Eaha to roto?

Tapura tumu parau

‘Ia tamau oe i te upootia i nia i te ino na roto i te maitai’

‘Ia tamau oe i te upootia i nia i te ino na roto i te maitai’

‘Ia tamau oe i te upootia i nia i te ino na roto i te maitai’

“Eiaha [oe] ia pohe i te ino, [ia tamau râ oe i te upootia i nia i te ino na roto] i te maitai.”—ROMA 12:21MN.

1. No te aha tatou e nehenehe ai e papu e e nehenehe ta tatou e upootia i nia i te ino?

 E NEHENEHE anei e mau papu i mua i te feia o te patoi uˈana ra i te haamoriraa mau? E nehenehe anei e upootia i nia i te mau mana o te tamata ra i te faahoˈi ia tatou i te ao paieti ore? Teie te pahonoraa i na uiraa e piti atoa, e! No te aha tatou e parau ai mai tera? No ta te aposetolo Paulo ïa e parau ra i roto i ta ˈna rata i to Roma. Te papai ra oia: “Eiaha [oe] ia pohe i te ino, [ia tamau râ oe i te upootia i nia i te ino na roto] i te maitai.” (Roma 12:21; MN) Mai te peu e te tiaturi ra tatou ia Iehova e ua faaoti papu tatou i te ore e vaiiho i te ao ia upootia i nia ia tatou, eita ïa to ˈna ino e upootia i nia ia tatou. Hau atu â, te faaite ra te mau parau ‘e tamau i te upootia i nia i te ino’ e e nehenehe ta tatou e upootia ia tamau tatou i ta tatou aroraa pae varua i te reira. O te feia anaˈe o te faaea i te vai ara e i te aro te upootiahia e teie ao ino e to ˈna faatere ino ra o Satani te Diabolo.—Ioane 1, 5:19.

2. No te aha tatou e hiˈopoa ˈi i te tahi mau tupuraa o te oraraa o Nehemia?

2 Fatata e 500 matahiti hou te tau o Paulo, ua faaite te hoê tavini a te Atua e ora ra i Ierusalema e e parau mau ta Paulo no nia i te aroraa i te ino. Aita noa te taata o te Atua ra o Nehemia i faaû i te patoiraa a te mau taata paieti ore, ua upootia atoa râ i nia i te ino na roto i te maitai. Eaha te tupuraa fifi ta ˈna i faaû? Eaha tei tauturu ia ˈna ia manuïa? E nafea tatou e nehenehe ai e pee i to ˈna hiˈoraa? No te pahono i tera mau uiraa, e hiˈopoa anaˈe i te tahi mau ohipa i tupu i roto i te oraraa o Nehemia. *

3. Ua ora Nehemia i roto i teihea tupuraa, e eaha te ohipa faahiahia ta ˈna i rave?

3 Ua tavini Nehemia i te aorai o te arii o Aresehasatesa o Peresia. Noa ˈtu e ua ora Nehemia i rotopu i te mau taata tiaturi ore, aita oia i ‘faaau atu i te ao’ o tera ra tau. (Roma 12:2) A hinaarohia ˈi te tauturu i Iuda, ua haapae oia i to ˈna huru oraraa fanaˈo, ua rave i te hoê tere fifi roa ino i Ierusalema, e ua farii i te ohipa iti rahi e faatia faahou i te patu o te oire. (Roma 12:1) Noa ˈtu e e tavana oia o Ierusalema, ua ohipa Nehemia i te mau mahana atoa i pihai iho i to ˈna mau hoa Iseraela “mai te poipoi mai â e ia itea mai te fetia ra.” Ei faahopearaa, ua oti roa te ohipa i roto e piti noa avaˈe! (Nehemia 4:21; 6:15) E ohipa maere te reira, no te mea i te roaraa o te ohipa paturaa, ua faaû te mau Iseraela i te mau patoiraa rau. O vai ma te feia i patoi ia Nehemia, e eaha ta ratou fa?

