Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E mea faufaa roa no Iehova ia faaroo outou ia ˈna

E mea faufaa roa no Iehova ia faaroo outou ia ˈna

E mea faufaa roa no Iehova ia faaroo outou ia ˈna

“E tau tamaiti, ia paari hoi oe, ia oaoa tau aau.”—MASELI 27:11.

1. Ua î roa te totaiete o teie tau i teihea feruriraa ?

 UA Î roa te ao o teie tau i te hoê feruriraa tiamâ e te faaroo ore. Te faataa nei te aposetolo Paulo i roto i ta ˈna rata i te mau Kerisetiano i Ephesia no te aha: “O to outou ïa haerea i mutaa ihora, ta to teie nei ao ra, ta te arii mana o te reva nei, te varua e ohipa puai i teie nei i roto i te feia faaroo ore ra.” (Ephesia 2:1, 2) Oia mau, e na ô paha outou, ua haaviivii te Diabolo ra o Satani “te arii mana o te reva nei,” i te ao taatoa i te feruriraa faaroo ore. Ua na reira oia i te senekele matamua, e te na reira atoa nei oia hau atu â mai to ˈna huriraahia mai te raˈi i te tau o te Tamaˈi rahi Matamua.—Apokalupo 12:9.

2, 3. No teihea mau tumu e faaroo ai tatou ia Iehova?

2 Ei Kerisetiano râ, ua ite tatou e e au ia faaroo tatou ma to tatou aau atoa i te Atua ra ia Iehova no te mea o oia to tatou Atua Poiete, te Turu o to tatou ora, te Arii î i te here, e to tatou Faaora. (Salamo 148:5, 6; Ohipa 4:24; Kolosa 1:13; Apokalupo 4:11) Ua ite te mau Iseraela o te tau o Mose e o Iehova te Tumu o to ratou ora e to ratou Tauturu. No reira Mose i parau atu ai e: “E tena na, e haapao outou, e e rave i ta to outou Atua ta Iehova i faaue mai ia outou na.” (Deuteronomi 5:32) E, e au ia faaroo ratou ia Iehova. Aita râ i maoro roa ua faaroo ore ratou i to ratou Arii.

3 Eaha te faufaaraa o to tatou faaroo i te Atua Poiete o te ao taatoa? I faaue na te Atua ia Samuela te peropheta e parau ia Saula te arii e: “E maitai rahi tei te haapao i tei te tusia.” (Samuela 1, 15:22, 23) No te aha?

E nafea ‘e maitai rahi ai tei te faaroo i tei te tusia’

4. I roto i teihea auraa e nehenehe ai tatou e horoa i te tahi mea na Iehova?

4 Ei Atua Poiete, na Iehova anaˈe ta tatou mau mea atoa i te pae materia. No reira ïa te vai ra anei te tahi mea o ta tatou e nehenehe e horoa ˈtu? E, e nehenehe tatou e horoa ˈtu i te tahi mea taoˈa rahi roa. Eaha ïa? E nehenehe e noaa ia tatou te pahonoraa i roto i teie aˈoraa: “E tau tamaiti, ia paari hoi oe, ia oaoa tau aau, ia tia ia ˈu ia patoi atu i tei faaino mai ia ˈu nei.” (Maseli 27:11) O to tatou faaroo ïa ta tatou e horoa i te Atua. Noa ˈtu e e huru tupuraa e oraraa taa ê to tatou, ia faaroo tatou, e nehenehe ïa tatou taitahi e pahono atu i te faahaparaa ino a te Diabolo ra o Satani e eita te taata e vai taiva ore noa i te Atua i mua i te mau tamataraa. E fanaˈoraa taa ê mau tera!

5. E nafea te Atua Poiete e huru ê ai ia faaroo ore tatou? A horoa i te hoê faahohoˈaraa.

5 E anaanatae te Atua i te mau faaotiraa o ta tatou e rave. Ia faaroo ore tatou, e huru ê o ˈna. E nafea? E mauiui oia ia ite i te hoê taata i te raveraa i teie huru haerea paari ore. (Salamo 78:40, 41) Ahiri e aita te hoê taata maˈi tihota i tamau i te amu i te maa tano titauhia e te taote no to ˈna maitai a tamau ai oia i te amu i te maa tano ore. Mai te aha te huru o te taote o te haapao maitai ra ia ˈna? Ua papu ia tatou e e mauiui atoa Iehova ia faaroo ore te taata, no te mea ua ite oia i te mau faahopearaa o te haapao ore i ta ˈna aratairaa no nia i te ora.

