Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“E ara ia outou i te nounou taoˈa atoa”

“E ara ia outou i te nounou taoˈa atoa”

“E ara ia outou i te nounou taoˈa atoa”

“Rahi noa iho . . . ta te taata nei taoˈa, e ere hoi tei taua taoˈa na ˈna ra to ˈna ora.”—LUKA 12:15.

1, 2. (a) Eaha ta outou i tapao no nia i te mau anaanataeraa e tapiraa a te taata i teie mahana? (b) E nafea paha teie mau huru feruriraa e ohipa ˈi i nia ia tatou?

 MONI, faufaa, tiaraa, ohipa moni maitai roa, utuafare—teie ïa vetahi mau mea ta te rahiraa o te taata e hiˈo ra mai te tahi huru manuïaraa aore ra mai te parururaa no te hoê a muri aˈe panoonoo ore. Te itehia ra e i te mau fenua ona e te veve, ua haamauhia te mau anaanataeraa e tapiraa a te taata e rave rahi i nia i te mau maitai materia e te manuïaraa. I te tahi aˈe pae, te iti oioi ra to ratou anaanatae i te mau mea pae varua—mai te peu e te vai ra.

2 Te reira iho â ta te Bibilia i faaite atea. Te na ô ra te reira e: “[Ia tae i te mau mahana hopea, e tupu mai te mau taime ati rahi faaruru atâ]. E riro te taata nei ei miimii, e nounou moni, e . . . hinaaro i te mau mea e navenave ai ra aore hinaaro i te Atua, e hohoˈa paieti hoi to ratou, o te puai râ o te reira ra, ua hunahia ïa ia ratou.” (Timoteo 2, 3:1-5; MN) Ma te ora tamau i rotopu i teie mau taata, te faahepo-noa-hia ra te mau Kerisetiano mau ia faaau atu i nia i teie huru feruriraa e huru oraraa. Eaha te nehenehe e tauturu ia tatou ia patoi i te mau tutavaraa a te ao ia ‘faaau atu ia ˈna’?—Roma 12:2.

3. Eaha te aˈoraa ta Iesu i horoa ta tatou e hiˈopoa i teie nei?

3 Ei ‘tumu e ei faaoti i to tatou faaroo,’ ua horoa mai Iesu Mesia i te mau haapiiraa puai mau i roto i teie tuhaa. (Hebera 12:2) I te hoê taime, i to Iesu paraparauraa i te nahoa taata no nia i te tahi mau haamaramaramaraa pae varua, ua tâpû te hoê taata i te aparauraa e te hoê aniraa: “E te orometua, parau na oe i tau tuaana, e tufa oia i ta mâua taoˈa.” Ei pahonoraa, ua horoa Iesu i te taata—e i te feia atoa e faaroo ra—i te tahi mau aˈoraa faufaa mau. Ua faaohipa oia i te hoê faaararaa puai no nia i te nounou e ua paturu atu e te hoê faahohoˈaraa e haaferuri. E mea tia ia haapao maitai tatou i ta Iesu i parau i taua taime ra e ia ite e nafea tatou e nehenehe ai e faufaahia na roto i te faaohiparaa i te reira i roto i to tatou iho oraraa.—Luka 12:13-21.

Te hoê aniraa tano ore

4. No te aha e ere ai i te mea tano te tâpûraa a te taata i ta Iesu paraparauraa?

4 Na mua ˈˈe te taata e tâpû ai i te parau, te paraparau ra Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e i te tahi atu mau taata no nia i te araraa i te haavare, i te itoitoraa i te faˈi i te Tamaiti a te taata, e no nia i te fanaˈoraa i te tauturu a te varua moˈa. (Luka 12:1-12, MN) Papu maitai e e tumu parau faufaa roa teie e mea tia ia haapao maitai te mau pǐpǐ. I roto râ i taua oreroraa parau e haaferuri ra, ua tâpû oioi te taata i te parau e ua ani ia Iesu ia faaafaro i tei hiˈohia ei peapea utuafare no nia i te mau taoˈa materia. Te vai ra râ te hoê haapiiraa faufaa ta tatou e nehenehe e huti i teie tupuraa.

5. Eaha ta te aniraa a te taata i faaite no nia ia ˈna?

5 I parauhia na e “e ite-pinepine-hia te huru o te hoê taata na roto i te mea ta ˈna e manaˈo ra ia faaroo oia i te hoê aˈoraa faaroo.” A paraparau noa ˈi Iesu no nia i te mau mea pae varua faufaa mau, ua manaˈo paha te taata eaha ta ˈna e nehenehe e rave no te titau i te tahi mau fanaˈoraa pae moni. Aita e parauhia ra e e tumu papu anei ta ˈna no te amuamu no te tufaraa faufaa. Peneiaˈe ua tamata oia i te faaohipa i to Iesu mana e to ˈna roo ei haava paari i roto i te mau ohipa a te taata. (Isaia 11:3, 4; Mataio 22:16) Noa ˈtu eaha te tumu, ua faahitihiti ta ˈna uiraa e e fifi to roto i to ˈna aau—te hoê ereraa mau i te mauruuru no te mau mea pae varua. E ere anei ïa e tumu maitai teie no tatou ia hiˈopoa ia tatou iho? I te mau putuputuraa Kerisetiano, ei hiˈoraa, mea ohie ia vaiiho i to tatou feruriraa ia nevaneva aore ra ia manaˈonaˈo eaha ta tatou e nehenehe e rave i muri aˈe. E mea tia râ ia haapao maitai tatou i tei parauhia e ia feruri i te mau ravea e faaohipa ˈi tatou iho i te mau haamaramaramaraa ia nehenehe tatou e haamaitai i to tatou taairaa e to tatou Metua i te raˈi ra o te Atua ra o Iehova, e to tatou mau hoa Kerisetiano.—Salamo 22:22; Mareko 4:24.