4. Eaha te fa a te feia e patoi ra ia Nehemia?

4 Te mau taata patoi mau, o Sanabalata ïa, o Tobia, e o Gesema, e feia mana e ora ra i pihai iho ia Iuda. I te mea e e enemi ratou no te nunaa o te Atua, ‘inoino roa aˈera ratou e ua haere mai o Nehemia e imi i te maitai o te tamarii a Iseraela.’ (Nehemia 2:10, 19) Ua faaoti papu te mau enemi o Nehemia i te tapea i te mau opuaraa paturaa a Nehemia, ma te faaohipa atoa i te mau opuaraa iino. ‘E pohe anei Nehemia i te ino’?

‘Ua riri e ua ooo roa’

5, 6. (a) Ua aha te mau enemi o Nehemia i mua i te ohipa paturaa? (b) No te aha Nehemia i ore ai i mǎtaˈu i te feia patoi?

5 Ua faaue Nehemia ma te itoito i to ˈna nunaa: “E rave e patu [anaˈe] i te aua o Ierusalema.” Ua pahono atu ratou: “E tia tatou e rave e patu.” Te na ô ra Nehemia e: “Ua faaitoito ihora ratou te tahi e te tahi i taua ohipa maitai ra” tera râ, “ua vahavaha maira [te feia patoi], e ua na ô maira i te tâhitohitoraa, Eaha ta outou i rave na? e mârô â outou i te arii?” Aita Nehemia i mǎtaˈu i ta ratou mau faaoooraa e pariraa haavare. Ua parau atu oia i te feia patoi e: “Na te Atua o te raˈi e faatupu i to matou hinaaro; e teie nei, e tia matou o to ˈna mau tavini e rave e patu.” (Nehemia 2:17-20) Ua faaoti papu Nehemia i te rave i “taua ohipa maitai ra.”

6 ‘Ua riri aˈera e ua ooo roa aˈera’ Sanabalata, hoê o taua feia patoi ra, e ua rahi atu â ta ˈna mau parau. “Te aha noa ra tera ra mau ati Iuda rii?,” ta ˈna i faaooo. “E rave faahou anei ratou i te ofai ama auahi no roto i te patu parari ra?” Ua apiti atu Tobia i te faaoooraa, ma te parau e: “Ua tiaia anaˈe te tahi alope i tera ra patu ofai ta ratou e patu aˈera, e marua ïa i raro.” (Nehemia 4:1-3) Ua aha Nehemia?

7. Ua aha Nehemia i mua i te mau pariraa a te feia patoi?

7 Aita Nehemia i tâuˈa noa ˈtu i te faaoooraa. Ua haapao oia i ta te Atua faaueraa e aita oia i imi i te tahoo. (Levitiko 19:18) Ua vaiiho râ oia i te tupuraa i roto i te rima o Iehova e ua pure: “E faaroo mai oe, e to matou Atua, i to matou vahavaharaahia mai; e faahoˈi oe i te faaino na ratou i nia i to ratou iho upoo.” (Nehemia 4:4) Ua tiaturi Nehemia i te haapapuraa a Iehova: “Tei ia ˈu hoi te riri, na ˈu e tahoo.” (Deuteronomi 32:35) Hau atu â, “ua patu” noa Nehemia e to ˈna nunaa “i te patu.” Aita ratou i vaiiho ia ratou ia faanevanevahia. Oia mau, ‘ua tiaatihia te patu atoa ra e te tahi pae ra e ua tae te aau o te taata i taua ohipa ra.’ (Nehemia 4:6) Aita i mau i te mau enemi o te haamoriraa mau te ohipa paturaa! E nafea tatou e nehenehe ai e pee ia Nehemia?

8. (a) E nafea tatou e nehenehe ai e pee ia Nehemia ia pari haavare te feia patoi ia tatou? (b) A faatia mai i te hoê tupuraa ta oe i farerei aore ra i faaroo o te faaite ra i te paari ia ore e tahoo.

