Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te tia-faahou-raa—e mea mau anei no oe?

Te tia-faahou-raa—e mea mau anei no oe?

Te tia-faahou-raa—e mea mau anei no oe?

“E tia-faahou-raa to tei pohe.”—OHIPA 24:15.

1. No te aha o te pohe anaˈe te mea papu ia hiˈohia?

 “I ROTO i teie ao, aita ˈtu e mea papu aˈe maori râ te pohe e te mau tute.” No vetahi e parau tano teie, tei papaihia i 1789 e te taata poritita Marite o Benjamin Franklin. Teie râ, mea rahi te taata taviri e haavare nei i nia i ta ratou mau tute. Ia hiˈohia, o te pohe anaˈe te mea papu. Aita hoê aˈe o tatou i navai i te puai no te ape i te reira. Te tapapa ra te pohe ia tatou paatoa. Ma te poia mâha ore, te haru ra te hade—te menema o te huitaata nei—i te feia herehia e tatou. (Maseli 27:20) A hiˈopoa na râ i te hoê manaˈo tamahanahana.

2, 3. (a) No te aha e ere ai te pohe i te mea papu o ta e rave rahi hoi aita i ite? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau?

2 Te horoa ra te Parau a Iehova i te tiaturiraa papu o te tia-faahou-raa, te faahoˈi-faahou-raa mai i te ora. E ere teie i te tahi noa moemoeâ, e aita e puai i roto i te ao taatoa e tia ia tapea ia Iehova ia ore ia faatupu i teie tiaturiraa. No vetahi râ, e ere te pohe i te mea papu, o ta e rave rahi hoi i teie mahana aita i ite. No te aha? No te mea e “feia rahi roa” e ore roa e pau ia taio te ora ˈtu i “te ati rahi” tei fatata i te tupu. (Apokalupo 7:9, 10, 14) E ora hoi ratou e a muri noa ˈtu. No reira, e ere te pohe i te mea papu no ratou. Hau atu â, ‘e haamouhia te pohe.’—Korinetia 1, 15:26.

3 E titauhia ia tiaturi papu tatou i te tia-faahou-raa mai te aposetolo Paulo, tei parau e: “E tia-faahou-raa to tei pohe, te feia parau-tia e te feia parau-tia ore.” (Ohipa 24:15) E hiˈopoa mai tatou e toru uiraa no nia i te tia-faahou-raa. A tahi, na te aha e haapapu ra i teie tiaturiraa? A piti, e nafea te tiaturiraa o te tia-faahou-raa e tamahanahana ˈi ia oe iho? A toru, eaha te faahopearaa o teie tiaturiraa i nia i to oe huru oraraa i teie mahana?

Te tia-faahou-raa—mea papu ïa

4. No te aha e tuhaa faufaa roa ˈi te tia-faahou-raa o te opuaraa a Iehova?

4 Te vai ra te tahi mau mea o te haapapu ra i te tia-faahou-raa. Na mua roa, e tuhaa faufaa roa te reira o te opuaraa a Iehova. A haamanaˈo e ua turai Satani i te huitaata i roto i te hara, e te pohe ei faahopearaa ape ore. No reira Iesu i parau ai no Satani e: “E taparahi taata oia mai te matamua mai â.” (Ioane 8:44) Ua fafau râ Iehova e e horoa mai ta ˈna “vahine,” aore ra faanahonahoraa i te raˈi e au i te vahine, i te hoê “huero” o te haaparuparu i te afii o te “ophi tahito” ra o Satani, a mou roa ˈtu ai oia. (Genese 3:1-6, 15, MN; Apokalupo 12:9, 10; 20:10) A faaite riirii ai Iehova i ta ˈna opuaraa no nia i te Huero Mesia, ua taahia e eita noa te Huero e haamou ia Satani. Te na ô ra te Parau a te Atua e: “No reira i faaitehia mai ai te Tamaiti a te Atua ra, ia haamou oia i te ohipa a te [D]iabolo ra.” (Ioane 1, 3:8) O te pohe no ǒ mai i te hara i tutuuhia mai e Adamu, te ohipa rahi roa ˈˈe a Satani ta Iehova e opua ra i te haamou na roto ia Iesu Mesia. Mea faufaa roa ïa te tusia taraehara e te tia-faahou-raa o Iesu.—Ohipa 2:22-24; Roma 6:23.