6. Eaha te tauturu ia tatou ia faaroo i te Atua?

6 Eaha te tauturu ia tatou taitahi ia faaroo? E mea maitai ia ani tatou taitahi i te Atua i te hoê “aau faaroo,” mai ta te arii Solomona i ani atu. Ua ani oia i teie huru aau ia nehenehe oia ‘e ite i te maitai e te ino’ no te haava i to ˈna mau hoa Iseraela. (Te mau arii 1, 3:9, MN) E mea titauhia te hoê “aau faaroo” ia ite tatou i te maitai e te ino i roto i te hoê ao î roa i te feruriraa faaroo ore. Ua horoa mai te Atua i ta ˈna Parau, i te mau tauturu haapiiraa bibilia, i te mau putuputuraa Kerisetiano, e te mau matahiapo haapao maitai o te amuiraa ia nehenehe tatou e atuatu i te hoê “aau faaroo.” Te faaohipa maitai ra anei tatou i teie mau faanahoraa î i te here?

7. No te aha Iehova e hinaaro ai ia rahi te faaroo i te mau tusia?

7 No reira, e haamanaˈo anaˈe e i mutaa ihora, ua faaite Iehova i to ˈna nunaa i tahito ra e e maitai rahi tei te faaroo i tei te mau tusia animara. (Maseli 21:3, 27; Hosea 6:6; Mataio 12:7) No te aha, i te mea e na Iehova i faaue i to ˈna nunaa ia pûpû i teie mau tusia? Eaha râ te tumu i pûpû ai te taata i te tusia? Ua na reira anei o ˈna ia oaoa te Atua? Aore ra te haapao noa ra anei o ˈna i te tahi peu? Ia hinaaro mau te hoê taata haamori e faaoaoa i te Atua, e haapao maitai ïa o ˈna i te mau faaueraa taatoa a te Atua. Aita e faufaa te mau tusia animara no te Atua, ia faaroo râ tatou, o te mea faufaa ïa ta tatou e nehenehe e horoa ˈtu.

Te hoê hiˈoraa ei faaararaa

8. No te aha te Atua i faarue ai ia Saula ei arii?

8 Te faaite maitai ra te aamu bibilia o te arii Saula e e mea faufaa roa ia faaroo. Ua haamata Saula ei arii haehaa e te haihai, ‘[iti] i to ˈna iho hiˈoraa.’ I muri aˈe râ, na te teoteo e te manaˈo hape i faatere i ta ˈna mau faaotiraa. (Samuela 1, 10:21, 22; 15:17; MN) I te hoê taime, ua titauhia ia aro atu Saula i te ati Philiseti. Ua parau Samuela i te arii ia tiai e haere mai o ˈna e pûpû i te mau tusia ia Iehova e e horoa ˈtu i te tahi atu â aratairaa. Aita râ Samuela i tae oioi, mai tei manaˈohia, e ua haamata te taata i te purara ê. I to ˈna iteraa i te reira, ‘ua hopoi Saula i te tusia taauahi.’ Aita Iehova i mauruuru i te reira. Ia tae mai hoi Samuela, ua imi te arii i te otoheraa no to ˈna faaroo ore, ma te parau e no te mea ua maoro roa Samuela, ua ‘faaaau noa ˈtura oia iho’ e hopoi i te tusia taauahi no te faahau e o Iehova. No te arii Saula, e mea faufaa aˈe te hopoiraa i te tusia i te faaroo i te aratairaa i horoahia e tiai e na Samuela e pûpû i te tusia. Ua parau atu Samuela e: “E mea tia ore ta oe i rave; aita oe i haapao i te parau a to Atua ra a Iehova, ta ˈna i parau mai ia ore ra.” No to ˈna faaroo ore ia Iehova i ere ai Saula i to ˈna tiaraa arii.—Samuela 1, 10:8; 13:5-13.

