Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te tumu ua fatata ˈi te hopea o te mau mauiui atoa

Te tumu ua fatata ˈi te hopea o te mau mauiui atoa

Te tumu ua fatata ˈi te hopea o te mau mauiui atoa

“Te Mato, o tei tia roa ta ˈna ohipa.”—DEUTERONOMI 32:4.

1, 2. (a) No te aha oe e poihere ai i te tiaturiraa o te ora mure ore? (b) Eaha te haafifi ra i e rave rahi ia tiaturi i te Atua o te fafau ra i te mau mea faahiahia no a muri aˈe?

 MEA au anei na oe e feruri i te oraraa i roto i te Paradaiso? Te ite ra paha oe ia oe iho e mataitai haere ra i teie paraneta faahiahia e e haapii mai e rave rau roa mea ora. Aore ra te feruriruri ra paha oe i te oaoa ia haa oe e vetahi ê no te faaineine i te fenua ei aua nehenehe. Aore ra te feruri ra paha oe i te mau aravihi ta oe e nehenehe e faaohipa i roto i te ohipa rimaî, te paturaa, te upaupa, aore ra te tahi atu mau ohipa aita to oe e taime no te rave i roto i te oraraa ohipa roa i teie tau. Atira noa ˈtu, mea poihere na oe te tiaturiraa e fanaˈo i ta te Bibilia e parau ra “te ora mau” ta Iehova i opua na no tatou, e ora e a muri noa ˈtu.—Timoteo 1, 6:19, MN.

2 Mea oaoa e mea fanaˈo roa tatou i te faaite i teie tiaturiraa bibilia ia vetahi ê, e ere anei? Mea rahi râ o te patoi nei i teie tiaturiraa. No ratou, mea feruri-noa-hia te reira, e moemoeâ papu ore no te feia o te vare haere noa. Mea fifi atoa paha no ratou ia tiaturi i te Atua o te fafau ra i te ora mure ore i roto i te Paradaiso. No te aha? Te haafifiraa no vetahi, o tei parau-pinepine-hia ïa te fifi o te ino. I to ratou manaˈo, mai te peu e te vai mau ra te Atua e mea puai oia e te î i te here, no te aha ïa te ino e te mauiui i roto i te ao. Aita e Atua o te faatia noa i te ino e nehenehe e vai mau, i to ratou feruriraa—aore ra mai te peu e te vai mau ra oia, e ere ïa oia i te mea puai aore ra aita o ˈna e tâuˈa mai ra. No vetahi, mea papu tera huru haaferuriraa ia hiˈohia. Mea ite iho â Satani i te haapoiri i te feruriraa o te taata.—Korinetia 2, 4:4.

3. Eaha te uiraa fifi e nehenehe tatou e tauturu i te taata ia pahono, e no te aha e mea fanaˈo ai tatou i te na reira?

3 Ei Ite no Iehova, mea fanaˈo tatou i te tauturu i te taata o te vare ra ia Satani e te paari o teie ao. (Korinetia 1, 1:20; 3:19) Ua ite tatou no te aha e rave rahi e ore ai e tiaturi i te mau parau fafau bibilia. Aita hoi ratou i ite ia Iehova. Aita paha ratou i ite i to ˈna iˈoa aore ra te auraa o te reira, e aita paha ratou i ite maitai aore ra aita roa ˈtu i to ˈna mau huru maitatai aore ra to ˈna roo ei Atua o te tapea i ta ˈna mau parau fafau. Mea fanaˈo tatou, ua ite hoi tatou i te reira. E mea maitai ia hiˈopoa tamau tatou e nafea tatou e nehenehe ai e tauturu i te feia “manaˈo haapourihia” ia ite i te pahonoraa o te hoê o te mau uiraa fifi roa ˈˈe a te taata, “No te aha te Atua e faatia ˈi i te ino e te mauiui?” (Ephesia 4:18) E hiˈopoa tatou na mua e nafea ia pahono maitai i te uiraa. I muri iho, e hiˈo mai tatou e nafea te mau huru maitatai o Iesu e itehia ˈi i roto i ta ˈna huru haapaoraa i te parau o te ino.

Te ravea tano no te pahono atu

4, 5. E titauhia ia aha tatou na mua ia ui te hoê taata no te aha te Atua e faatia ˈi i te mauiui? A faataa.