5. No te aha te tia-faahou-raa e faahanahana ˈi i te iˈoa o Iehova?

5 Ua faaoti papu Iehova i te faahanahana i to ˈna iˈoa moˈa. Ua faaino Satani i te iˈoa o te Atua e ua haaparare i te mau parau haavare. Ua haavare oia e “e ore roa” Adamu raua Eva “e pohe” ia amu raua i to te raau opanihia e te Atua. (Genese 2:16, 17; 3:4) Mai reira mai, ua haaparare Satani i te tahi atu mau parau haavare mai tera atoa, mai te haapiiraa hape e e ora ˈtu te nephe ia pohe te tino. Na roto râ i te tia-faahou-raa, e faaite roa Iehova e e parau haavare anaˈe tera. E haapapu oia e a muri noa ˈtu e na ˈna anaˈe e faaora e e faahoˈi mai i te ora.

6, 7. Eaha to Iehova huru aau no nia i te faatia-faahou-raa mai i tei pohe, e mea nafea tatou i ite ai i te reira?

6 Te hinaaro roa ra Iehova e faatupu i te tia-faahou-raa. Te faataa maitai ra te Bibilia i te mau huru aau o Iehova i roto i teie tuhaa. Ei hiˈoraa, a hiˈo na i teie mau parau faaurua a te taata haapao maitai ra o Ioba: “Ia pohe te taata nei, e ora faahou anei? E tiai au i to ˈu pue mahana i haapaohia ra e ia hope, e ia tae i te taime e faahoˈihia ˈi au ra. Na oe e tiaoro mai, e na ˈu e parau atu ia oe; e oto â oe i te ohipa a to rima i rave ra.” (Ioba 14:14, 15) Eaha te auraa o teie mau parau?

7 Ua ite Ioba e i muri aˈe i to ˈna poheraa, e tiai oia no te hoê taime i roto i te taotoraa o te pohe. E taime “haapaohia” te reira no ˈna, ei taime e titauhia ˈi ia tiai oia i to ˈna hoˈiraa mai i te ora. Ua papu ia ˈna e e hoˈi mai oia. Ua ite Ioba e e faahoˈihia mai oia. No te aha? No te mea ua ite oia i te mau huru aau o Iehova. Ua “oto” Iehova i te ite faahou i ta ˈna tavini haapao maitai. Oia, te hinaaro roa ra te Atua e faahoˈi mai i te feia parau-tia atoa i te ora. E horoa atoa Iehova i te ravea na te tahi atu e ora ˈi e a muri noa ˈtu i roto i te Paradaiso i nia i te fenua. (Luka 23:43; Ioane 5:28, 29) I te mea o te hinaaro o te Atua ia tupu taua opuaraa ra, o vai ïa te nehenehe e tapea ia ˈna?

8. Mea nafea to Iehova ‘haapapuraa’ i to tatou tiaturiraa no a muri aˈe?

8 O te tia-faahou-raa o Iesu te haapapuraa o to tatou tiaturiraa no a muri aˈe. I to Paulo oreroraa i Ateno, teie ta ˈna i parau: “Ua haapaohia e [te Atua] te mahana e haava mai ai oia i to te ao atoa nei ma te parau-tia, i te taata i haapaohia e ana ra, o ta ˈna i [“haapapu,” MN] i te taata atoa nei, oia i faatia faahou mai ia ˈna mai te pohe maira.” (Ohipa 17:31) Ua tâhitohito vetahi e faaroo ra ia ˈna i to ratou faarooraa i te hoê tia-faahou-raa. Ua tiaturi râ te tahi pae. Peneiaˈe ua huti mai te manaˈo ra e ua haapapuhia teie tiaturiraa, i to ratou ara-maite-raa. I to Iehova faatia-faahou-raa mai ia Iesu, ua rave Oia i te semeio rahi roa ˈˈe. Ua faahoˈi mai oia i ta ˈna Tamaiti mai te pohe mai i te ora ei varua puai. (Petero 1, 3:18) E taata rahi Iesu tei faatia-faahou-hia mai, hau aˈe i to ˈna oraraa hou a riro ai ei taata. Ei varua pohe ore e te mana i muri noa iho ia Iehova, e nehenehe ta Iesu e fanaˈo i teie nei i te mau hopoia iti rahi no ǒ mai i to ˈna Metua ra. Na roto ia Iesu e faatupu ai Iehova i te tahi atu mau tia-faahou-raa atoa—no te ora i nia i te raˈi aore ra no te ora i nia i te fenua. Ua parau Iesu iho e: “Tei ia ˈu te tia-faahou-raa e te ora.” (Ioane 5:25; 11:25) Ma te faatia faahou mai i ta ˈna Tamaiti, ua haapapu Iehova i taua nau tiaturiraa ra i te feia haapao maitai atoa.