8 I teie mahana, e taora parau e e pari mai paha te feia patoi ia tatou i te haapiiraa, i te ohipa, aore ra i te fare atoa. E pinepine râ e faaruru-maitai-roa ˈˈe-hia teie mau pariraa haavare na roto i te faaohiparaa i te faaueraa tumu bibilia: “E taime to te mamû noa.” (Koheleta 3:1, 7) No reira, mai ia Nehemia, eiaha tatou e tahoo ma te mau parau haamauiui. (Roma 12:17) E fariu tatou i te Atua na roto i te pure, ma te tiaturi i te ihotaata o te haapapu maira: “Na ˈu ïa e tahoo atu.” (Roma 12:19; Petero 1, 2:19, 20) Mea na ô tatou e ore ai e vaiiho i te feia patoi ia fariu ê ia tatou i te ohipa pae varua e ravehia ra i to tatou tau—te parau-haere-raa i te evanelia o te Basileia o te Atua e te faariroraa i te taata ei pǐpǐ. (Mataio 24:14; 28:19, 20) I te mau taime atoa e apiti ai tatou i te ohipa pororaa e e ore ai tatou e farii ia haaparuparuhia e te patoiraa, te faaite ra ïa tatou i te hoê â feruriraa haapao maitai i to to Nehemia.

‘E taparahi mau matou ia outou’

9. Teihea huru patoiraa ta te mau enemi o Nehemia i faatae atu, e ua aha o Nehemia?

9 I to te feia patoi i te haamoriraa mau i te tau o Nehemia faarooraa e “ua patuhia te aua i Ierusalema,” ua rave ratou i ta ratou mau ˈoˈe no te “aro ia Ierusalema.” No te mau ati Iuda, aita e ravea faahou ia hiˈohia. Te vai ra to Samaria i te pae apatoerau, to Amona i te pae hitia o te râ, to Arabia i te pae apatoa, e to Asadoda i te pae tooa o te râ. Ua haaatihia Ierusalema; e au ra e ua mau te feia patu i roto i te herepata! Ua titauhia ia aha ratou? “Ua pure . . . matou i te Atua,” ta Nehemia ïa e parau ra. Ua haamǎtaˈu te mau enemi: ‘E taparahi mau matou ia ratou, e ia ore taua ohipa ra.’ Ua pahono Nehemia ma te faataa i te feia patu no te ohipa paruru i te oire “ma te ˈoˈe, e te maehae, e te fana.” Parau mau, i te hiˈoraa taata, eita iho â te pǔpǔ iti ati Iuda e upootia i nia i te puai enemi e rave rahi, ua faaitoito râ Nehemia ia ratou: “Eiaha outou e mǎtaˈu . . . e haamanaˈo ia Iehova, i te rahi e te mana.”—Nehemia 4:7-9, 11, 13, 14.

10. (a) Na te aha i faataui taue i te mau tupuraa i rotopu i te mau enemi o Nehemia? (b) Eaha te mau ravea ta Nehemia i rave?

10 I teie nei, ua taui taue te tupuraa. Ua faaea te mau enemi i te aro. No te aha? “Ua riro ta ratou parau ei mea faufaa ore i te Atua,” ta Nehemia e faatia ra. Ua ite râ Nehemia e e haamǎtaˈu noa te mau enemi. No reira, ua faatano oia ma te paari i te huru raveraa ohipa a te feia patu. E mai reira mai, “ua rave rima hoê noa i te ohipa, e te tahi rima tei rave i te mauhaa.” Ua faataa atoa Nehemia i te hoê taata o te “faaoto i te pu” no te faaara i te feia patu ia aro noa mai te enemi. Hau roa ˈtu â, ua tamahanahana Nehemia i te nunaa: “Na to tatou Atua e aro i ta tatou tamaˈi.” (Nehemia 4:15-20) Ma te faaitoitohia e te faaineinehia no te faaû i te aroraa, ua ohipa noa te feia patu. Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai i teie faatiaraa?

11. Eaha te tauturu i te mau Kerisetiano mau ia faaû i te ino i te mau fenua ua opanihia te ohipa a te Basileia, e e nafea ratou e upootia ˈi i nia i te ino na roto i te maitai?