4 Ia ui te hoê taata no te aha te Atua e faatia ˈi i te mauiui, eaha ta tatou e pahono atu? E hinaaro paha tatou e horoa oioi atu i te hoê pahonoraa tatara-huˈahuˈa-hia, ma te faahiti na mua i te ohipa i tupu i roto i te ô i Edene. I roto i te tahi mau tupuraa, e mea maitai te reira. A haapao maitai râ. E titauhia paha ia faaineine i te tahi niu. (Maseli 25:11; Kolosa 4:6) E hiˈopoa anaˈe e toru manaˈo bibilia ta tatou paha e hinaaro e haamaramarama poto noa hou a pahono ai i te uiraa.

5 A tahi, mai te peu e te haapeapea rahi ra te taata no te parareraa o te ino i roto i teie ao, peneiaˈe ua roohia oia aore ra tei herehia e ana i te ino. E haerea paari ïa ia faaite atu na mua i te aumauiui mau. Ua aˈo te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano: “E oto atoa hoi i te feia e oto ra.” (Roma 12:15) E nehenehe te faaiteraa i “te aumauiui” e haaputapû i te taata. (Petero 1, 3:8, MN) Ia taa ia ˈna e te tapitapi ra tatou ia ˈna, e hinaaro atu â paha oia e faaroo mai.

6, 7. No te aha tatou e nehenehe ai e haapopou maitai i te hoê taata haavare ore o te faahiti i te hoê uiraa pae varua o te haapeapea ra ia ˈna?

6 A piti, e nehenehe tatou e haapopou i te taata haavare ore no te faahitiraa i teie uiraa. Te manaˈo ra vetahi e no te mea te haapeapea ra ratou no tera mau uiraa, aita ïa to ratou e faaroo aore ra faatura i te Atua. Na te hoê orometua paha i parau ia ratou i tena parau. E ere râ mai tera. Inaha, ua ui te feia haapao maitai no te mau tau bibilia i tera atoa mau uiraa. Ei hiˈoraa, ua ui te papai salamo Davida e: “Eaha oe, e Iehova, i faaatea ˈi? eaha oe i tapuni ai i te taime ahoaho nei?” (Salamo 10:1) Ua ui atoa te peropheta Habakuka: “Te maoro, e Iehova, o ta ˈu tiaororaa, e aore oe i faaroo mai! te maoro o ta ˈu pii-hua-raa ˈtu ia oe, e hamani ino teie e vai nei, e aita oe i faaora! Eaha ra hoi oe i faaite mai ai i te ino, e ia hiˈo hoi au i te oto ra? te vai nei hoi te haru e te rave aroha ore i mua ia ˈu nei: e te vai nei hoi te feia e faatupu i te mârô e te tamaˈi.”—Habakuka 1:2, 3.

7 Mea faatura roa teie mau tane haapao maitai i te Atua. Ua tamaˈihia anei ratou no te faahitiraa i teie mau uiraa o te haapeapea ra ia ratou? Aita, ua hinaaro Iehova ia papaihia ta ratou mau uiraa haavare ore i roto i ta ˈna Parau. I teie mahana, te poia ra paha te hoê taata o te haapeapea ra no te parareraa o te ino, i te pae varua—a hiaai atu ai i te mau pahonoraa ta te Bibilia anaˈe e nehenehe e horoa. A haamanaˈo, ua faahiti Iesu i te parau maitai no te feia e poia ra i te pae varua, aore ra “tei ite i to ratou veve i te pae varua.” (Mataio 5:3, MN) Auê ïa fanaˈoraa taa ê e tauturu ia ratou ia ite i te oaoa ta Iesu i fafau!

8. Eaha te mau haapiiraa maramarama ore tei turai i te taata ia tiaturi e o te Atua te tumu o te mauiui, e e nafea tatou e nehenehe ai e tauturu ia ratou?

8 A toru, e titauhia paha ia tauturu tatou i te taata ia ite e e ere o te Atua te tumu o te ino tei parare roa i roto i te ao. Ua haapiihia i te taata e rave rahi e na te Atua e faatere ra i teie ao ta tatou e ora nei, ua faataa te Atua mea maoro aˈenei i te mau mea atoa ta tatou e farerei nei, e mea taa ore ta ˈna mau tumu e tairi ai oia i te huitaata i te ati. E haapiiraa hape anaˈe teie. Te faaino ra te reira i te Atua e te faariro ra ia ˈna ei tumu o te ino e te mauiui i roto i te ao. No reira, e titauhia ia faaohipa tatou i te Parau a te Atua no te faatitiaifaro i te reira. (Timoteo 2, 3:16) E ere o Iehova te arii o teie faanahoraa piˈo o te mau mea; o Satani râ te Diabolo. (Ioane 1, 5:19) Aita Iehova i faataa ê na i te oraraa o ta ˈna mau mea ora maramarama i poiete; te horoa ra oia na ratou taitahi i te tiamâraa e te mau ravea no te maiti i te maitai aore ra te ino; te mea tano aore ra te mea hape. (Deuteronomi 30:19) E ere roa ˈtu o Iehova te tumu o te ino; mea riri roa na ˈna te ino e mea haapao oia i te feia e mauiui ra ma te tano ore.—Ioba 34:10; Maseli 6:16-19; Petero 1, 5:7.