9. E nafea te faatiaraa bibilia e haapapu ai e mea mau te tia-faahou-raa?

9 Ua ravehia te tia-faahou-raa i mua i te aro o te taata e ua papaihia i roto i te Parau a te Atua. Te faataa maitai ra te Bibilia e vau tia-faahou-raa o te feia i faahoˈihia mai i te ora ei taata i nia i te fenua. Aita teie mau semeio i rave-omoe-hia, e pinepine râ i mua roa i te aro o te taata. Ua faatia faahou mai Iesu ia Lazaro, a maha ˈtura mahana i te poheraa, i mua i te aro o te hoê nahoa taata oto—eita e ore te fetii, te mau hoa, e te feia tapiri atoa o Lazaro. No te mea e mea puai roa teie haapapuraa e mea tonohia mai Iesu e te Atua, aita roa ˈtu te mau enemi faaroo o Iesu i patoi i te reira. Ua opua râ ratou i te taparahi pohe ia Iesu e ia Lazaro atoa! (Ioane 11:17-44, 53; 12:9-11) E nehenehe iho â tatou e tiaturi e mea papu te tia-faahou-raa. Ua horoa mai te Atua i te hoê faatiaraa o te mau tia-faahou-raa tahito no te tamahanahana ia tatou e no te haapaari i to tatou faaroo.

E imi anaˈe i te tamahanahanaraa i roto i te tiaturiraa o te tia-faahou-raa

10. Maoti te aha e tamahanahana mai ai te mau faatiaraa bibilia o te tia-faahou-raa?

10 Te imi ra anei oe i te tamahanahanaraa i mua i te pohe? Te hoê tamahanahanaraa papu, o te mau faatiaraa bibilia ïa o te tia-faahou-raa. Na roto i te taioraa, te feruriruriraa, e te faahohoˈaraa i te reira e nehenehe ai te tiaturiraa o te tia-faahou-raa e riro ei mea mau atu â no oe. (Roma 15:4) E ere te reira i te aai. Ua tupu iho â te reira i nia i te mau taata mau mai ia tatou, i ora na i te hoê tau mau e i te hoê vahi mau. E hiˈo poto mai na tatou i te hoê hiˈoraa—te tia-faahou-raa matamua i roto i te faatiaraa bibilia.

11, 12. (a) Eaha te ati e tupu i nia i te vahine ivi no Zarephate, e ua aha oia i te omuaraa? (b) A faataa na i ta te peropheta Elia i rave no te vahine ivi maoti te mana o Iehova.

11 A faahohoˈa na i te tupuraa. Tau hebedoma i te maoro, i parahi na te peropheta Elia i te fare o te vahine ivi no Zarephate, i roto i te hoê piha i nia. E tau fifi. E paˈurâ e e oˈe tei te fenua. Mea rahi te pohe ra. Ua faaohipa ê na Iehova ia Elia no te faatupu i te hoê semeio roa no te haamaitai i te faaroo o teie vahine ivi iti. Te haamata ra hoi raua ta ˈna tamaiti iti i te pohe poia, hoê anaˈe amuraa toe ta raua, ua horoa ˈtura Iehova i te mana ia Elia no te faatupu i te hoê semeio, ia î noa ta raua hue faraoa e farii hinu. Tupu atura râ te tahi ati i nia ia ˈna. Roo-taue-hia ihora te tamaiti i te maˈi, e eita e maoro e pohe oia. Ua ino roa te vahine ivi ra! E ere hoi i te mea ohie ia ora aita e puai e aita e turu a te hoê tane, i teie nei râ, ua pohe ta ˈna tamarii hoê roa. I roto i to ˈna oto, e faahapa roa oia ia Elia e to ˈna Atua ra o Iehova! Eaha ta te peropheta e rave?