9. Mea nafea Saula i faaite ai i te hiroa faaroo ore i te Atua?

9 Ua huti anei te arii i te hoê haapiiraa na roto i teie huru tupuraa? Aita! I muri aˈe, ua faaue Iehova ia Saula ia haamou roa i te ati Amaleka, i aro na ia Iseraela ma te tumu ore. Eiaha atoa Saula ia faaherehere i ta ratou mau animara. Ua faaroo mau oia ma te “taparahi . . . i te ati Amaleka mai Havila ˈtu e tae noa ˈtura i Sura.” Ia farerei Samuela ia ˈna, ua oaoa roa te arii i to ˈna upootiaraa e ua na ô oia e: “Ia ora na oe ia Iehova! ua rave au i ta Iehova i faaue maira.” Ma te taa ê râ i te faaueraa papu i horoahia, ua faaora Saula e to ˈna mau taata i te arii Agaga e “te mau mamoe maitatai, e te puaatoro, e te mau opai rii maitatai, e te mau fanauˈa mamoe, e te mau mea maitatai atoa.” Ua faatia te arii Saula i to ˈna haerea faaroo ore i te na ôraa e: “Ua vaiiho . . . te mau taata nei i te mau mamoe maitatai e te mau puaatoro maitatai ra, ei tusia na to Atua ra na Iehova.”—Samuela 1, 15:1-15.

10. Ua ere Saula i teihea haapiiraa?

10 I reira Samuela i parau ai ia Saula e: “Tei te tusia taauahi e te mau tusia atoa to Iehova mauruuru, mai tei te faaroo i te parau a Iehova ra? inaha, e maitai rahi tei te haapao i tei te tusia, e maitai rahi tei te faaroo i tei te toâhua mamoe oni ra.” (Samuela 1, 15:22) I te mea e ua faaoti Iehova e haapau roa i teie mau animara, eita ˈtura ïa e au ei tusia taauahi.

E faaroo anaˈe i te mau mea atoa

11, 12. (a) Eaha to Iehova manaˈo i ta tatou mau tutavaraa ia mauruuru oia i ta tatou haamoriraa? (b) E nafea te hoê taata e haavare ai ia ˈna iho ma te manaˈo e te rave ra o ˈna i te hinaaro o te Atua a faaroo ore mau ai oia?

11 E mauruuru mau â Iehova i te iteraa i ta ˈna mau tavini haapao maitai ia vai taiva ore noa ˈtu te hamani-ino-raa, ia poro i te Basileia noa ˈtu te tâuˈa-ore-raa o te taata, e ia tae i te mau putuputuraa Kerisetiano noa ˈtu te hepohepo rahi i te imiraa i te moni no te oraraa! Ia faaroo tatou i roto i teie mau tuhaa faufaa o te oraraa pae varua e faaoaoa ïa tatou i to ˈna aau! E mea faufaa ta tatou mau tutavaraa i te haamori ia Iehova ia pûpûhia ma te here. E moe paha i te taata ta tatou haaraa puai, te haapao nei râ te Atua i ta tatou mau pûpûraa ma te aau taatoa e te haamanaˈo nei oia i te reira.—Mataio 6:4.

12 Ia mauruuru roa râ to tatou Atua ia tatou, ia faaroo ïa tatou ia ˈna i roto i te mau tuhaa atoa o to tatou oraraa e tia ˈi. Eiaha roa tatou ia vare ma te manaˈo e e nehenehe tatou e faaatea ê i te mau titauraa a te Atua a haamori noa ˈi ia ˈna i roto i te tahi atu mau tuhaa o te oraraa. Ei hiˈoraa, e nehenehe te hoê taata e haavare ia ˈna iho ma te manaˈo e mai te peu e e haapao noa o ˈna i te tahi mau tuhaa o te haamoriraa ma te faatia ture noa, e matara o ˈna i te utua no te raveraa i te haerea morare ore aore ra te tahi atu mau hara ino mau. Auê ïa hape rahi e!—Galatia 6:7, 8.