9. Eaha te tahi mau papai ta “te tavini haapao maitai e te paari” i horoa mai no te tauturu i te taata ia taa no te aha te Atua ra o Iehova e faatia ˈi i te mauiui?

9 Ua faaineine anaˈe oe i te niu, e ite paha oe e ua ineine te taata e faaroo ra ia oe i te haapii no te aha te Atua e faatia noa ˈi i te mauiui. No te tauturu ia oe, ua horoa mai “te tavini haapao maitai e te paari” e rave rahi papai. (Mataio 24:45-47) Ei hiˈoraa, i te tairururaa mataeinaa 2005/2006 “Te auraroraa i te Atua,” ua matara mai te api parau Ua fatata te hopea o te mau mauiui atoa! Mai te peu e te vai ra teie api parau na roto i to oe reo, no te aha e ore ai e taio atu? I roto i te buka Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra?, e vai nei na roto 157 reo, hoê pene taatoa e tatara ra i teie uiraa faufaa. A faaohipa roa i teie nau papai. Te faataa maitai ra te reira i te tupuraa bibilia o te parau o te mana arii o te ao taatoa, tei faahitihia i Edene e no te aha Iehova i faaafaro ai i te reira mai ta ˈna i rave. A haamanaˈo atoa e a aparau ai oe i teie tumu parau, te faaite ra ïa oe i te taata e faaroo ra ia oe i te tuhaa o te ite faufaa roa ˈˈe e vai ra. Te ite ia Iehova e i to ˈna mau huru maitatai faahiahia.

A haamataratara i te mau huru maitatai o Iehova

10. No te aha e mea fifi ai no e rave rahi ia taa i te tumu e faatia ˈi te Atua i te mauiui, e teihea ite te nehenehe e tauturu ia ratou?

10 A tauturu ai oe i te taata ia taa no te aha Iehova i faatia ˈi i te taata ia faatere ia ratou iho i raro aˈe i te mana o Satani, a tamata i te huti i to ratou ara-maite-raa i nia i te mau huru maitatai faahiahia o Iehova. Mea rahi te taata tei ite e mea puai te Atua; ua matau ratou i te faaroo i te parau Atua Mana hope. Mea fifi râ paha no ratou ia taa no te aha o ˈna e ore ai e faaohipa i to ˈna puai rahi no te faaore oioi i te parau-tia ore e te mauiui. Aita paha ratou e taa ra i te tahi atu mau huru maitatai o Iehova, mai to ˈna moˈaraa, ta ˈna parau-tia, to ˈna paari e to ˈna here. Te faaite ra Iehova i teie mau huru ma te faito noa e te tia roa. Te na ô ra hoi te Bibilia e: “O tei tia roa ta ˈna ohipa.” (Deuteronomi 32:4) E nafea oe e nehenehe ai e haamataratara i teie mau huru maitatai a pahono ai oe i te mau uiraa e faahiti-pinepine-hia no nia i teie tumu parau? E rave mai tatou i te tahi mau hiˈoraa.

11, 12. (a) No te aha e ere ai te faaoreraa hara i te ravea i to Adamu raua Eva hararaa? (b) No te aha Iehova e ore ai e faatia i te hara e a muri noa ˈtu?

11 Eita anei ta Iehova e nehenehe e faaore noa ˈtu i te hara a Adamu raua Eva? E ere roa ˈtu te faaoreraa hara i te ravea i roto i teie tupuraa. Ei taata tia roa, ua rave Adamu raua Eva i te hoê maitiraa opuahia e patoi i te mana arii o Iehova e e farii râ i te aratairaa a Satani. No reira na orure hau i ore roa ˈi i tatarahapa. Ia ui râ te taata no nia i te faaoreraa hara i roto i taua tuhaa ra, te ui ra paha ratou no te aha Iehova i ore ai i faahaehaa mai i ta ˈna ture aveia, a faatia ˈtu ai i te hara e te orureraa hau. Ua taai-roa-hia te pahonoraa i te hoê huru maitai faufaa roa o te naturaraa o Iehova—to ˈna moˈaraa.—Exodo 28:36; 39:30.