11 I te tahi mau taime, e faaû te mau Kerisetiano mau i te patoiraa uˈana. Oia mau, i te tahi mau fenua e enemi puai rahi te feia patoi aroha ore o te haamoriraa mau. I te hiˈoraa taata, aita ta to tatou mau hoa Kerisetiano o taua mau fenua ra e ravea. Atira noa ˈtu, te tiaturi ra taua mau Ite ra e ‘na te Atua e aro i ta ratou tamaˈi.’ Oia mau, e pinepine te feia o tei hamani-ino-hia no ta ratou mau tiaturiraa i te ite e te pahono ra Iehova i ta ratou mau pure e ‘te faariro ra oia i te parau’ a te mau enemi puai “ei mea faufaa ore.” I te mau fenua atoa ua opanihia te ohipa a te Basileia, te imi ra te mau Kerisetiano i te mau ravea no te poro noâ i te parau apî maitai. Mai te feia patu i Ierusalema i faatano i ta ratou huru raveraa ohipa, te faatano ra te mau Ite no Iehova i teie mahana ma te paari i ta ratou mau ravea pororaa ia arohia mai ratou. Eita iho â ratou e faaohipa i te mau mauhaa pae tino. (Korinetia 2, 10:4) Eita atoa te haamǎtaˈuraa o te haavîraa uˈana i te pae tino e tapea i ta ratou mau ohipa pororaa. (Petero 1, 4:16) Area râ, ‘e tamau’ taua mau taeae e tuahine itoito ra “i te upootia i nia i te ino na roto i te maitai.”

‘E haere mai na oe e farerei tatou’

12, 13. (a) Eaha te ravea aravihi ta te feia patoi ia Nehemia i faaohipa? (b) No te aha Nehemia i ore ai i farii i te aniraa e farerei i te feia patoi?

12 I muri aˈe i to te mau enemi o Nehemia taaraa e aita ta ratou mau aroraa i mua i te taata i manuïa, ua faaohipa ratou i te mau huru patoiraa omoe atu â. Inaha, ua tamata ratou e toru opuaraa iino. Eaha ïa te reira?

13 A tahi, ua tamata te mau enemi o Nehemia i te haavare ia ˈna. Ua parau ratou ia ˈna e: “E haere mai na oe i te hoê e te mau oire rii, i te vahi atea i Ono ra, ei reira tatou e farerei ai.” Tei ropu Ono ia Ierusalema e Samaria. Ua ani ïa te mau enemi e ia farerei Nehemia ia ratou i ropu no te faaafaro i te peapea. Ua manaˈo paha Nehemia e: ‘E mea tano te reira. E mea maitai aˈe i te paraparau i te aro.’ Aita râ Nehemia i farii. Ua faataa oia no te aha: “Te manaˈo hamani ino ra [ratou] ia ˈu.” Ua haroaroa oia i ta ratou opuaraa ino e aita oia i hema ˈtu. E maha taime to ˈna parauraa i te feia patoi e: “Eita e tia ia ˈu ia haere i raro na; eaha e tia ˈi ia ˈu ia faarue i te ohipa, a haere ˈtu ai i ǒ na ia outou na?” Aita te mau tamataraa a te mau enemi no te turai ia Nehemia ia fati i manuïa. Ua tiatonu noa oia i te ohipa paturaa.—Nehemia 6:1-4.