13. E nafea to tatou faaroo ia Iehova e tamatahia ˈi ia faaea tatou anaˈe?

13 No reira, e nehenehe tatou e ui ia tatou iho, ‘Te faaroo ra anei au ia Iehova i roto i ta ˈu mau ohipa o te mau mahana atoa, e oia atoa no tei manaˈo-noa-hia e e ohipa na ˈu iho?’ Ua parau Iesu e: “O tei haapao maitai i te mea iti ra, ua haapao maitai atoa i te mea rahi: e o tei ore i haapao i te mea iti ra, aore atoa ïa i haapao i te mea rahi.” (Luka 16:10) Te ‘haere noa ra anei tatou ma te tia o te aau,’ oia atoa ‘i roto i to tatou iho nei [fare],’ aita anaˈe vetahi ê e ite mai ra? (Salamo 101:2; MN) Oia mau, a parahi ai tatou i te fare, e nehenehe to tatou hapa ore e tamatahia. I roto e rave rahi fenua e taoˈa utuafare matauhia te roro uira, e mea ohie roa ia hiˈo i te mau hohoˈa faufau. Tau matahiti aˈenei, eita te taata e nehenehe e mataitai i teie mau hohoˈa ma te ore e haere roa ˈtu i te mau vahi faaanaanataeraa morare ore. E pee anei tatou i te mau parau a Iesu ma te faaroo: “O te hiˈo noa ˈtu i ta vetahi ê ra vahine ei faatupu i te hinaaro, ua faaturi ïa ia ˈna i to ˈna ihora aau”? E, e ore roa anei tatou e hiˈo i te mau hohoˈa taiata? (Mataio 5:28; Ioba 31:1, 9, 10; Salamo 119:37; Maseli 6:24, 25; Ephesia 5:3-5) Eaha ˈtura ïa no te mau porotarama haavîraa uˈana a te afata teata? Ua tu anei to tatou manaˈo e to te Atua, o tei ‘riri roa tana aau i te taata e au i te haavîraa uˈana’? (Salamo 11:5, MN) E te inu-hua-raa i te ava o tatou anaˈe? E faautua te Bibilia i te taero ava, te faaara atoa nei râ i te mau Kerisetiano eiaha ia haamatau i “te inu hua i te uaina.”—Tito 2:3; Luka 21:34, 35; Timoteo 1, 3:3.

14. Eaha te tahi mau tuhaa e ite-maitai-hia ˈi to tatou faaroo i te Atua no nia i te moni?

14 Te tahi atu tuhaa e titauhia ˈi ia vai ara tatou o te moni ïa. Ei hiˈoraa, e faaô anei tatou i roto i te hoê ravea piri i te eiâraa ia noaa oioi mai te moni? Ua hema anei tatou i te raveraa i te mau ravea opanihia e te ture eiaha ia aufau i te mau tute? Aore ra, e faaroo maite anei tatou i te faaueraa e “tuu atu i te mea e au i te taata atoa ra, e taoˈa aufauhia ta ˈna ra, e aufau atu â ïa”?—Roma 13:7.

Te faaroo no roto mai i te here

15. No te aha tatou e faaroo ai i te mau faaueraa a Iehova?

15 E haamaitairaa te noaa ia faaroo tatou i te mau faaueraa a te Atua. Ei hiˈoraa, ia ore tatou e puhipuhi i te avaava, ia ora tatou i te hoê oraraa morare mâ, e ia faatura tatou i te moˈaraa o te toto, eita paha ïa tatou e peehia i te tahi mau maˈi. Hau atu â, ia ora tatou ia au i te parau mau o te Bibilia i roto i te tahi atu mau tuhaa o te oraraa, e maitaihia tatou i te pae moni, totiare, aore ra utuafare. (Isaia 48:17) E nehenehe te tahi mau maitai i te pae tino e riro mau ei haamaitairaa o te haapapu nei i te tanoraa o te mau ture a te Atua. Te tumu rahi râ e faaroo ai tatou ia Iehova o to tatou ïa here ia ˈna. Aita tatou e tavini nei i te Atua no te mau tumu miimii. (Ioba 1:9-11; 2:4, 5) Ua horoa mai te Atua i te tiamâraa e maiti o vai ta tatou e hinaaro e faaroo. Ua maiti tatou e faaroo ia Iehova no te mea te hinaaro nei tatou e faaoaoa ia ˈna e no te mea te tutava nei tatou i te rave i te mea tia.—Roma 6:16, 17; Ioane 1, 5:3.