12 E rave rahi taime te Bibilia e haapapu ai i te moˈaraa o Iehova. Tera noa râ, mea iti te taata i roto i teie ao piˈo e taa ra i teie huru maitai. Mea mâ o Iehova, mea viivii ore, e mea taa ê roa i te hara atoa. (Isaia 6:3; 59:2) No nia i te hara, ua faanaho oia i te hoê ravea no te iriti ê i te reira, no te faaore atu, eita râ oia e faatia noa i te reira e a muri noa ˈtu. Mai te peu e e faatia Iehova i te hara e a muri noa ˈtu, aita ïa to tatou e tiaturiraa no a muri aˈe. (Maseli 14:12) I te taime ta ˈna i faataa, e faahoˈi Iehova i ta ˈna mau mea atoa i poiete i te moˈaraa. Mea papu te reira, o te hinaaro hoi o Tei Moˈa.

13, 14. No te aha Iehova i maiti ai i te ore e haamou i na orure hau i Edene?

13 Eita anei ta Iehova e nehenehe e haamou noa ˈtu i na orure hau i Edene e e haamata apî faahou? E puai iho â to ˈna no te na reira; ua fatata oia i te faaohipa i taua puai ra no te haamou i te feia ino atoa. E ui paha vetahi, ‘No te aha oia i ore ai i na reira a vai ai e toru anaˈe taata hara i te ao taatoa? E ore anei ïa e apehia te parareraa o te hara, e te ati atoa ta tatou e ite nei i roto i te ao?’ No te aha Iehova i ore ai i maiti i taua raveraa ra? Te na ô ra te Deuteronomi 32:4 (MN) e: “[E parau-tia] atoa to ˈna ra mau haerea.” Mea puai roa to Iehova haroaroaraa i te parau-tia. Inaha, ‘mea au na Iehova te parau-tia.’ (Salamo 37:28) No to ˈna au i te parau-tia, aita Iehova i haamou i na orure hau i Edene. No te aha?

14 Ua mârô te orureraa hau a Satani i te tia-mau-raa o te mana arii o te Atua. Ua titau te haroaroaraa o Iehova i te parau-tia ia pahono oia i ta Satani mârôraa ma te parau-tia. Eita te haamou-oioi-raa i na orure hau, noa ˈtu e ua tano roa, e horoa ˈtu i taua huru pahonoraa ra. E haapapu atu â râ te reira i te puai hau ê o Iehova, e ere hoi to ˈna puai tei mârôhia. Hau atu â, i faaite na Iehova i ta ˈna opuaraa ia Adamu e ia Eva. Ia fanau raua i te tamarii, ia faaî e ia haavî i te fenua e ia mana raua i nia i te mau mea atoa i poietehia i nia i te fenua nei. (Genese 1:28) Ahani Iehova i haamou noa ˈtu ia Adamu e ia Eva, e faufaa ore ïa ta ˈna opuaraa i parau no te taata. Eita roa ˈtu te parau-tia a Iehova e faatia i te reira, ua tupu noa iho â hoi ta ˈna mau opuaraa.—Isaia 55:10, 11.

15, 16. Ia pûpû mai te taata i te mau “ravea” monoraa no te faaafaro i te mârôraa i hiti i Edene, e nafea tatou e nehenehe ai e tauturu ia ratou?

15 Eita anei ta te tahi i roto i te ao taatoa e nehenehe e faaafaro i te orureraa hau ma te paari rahi aˈe ia Iehova? E pûpû paha vetahi i ta ratou iho mau “ravea” no te faaafaro i te orureraa hau i Edene. Teie râ, aita anei ïa ratou e na ô ra e e nehenehe ta ratou e pûpû i te hoê ravea maitai aˈe no te faaafaro i te reira? Eita paha ratou e na reira ma te manaˈo turai ino, tera râ aita ratou e taa ra ia Iehova e i to ˈna paari umerehia. I to ˈna papairaa i te mau Kerisetiano i Roma, ua haapii hohonu te aposetolo Paulo i te paari o te Atua, tae noa ˈtu te “parau aro” o te opuaraa a Iehova e faaohipa i te Basileia Mesia no te hoo faahou mai i te huitaata haapao maitai e no te faaraa i to ˈNa iˈoa moˈa. Eaha to Paulo manaˈo i te paari o te Atua tei feruri i teie opuaraa? Ua faaoti te aposetolo i ta ˈna rata na roto i teie mau parau: “Ei te Atua paari anaˈe ra te haamaitai, [na roto] ia Iesu Mesia nei, e eiaha ia mure. Amene.”—Roma 11:25; 16:25-27; MN.

