Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Painu i roto i te hoê ao e taui noa te mau faufaa morare

Painu i roto i te hoê ao e taui noa te mau faufaa morare

Painu i roto i te hoê ao e taui noa te mau faufaa morare

TE PARAU ra te hoê aai matauhia e ua hahaere oia e te hoê lamepa ama ua ao maitai hoi no te imi maite ma te faufaa ore râ i te hoê taata maitai i te pae morare. O Diogène te iˈoa o teie philosopho i ora na i Ateno i te senekele 4 H.T.T.

Eita e nehenehe e haapapu e e aai mau anei teie. Mea papu râ e ahiri te ora noa râ o Diogène i teie mahana, e fifi roa ˈtu â ta ˈna imiraa. E au ra e mea rahi aita e tiaturi ra e mea maitai ia farii i te mau faufaa morare haamauhia. E pinepine te mau vea i te faaite mai i te mau tupuraa haama i te pae morare—i roto i te oraraa o te taata, te faatereraa, te ohipa, te tuaro, te tapihooraa, e te tahi atu mau tuhaa. Aita e faatura-faahou-hia ra e rave rahi faufaa morare poiherehia e te mau ui tahito. Te mârô-faahou-hia ra te mau ture aveia haamauhia e te patoi-pinepine-hia ra. Mea faaturahia te tahi atu mau faufaa morare, i roto i te parau aita râ e haapaohia ra.

“Ua moina te tau o te mau ture aveia morare fariihia e te rahiraa,” ta te taata tuatapapa i te totaiete haapaoraa ïa o Alan Wolfe i parau. Ua parau atoa oia e: “I roto i te tuatapaparaa, aita i itehia aˈenei te manaˈo e eita ta te taata e nehenehe e tiaturi i te mau tutuu e te mau faanahoraa no te aratai ia ratou i te pae morare.” No nia i na matahiti 100 i mairi, te tatara ra te vea Los Angeles Times i te manaˈo o te philosopho Jonathan Glover e e tuhaa rahi ta te toparaa o te haapaoraa e o te mau ture morare no te ao taatoa, i roto i te toparaa o te ao i roto i te haavîraa uˈana.

Aita râ te tahi mau taata i faaea i te imi i te hoê ture morare no teie taa-ore-raa no nia i te mau faufaa morare fariihia e te rahiraa. Tau matahiti aˈenei, ua parau te faatere rahi tahito o te UNESCO o Federico Mayor e “i teie nei, o te morare te tapitapiraa matamua roa ino a te ao.” E ere râ no te mea aita te ao e farii ra i te mau faufaa morare maitatai, aita ïa e faufaa morare maitai e nehenehe e e mea tia ia farii.

E tu anei râ te manaˈo o te taata atoa no nia i te mau ture aveia e farii? Eita ïa. E mai te peu e aita e ture aveia fariihia e te taatoaraa no nia i te maitai e te ino, e nafea ïa te taata e nehenehe ai e faataa i te tahi faufaa morare? Mea matauhia tera morare tauiui noa i teie mahana. E nehenehe râ oe e ite e aita teie huru feruriraa i haamaitai i te mau mea morare.

Te tiaturi roa ra te taata tuatapapa Beretane ra o Paul Johnson e no teie philosophia o te morare tauiui noa atoa i “ino ai . . . te huru aau puai roa ino o te hopoia, e o te titauraa e auraro i te hoê ture morare haamauhia e te tano mau,” e au ra e i itehia na hou te haamataraa o te senekele 20.

E nehenehe anei e ite i “te hoê ture morare haamauhia e te tano mau” aore ra e auraro i “te mau ture morare no te ao taatoa”? Te vai ra anei te hoê mana faatere o te nehenehe e horoa mai i te mau faufaa morare taui ore e no te mau tau atoa, a papu atu â ˈi to tatou oraraa e a fanaˈo atu ai i te tiaturiraa no a muri aˈe? E pahono to muri nei tumu parau i teie mau uiraa.