14. Ua aha Nehemia i nia i te mau taata pari haavare?

14 A piti, ua faaoti te mau enemi o Nehemia i te haaparare i te mau parau haavare, ma te pari ia Nehemia i ‘te orure hau’ i te arii Aretehasaseta. Ua parau-faahou-hia ia Nehemia e: “E faaau na tatou i te parau.” Aitâ Nehemia i farii, no te mea ua haroaroa oia i te opuaraa a te mau enemi. Ua faataa Nehemia: “E parau haamataˈutaˈu ta ratou atoa ia matou, na ô aˈera, E paruparu to ratou rima e e ore e oti ta ratou ohipa.” I teie râ taime, ua patoi iho â Nehemia i te pariraa a to ˈna mau enemi, ma te parau e: “Aore roa ïa e parau i ta oe e parau mai na, na to oe iho aau tena i imi.” Hau atu â, ua fariu Nehemia ia Iehova no te ani i te tauturu, ma te pure: “[A] faaetaeta mai oe i o ˈu pue rima.” Ua tiaturi oia e maoti te tauturu a Iehova e nehenehe ai oia e haafifi i te opuaraa ino e e faahaere i te ohipa paturaa i mua.—Nehemia 6:5-9.

15. Eaha ta te hoê peropheta haavare i faaue, e no te aha Nehemia i ore ai i farii i te faaueraa?

15 A toru, ua faaohipa te mau enemi o Nehemia i te hoê taata haavare, te taata Iseraela ra o Semaia, no te turai ia Nehemia ia ofati i te Ture a te Atua. Ua na ô Semaia ia Nehemia e: “Mai haere tâua i roto roa i te fare o te Atua ra, i roto i te nao, a opani ai i te mau uputa o te hiero: te haere maira hoi ratou e taparahi ia oe; ei teie nei â rui ratou e tii mai ai e taparahi ia oe.” Ua parau Semaia e ua fatata Nehemia i te taparahi-pohe-hia e e nehenehe râ oia e faaora ia ˈna na roto i te tapuniraa i roto i te hiero. E ere râ Nehemia i te hoê tahuˈa. E hara oia na roto i te tapuniraa i roto i te fare o te Atua. E ofati anei oia i te Ture a te Atua na roto i te tamataraa i te faaora ia ˈna? Ua pahono Nehemia: “O vai ïa taata mai ia ˈu nei e horo i roto i te hiero ia ora? E ore au e tae.” No te aha Nehemia i ore ai i topa i roto i te marei i opuahia no ˈna? No te mea ua ite oia e noa ˈtu e e hoa Iseraela o Semaia, ‘e ere na te Atua i faaue ia ˈna.’ Inaha, eita roa ˈtu te hoê peropheta mau e faaue ia ˈna ia ofati i te Ture a te Atua. Aitâ Nehemia i pohe i te ino a te feia patoi iino. I muri rii aˈe, ua nehenehe oia e faatia: “E tae aˈera i te taau ma pae o te marama ra ia Elula, oti roa aˈera taua patu ra, e pae ahuru e piti tiahapa o te mahana i oti ai.”—Nehemia 6:10-15; Numera 1:51; 18:7.

16. (a) Eaha to tatou huru i nia i te mau hoa haavare, taata pari haavare, e taeae haavare e tia ˈi? (b) E nafea oe e faaite ai e eita oe e farii i te ofati i ta oe mau tiaturiraa i te fare, i te haapiiraa, aore ra i te ohipa?

16 Mai ia Nehemia, e faaû atoa paha tatou i te feia patoi mai te mau hoa haavare, te mau taata pari haavare, e te mau taeae haavare. E ani mai paha te tahi mau taata ia farerei ia ratou ia fati tatou, ei auraa parau. E tamata paha ratou i te turai ia tatou ia manaˈo e mai te peu e e iti rii mai te itoito rahi no te tavini tatou ia Iehova, e nehenehe tatou e tapi i te mau fa a teie nei ao i te hoê â taime. No te mea râ tei te parahiraa matamua te Basileia o te Atua i roto i to tatou oraraa, eita tatou e pee atu. (Mataio 6:33; Luka 9:57-62) E haaparare atoa te feia patoi i te mau pariraa haavare no nia ia tatou. I te tahi mau fenua, te parihia ra tatou i te riroraa ei haamǎtaˈuraa i te Hau, mai ia Nehemia i parihia i te orure-hau-raa i te arii. Ua patoihia te tahi mau pariraa ma te manuïa i mua i te mau tiripuna. Noa ˈtu râ eaha te faahopearaa o te mau tupuraa o te taata iho, e pure tatou ma te tiaturi e e aratai Iehova i te mau ohipa ia au i to ˈna hinaaro. (Philipi 1:7) No ǒ atoa mai paha te patoiraa i te feia e faahua tavini ra ia Iehova. Mai te hoê hoa ati Iuda o tei tamata i te turai ia Nehemia ia ofati i te Ture a te Atua no te faaora ia ˈna, e tamata atoa paha ïa te mau apotata e Ite ratou i na mua ˈˈe i te turai ia tatou ia fati na roto i te hoê ravea aore ra i te tahi atu. E patoi râ tatou i te mau apotata no te mea ua ite tatou e e faaorahia tatou, eiaha na roto i te ofatiraa i te mau ture a te Atua, na roto râ i te haapaoraa i te reira! (Ioane 1, 4:1) Oia, maoti te tauturu a Iehova e nehenehe ai tatou e upootia i nia i te mau huru ino atoa.

