa ruhiruhia i haamaitai ai i te huitaata atoa?

• Eaha te faahopearaa o te faaroo o te mau patereareha i nia i to ratou mau huaai?

• I to ratou ruhiruhiaraa, mea nafea to Iosepha, Mose, Iosua e Samuela faaitoitoraa i te mau hoa haamori?

• Eaha te tufaa ta te mau ruhiruhia e nehenehe e horoa mai?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 27]

Ua ohipa puai te faaoromai o Aberahama i nia ia Isaaka

[Hohoˈa i te api 29]

Ua faaitoito te aˈoraa paari a Mose ia Iosua

[Hohoˈa i te api 30]

E nehenehe ta outou mau pure no vetahi ê e hamani maitai rahi

[Hohoˈa i te api 31]

E faufaahia te feia apî i te faarooraa i te mau ruhiruhia haapao maitai