16 Ua taa ia Paulo e o Iehova te Atua “paari anaˈe”—te hiˈoraa hau ê o te paari i te ao taatoa. O vai ïa taata tia ore e nehenehe e manaˈo i te hoê ravea maitai aˈe no te faaafaro i te mau huru fifi atoa—i te mârôraa fifi roa ˈˈe atoa i te paari o te Atua? No reira, e mea tia ia tauturu tatou i te taata ia faatura atoa, mai ia tatou, i te Atua “paari o te aau.” (Ioba 9:4) A taa maitai atu â ˈi ia tatou te paari o Iehova, e tiaturi roa ˈtu â ïa tatou e ta ˈna te ravea maitai roa ˈˈe no te faaafaro i te mau mea.—Maseli 3:5, 6.

E farii anaˈe i te huru maitai faufaa roa ˈˈe o Iehova

17. E nafea te maramaramaraa ˈtu â i te here o Iehova e nehenehe ai e tauturu i te feia e haapeapea ra no te faatiaraa te Atua i te mauiui?

17 ‘E aroha te Atua.’ (Ioane 1, 4:8) Na roto i teie mau parau faahiahia, te faataa ra te Bibilia i te huru maitai faufaa roa ˈˈe o Iehova, te huru maitai au roa ˈˈe o te taatoaraa e te huru maitai mahanahana roa ˈˈe no te feia e haapeapea ra no te parareraa o te ino. Ua faaite Iehova i te here i roto i te mau mea atoa ta ˈna i rave no te tataî i te ati riaria o te hara i nia i ta ˈna mau mea i poiete. Ua turai te here ia Iehova ia horoa i te tiaturiraa na te huaai hara o Adamu raua Eva. (Genese 3:15) Ua faatia te Atua ia ratou ia haafatata ˈtu ia ˈna i roto i te pure e ia haamau i te hoê taairaa fariihia e o ˈna. Ua turai te here i te Atua ia horoa mai i te hoê hoo, o te iriti i te ravea no te faaore roa i te mau hara e no te faahoˈi mai i te ora mure ore tia roa. (Ioane 3:16) E ua turai te here ia ˈna ia faaoromai i te huitaata, a horoa ˈi na te taata e rave rahi roa i te ravea e patoi ai ia Satani e e maiti ai ia Iehova ei Arii no ratou.—Petero 2, 3:9.

18. Te oaoa nei tatou i te ite i te aha, e eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i to muri nei tumu parau?

18 Teie ta te hoê orometua i parau i te nahoa i ruru mai no te oroa haamanaˈoraa i te hoê aroraa totoaraa ino mau: “Aita tatou i ite i te tumu e faatia noa ˈi te Atua i te ino e te mauiui.” Auê hoi e! Aita anei tatou e oaoa ra e ua ite tatou i te reira? (Deuteronomi 29:29) E i te mea e e Atua paari Iehova, te parau-tia, e te î i te here, ua ite tatou e ua fatata oia i te faaore i te mau mauiui atoa. Ua fafau hoi oia i te na reira. (Apokalupo 21:3, 4) E tera mau taata ïa tei pohe i te roaraa o te mau senekele? Ua vaiiho anei ta Iehova huru faaafaroraa i te mârôraa i Edene ia ratou ma te tiaturiraa ore? Aita. Ua turai te here ia ˈna ia haapao atoa ia ratou maoti te tia-faahou-raa. Tera ïa te hiˈopoahia i roto i to muri nei tumu parau.

Eaha ta oe e pahono?

• Eaha ta tatou e nehenehe e parau i te hoê taata o te ui no te aha te Atua e faatia ˈi i te mauiui?

• E nafea te moˈaraa o Iehova e ta ˈna parau-tia e itehia ˈi i roto i ta ˈna raveraa i nia i na orure hau i Edene?

• No te aha e mea maitai ai ia tauturu tatou i te taata ia taa ˈtu â i te here o Iehova?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 12]

A tutava i te tauturu i te feia e haapeapea ra no te mauiui i roto i te ao

[Hohoˈa i te api 15]

Ua ui Davida e Habakuka haapao maitai i te mau uiraa haavare ore i te Atua