12 Eita Elia e tamaˈi i te vahine ivi no ta ˈna faahaparaa hape. E na ô râ oia e: “Ho mai na i to tamaiti.” E hopoi Elia i te tamarii pohe i roto i te piha i nia ra, e pure noa ˈtura ia hoˈi mai oia i te ora. E ohipa mai Iehova! A feruri na i te oaoa i nia i te hohoˈa mata o Elia a ite ai oia i te ouma o te tamaroa ia hauti no te hutiraa aho. E araara te mata o te tamarii, mata î i te ora. E haapou mai Elia i te tamaroa i to ˈna metua vahine ra, a parau atu ai e: “Inaha, ua ora to tamaiti.” Aita e taˈo no te faataa i te oaoa o te metua vahine. E na ô oia e: “O te mea teie i ite ai au e, e taata oe no te Atua, e tei roto te parau mau a Iehova i to vaha.” (Te mau arii 1, 17:8-24) Ua puai atu â to ˈna faaroo ia Iehova e i to ˈna tia.

13. No te aha te faatiaraa o te faatia-faahou-raa mai Elia i te tamaiti a te hoê vahine ivi e tamahanahana ˈi ia tatou i teie tau?

13 Mea papu e e tamahanahana-rahi-hia oe maoti te feruriruriraa i teie faatiaraa. Mea maramarama maitai e e tia ia Iehova ia upootia i nia i to tatou enemi te pohe! A feruri noa na i te mahana e ite ai ehia tausani taata i te oaoa mai to te vahine ivi ra ia faatia-faahou-hia mai tei pohe! E rahi atoa te oaoa i nia i te raˈi a oaoa ˈi Iehova i te faaue i ta ˈna Tamaiti ia faatupu i tera tia-faahou-raa e ati aˈe te fenua. (Ioane 5:28, 29) Ua pohe anei te hoê melo herehia e oe? Auê te faahiahia te iteraa e e nehenehe ta Iehova e faahoˈi mai i tei pohe i te ora e e na reira oia!

To oe tiaturiraa e to oe huru oraraa i teie mahana

14. Eaha te faahopearaa o te tiaturiraa o te tia-faahou-raa i nia i to oe huru oraraa?

14 Eaha te faahopearaa o te tiaturiraa o te tia-faahou-raa i nia i to oe huru oraraa i teie mahana? E nehenehe oe e haapuaihia e teie tiaturiraa ia û oe i te ati, te fifi, te hamani-ino-raa, aore ra te fifi atâta. Te hinaaro ra Satani ia riaria oe i te pohe, a hinaaro atu ai oe e taui i to oe taiva ore no te tahi parau fafau faufaa ore o te panoonoo ore. A haamanaˈo i ta Satani i parau ia Iehova: “E riro hoi ta te taata atoa ra ei hoo i to ˈna ora.” (Ioba 2:4) Na roto i teie mau parau, te faaino ra ïa Satani ia tatou paatoa, ia oe atoa. E parau mau anei e e faaea oe i te tavini i te Atua ia û oe i te fifi atâta? Ma te feruriruri i te tiaturiraa o te tia-faahou-raa, e nehenehe oe e faaoti papu roa i te rave noa i te hinaaro o to oe Metua i te raˈi.

15. E nafea te mau parau a Iesu i roto i te Mataio 10:28 e nehenehe ai e tamahanahana mai ia û tatou i te fifi atâta?

15 Ua parau Iesu e: “Eiaha e mǎtaˈu i tei taparahi mai i te tino nei, eita râ te [nephe] e pohe ia ratou; e mǎtaˈu râ outou ia ˈna i te tia ia ˈna ia rave pohe roa i te tino e te [nephe] atoa i gehena.” (Mataio 10:28; MN) Eiaha tatou e riaria ia Satani aore ra i to ˈna mau taata. Parau mau, e mana paha to vetahi e haamauiui, e e haapohe atoa. E taime poto râ te mea ino roa ˈˈe ta ratou e nehenehe e rave. E nehenehe ta Iehova e tataî i te mau ino atoa i ravehia i nia i ta ˈna mau tavini haapao maitai, e e na reira oia, ma te faatia atoa mai ia ratou. O Iehova anaˈe te au ia mǎtaˈu, ia umere e ia faatura hohonu atu tatou. To ˈna anaˈe te mana e rave i te ora e te mau tiaturiraa atoa no te oraraa no a muri aˈe, ma te haamou i te tino e te nephe atoa i gehena. Auaa e e ere te reira ta Iehova e hinaaro ra no oe. (Petero 2, 3:9) No te tiaturiraa o te tia-faahou-raa, e nehenehe noa tatou te mau tavini a te Atua e tiaturi papu e ua paruruhia tatou. Te tiai maira te ora mure ore ia tatou a maoro noa ˈtu â ˈi tatou i te tapea i te haapao maitai, e eita te reira e mau ia Satani aore ra i to ˈna mau taata.—Salamo 118:6; Hebera 13:6.