16, 17. (a) Mea nafea Iesu i faaroo ai i te Atua no to ˈna here mau ia ˈna? (b) E nafea tatou e pee ai i te hiˈoraa o Iesu?

16 Ua vaiiho mai Iesu i te hiˈoraa tia roa ma te faaroo ia Iehova no to ˈna here taatoa ia ˈNa. (Ioane 8:28, 29) Ei taata i te fenua, “i ite [Iesu] i te auraro i to ˈna ra mau pohe.” (Hebera 5:8, 9) Mea nafea ïa? “Ua faahaehaa [Iesu] ia ˈna iho, i te haapao-maite-raa e tae noa ˈtura i te pohe i [“nia i te pou haamauiuiraa,” MN].” (Philipi 2:7, 8) Noa ˈtu e ua faaroo aˈena Iesu i te raˈi, ua tamatahia ˈtu â to ˈna faaroo i te fenua. Ua papu ia tatou e ua faaî Iesu i te mau titauraa atoa no te tavini ei Tahuˈa Rahi no to ˈna mau taeae pae varua e no te tahi atu mau taata tiaturi atoa.—Hebera 4:15; Ioane 1, 2:1, 2.

17 E o tatou? E nehenehe tatou e pee ia Iesu ma te faaroo na mua roa i te hinaaro o te Atua. (Petero 1, 2:21) E nehenehe tatou iho e oaoa ia rave tatou i ta Iehova e faaue nei no to tatou here ia ˈna, e tae noa ˈtu i te mau taime e hepohepo rahi ai aore ra e faahemahia ˈi tatou eiaha e faaroo. (Roma 7:18-20) E na reira atoa tatou ma te faaroo mau i te aratairaa a te mau taeae e rave nei i te upoo i roto i te haamoriraa mau, noa ˈtu e e feia tia ore ratou. (Hebera 13:17) E mea faufaa roa i te aro o Iehova ia auraro tatou i ta ˈna mau faaueraa i roto i to tatou iho oraraa.

18, 19. Eaha te noaa mai ia faaroo tatou i te Atua ma to tatou aau atoa?

18 I teie mahana, ia faaroo tatou ia Iehova, e faaoromai paha tatou i te hamani-ino-raa ia vai taiva ore noa. (Ohipa 5:29) No te faaroo i te faaueraa a Iehova, e poro e e haapii, e titauhia ia faaoromai tatou e tae noa ˈtu i te hopea o teie nei faanahoraa o te mau mea. (Mataio 24:13, 14; 28:19, 20) Mea hinaarohia te faaoromai ia tamau tatou i te putuputu e to tatou mau taeae, noa ˈtu e te faaû nei tatou i te faateimaharaa a te ao. Ua ite maitai to tatou Atua î i te here i ta tatou mau tutavaraa i te faaroo i roto i taua mau tuhaa ra. Ia faaroo hope roa râ tatou, e mea tia ia aro atu tatou i to tatou tino hara e ia fariu ê tatou i te ino, a hinaaro rahi ai i te mea maitai.—Roma 12:9.

19 Ia tavini tatou ia Iehova no to tatou here e aau mauruuru, “o oia te faautua [maitai] i te feia i imi papu ia ˈna ra.” (Hebera 11:6; MN) Mea titauhia e te au hoi te mau tusia tano, tera râ o te faaroo hope no to tatou here ia Iehova te faaoaoa roa ia ˈna.—Maseli 3:1, 2.

E nafea outou e pahono ai?

• No te aha e parauhia ˈi e te vai ra te tahi mea o ta tatou e nehenehe e horoa na Iehova?

• Ua rave Saula i teihea mau hape?

• E nafea outou e faaite ai e te tiaturi nei outou e e maitai rahi tei te faaroo i tei te tusia?

• No te aha outou e hinaaro ai e faaroo ia Iehova?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 17]

Eaha te huru o te hoê taote haapao maitai i te hoê taata maˈi o te ore e tâuˈa i ta ˈna mau titauraa?

[Hohoˈa i te api 18]

No te aha te arii Saula i au-ore-hia ˈi e Iehova?

[Hohoˈa i te api 21]

Te faaroo ra anei outou i te mau faaueraa a te Atua o outou anaˈe tei te fare?