Faaiteraa i te parau apî maitai noa ˈtu te ino

17, 18. (a) Eaha ta Satani e ta to ˈna mau tia e tutava ra i te rave? (b) Ua faaoti papu oe i te aha, e no te aha?

17 Te parau ra te Parau a te Atua no nia i te mau taeae faatavaihia o te Mesia e: “Pohe atura râ [Satani] ia ratou i . . . te parau ta ratou i faaite ra.” (Apokalupo 12:11) Te vai ra ïa te hoê taairaa mau i rotopu i te upootiaraa i nia ia Satani—te tumu o te ino—e te pororaa i te poroi o te Basileia. E ere ïa i te mea maere ia aro Satani ma te tuutuu ore i te toea faatavaihia e te “feia rahi roa” na roto i te faatupuraa i te patoiraa!—Apokalupo 7:9; 12:17.

18 Mai ta tatou i ite mai nei, mea na roto mai paha te patoiraa i te mau taoraraa parau aore ra te haamǎtaˈuraa i te haavîraa uˈana i te pae tino aore ra mea na roto mai i te tahi mau ravea omoe atu â. I roto i te mau tupuraa atoa, tera noâ te fa a Satani—e tapea i te ohipa pororaa. Eita roa râ oia e manuïa no te mea mai ia Nehemia i tahito ra, ua faaoti papu te nunaa o te Atua i te ‘tamau i te upootia i nia i te ino na roto i te maitai.’ E na reira ratou ma te tamau i te faaite haere i te evanelia e tae roa ˈtu e parau mai ai Iehova e ua oti te ohipa!—Mareko 13:10; Roma 8:31; Philipi 1:27, 28.

[Nota i raro i te api]

^ No tera mau ohipa i tupu, a taio i te Nehemia 1:1-4; 2:1-6, 9-20; 4:1-23; 6:1-15.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Eaha te patoiraa i faaûhia e te mau tavini a te Atua i mutaa iho e te faaûhia ra e te mau Kerisetiano i teie mahana?

• Eaha te fa matamua a te mau enemi o Nehemia, e eaha te fa a te mau enemi o te Atua i teie mahana?

• E nafea tatou i teie mahana e tamau ai i te upootia i nia i te ino na roto i te maitai?

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 29]

Haapiiraa i roto i te buka a Nehemia

Te faaû ra te mau tavini a te Atua i

• te faaooo

• te mau haamǎtaˈuraa

• te haavare

Te faaohipahia ra te haavare e

• te mau hoa haavare

• te mau taata pari haavare

• te mau taeae haavare

E upootia te mau tavini a te Atua i nia i te ino na roto i

• te haapaoraa i ta ratou ohipa ta te Atua i horoa

[Hohoˈa i te api 27]

Ua faatia faahou Nehemia e to ˈna mau hoa ohipa i te patu o Ierusalema noa ˈtu te patoiraa uˈana

[Hohoˈa i te api 31]

Te poro ra te mau Kerisetiano mau ma te mǎtaˈu ore i te evanelia