16. E nafea ta tatou hiˈoraa i te tia-faahou-raa e ohipa ˈi i nia i te mau fa matamua roa ta tatou e haamau?

16 Mai te peu e mea mau te tiaturiraa o te tia-faahou-raa no tatou, e nehenehe te reira e faatano i to tatou manaˈo no nia i te oraraa. Ua taa ia tatou e ‘te ora nei tatou, e te pohe nei hoi, no te Fatu ra o Iehova â tatou.’ (Roma 14:7, 8) I roto i te haamauraa i te mau fa matamua roa, te faaohipa ra tatou i ta Paulo aˈoraa: “Eiaha e faaau faahou atu i teie nei ao; ia taui râ outou na roto i te faaapîraa i to outou maramarama, ia nehenehe outou iho e tamata eaha mau na te hinaaro o te Atua, te maitai, te au e te tia roa.” (Roma 12:2, MN) Mea rahi te taata e ru maamaa nei i te haamâha i to ratou mau hinaaro atoa, nounou atoa, hiaai atoa. No te mea e mea poto te oraraa i to ratou manaˈo, te hiaai ru nei ratou e faaanaanatae ia ratou, e mai te peu e e huru haamoriraa ta ratou, aita roa ˈtu ïa e tuati ra i ‘te hinaaro tia roa o te Atua.’

17, 18. (a) Eaha ta te Parau a Iehova e parau ra no nia i te oraraa o te taata, eaha râ ta te Atua e hinaaro ra no tatou? (b) No te aha tatou e turaihia ˈi ia arue ia Iehova i te mau mahana atoa?

17 Mea poto iho â te oraraa. ‘E ore e mahia motu ê atura, maue atura tatou,’ peneiaˈe i roto e 70 aore ra e 80 matahiti. (Salamo 90:10) E haere mai te taata e e reva ˈtu mai te aihere, mai te maru e pee ra, mai te mǎhu. (Salamo 103:15; 144:3, 4) Aita râ te Atua i opua ia paari mai tatou e ia noaa mai maa paari e maa ite tau ahuru matahiti i te maoro, no te topa noa ˈtu i roto i te maˈi e te pohe i na tau ahuru matahiti i muri iho. Ua poiete Iehova i te taata ma te hinaaro e ora e a muri noa ˈtu. ‘Ua tuu oia i te tau otia ore i roto i to ratou aau,’ ta te Bibilia ïa e parau maira. (Koheleta 3:11, MN) E Atua aroha ore anei o ˈna, ma te horoa mai i taua hinaaro ra aita râ e ravea no te haamâha i te reira? Eita roa, “e aroha hoi te Atua.” (Ioane 1, 4:8) E faaohipa oia i te tia-faahou-raa ia nehenehe te feia i pohe e ora e a muri noa ˈtu.

18 Maoti te tiaturiraa o te tia-faahou-raa, e nehenehe tatou e fanaˈo i te hoê oraraa papu no a muri aˈe. Aita e faufaa ia horo haere tatou no te faatupu oioi i ta tatou atoa e nehenehe e rave. Aita e faufaa ia faaohipa “hope roa” tatou i teie nei ao ua fatata i te mou. (Korinetia 1, 7:29-31, MN; Ioane 1, 2:17) Taa ê roa i te feia aita e tiaturiraa mau to ratou, e ô faahiahia ta tatou, te ite-papu-raa e ia tapea noa tatou i to tatou haapao maitai i te Atua ra o Iehova, e arue ïa tatou ia ˈna e e oaoa tatou i te oraraa e a muri noa ˈtu. No reira, i te mau mahana atoa, e arue anaˈe ia Iehova, o te haapapu ra i te tiaturiraa o te tia-faahou-raa!

Eaha ta oe e pahono?

• Eaha to tatou huru aau i te tia-faahou-raa e tia ˈi?

• Eaha te tahi mau mea e haapapu ra i te tiaturiraa o te tia-faahou-raa?

• E nafea te tiaturiraa o te tia-faahou-raa e tamahanahana ˈi ia oe?

• Eaha te faahopearaa o te tiaturiraa o te tia-faahou-raa i nia i to oe huru oraraa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 18]

Ua ite Ioba e te hinaaro roa ra Iehova e faatia faahou mai i te feia parau-tia

[Hohoˈa i te api 20]

“Inaha, ua ora to tamaiti”