6. No te aha Iesu i ore ai i farii i te haa ˈtu mai ta te taata i ani?

6 Noa ˈtu eaha tei turai i te taata ia ani, aita Iesu i farii i te haa ˈtu. Ua parau râ Iesu ia ˈna e: “E tera ra taata e, na vai au i faariro ei tufa taoˈa, ei auvaha i ǒ outou nei?” (Luka 12:14) I to ˈna parauraa i te reira, ua faahiti Iesu i te tahi mea ta te mau taata i ite maitai, no te mea ia au i te Ture a Mose, ua maitihia te tahi mau haava i roto i te mau oire no te faatitiaifaro i teie iho mau tupuraa. (Deuteronomi 16:18-20; 21:15-17; Ruta 4:1, 2) Area o Iesu râ, ua tapitapi ïa i te mau mea faufaa ˈtu â—e faaite i te parau mau no nia i te Basileia e e haapii i te mau taata i to te Atua hinaaro. (Ioane 18:37) E faaohipa tatou i to tatou taime e to tatou puai no te parau haere i te evanelia e no te “faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ” ma te pee i te hiˈoraa o Iesu, eiaha râ ia faanevanevahia e te mau tapitapiraa matauhia.—Mataio 24:14; 28:19.

A ara i te nounou

7. Eaha ta Iesu i parau ma te tano?

7 No te mea e nehenehe ta ˈna e haroaroa i te mau opuaraa hohonu roa ˈˈe o te aau, ua ite maite Iesu e te vai ra te tahi mea ino atu â i roto i te aniraa a te taata ia faaô atu Iesu i roto. Aita ïa oia i patoi noa ˈtu i te haa ˈtu, ua haamataratara râ Iesu i te tumu mau e ua parau e: “E ara ia outou i te nounou taoˈa [atoa], rahi noa iho hoi ta te taata nei taoˈa, e ere hoi tei taua taoˈa na ˈna ra to ˈna ora.”—Luka 12:15MN.

8. Eaha te nounou, e eaha ta te reira e nehenehe e faatupu?

8 E ere noa te nounou i te hinaaro ia noaa mai te moni aore ra te tahi mau mea, e faaohiparaa e e opuaraa tano hoi to te reira. O te hinaaro-hua-raa ïa i te faufaa aore ra te mau taoˈa aore ra i ta te tahi atu taata mau taoˈa. Oia atoa te nounou mâha ore ia noaa mai te mau mea—peneiaˈe ta te tahi taata e fatu ra—no te fa noa ia noaa mai, ma te ore e haapao i to tatou iho mau hinaaro aore ra te faahopearaa i nia ia vetahi ê. E vaiiho te hoê taata nounou i ta ˈna atoa e hinaaro ia faatere i to ˈna feruriraa e ta ˈna mau ohipa a riro atu ai te reira ei atua no ˈna. A haamanaˈo e te faatuea ra te aposetolo Paulo i te hoê taata nounou taoˈa e te hoê taata haamori idolo, aore e aiˈa i te Basileia o te Atua.—Ephesia 5:5; Kolosa 3:5.

9. E nafea te nounou e nehenehe ai e faaitehia? A horoa i te tahi mau hiˈoraa.

9 Te vahi anaanatae ia tapao, ua faaara Iesu no nia i “te nounou taoˈa atoa.” E rave rahi huru to te nounou. Ua faahiti te hopea o na Ture Ahuru i te tahi o te reira, ma te na ô e: “Eiaha roa oe e nounou i to vetahi ê ra fare, eiaha atoa oe e nounou i ta vetahi ê ra vahine, e to ˈna tavini tane, e to ˈna tavini vahine, e ta ˈna puaatoro, e ta ˈna asini, eiaha atoa i te mau mea atoa na vetahi ê ra.” (Exodo 20:17) Ua î te Bibilia i te mau hiˈoraa o te mau taata i hara ino mau no te tahi huru nounou. O Satani te matamua i nounou i te tahi mea e fatuhia e te tahi atu ihotaata—no Iehova anaˈe te hanahana, te tura e te mana. (Apokalupo 4:11) Ua nounou Eva i te tiaraa e faaoti no ˈna iho, e no te mea ua haavarehia oia i roto i taua tuhaa ra, haamata ˈtura te nunaa taata i te hara e te pohe. (Genese 3:4-7) Te mau demoni, e melahi ïa o tei mauruuru ore i ‘to ratou iho toroa, ua faarue râ i to ratou parahiraa’ no te tahi mea aore i tia ia ratou. (Iuda 6; Genese 6:2) A manaˈo atoa na ia Balaama, ia Akana, ia Gehazi, e ia Iuda. Ua vaiiho ratou i te hoê hinaaro mahâ ore i te mau taoˈa materia ia turai ia ratou ia faaohipa i ta ratou hopoia ma te tano ore, a topa ˈtu ai ratou i roto i te ati e te haamouraa, aita râ ratou i mauruuru i to ratou huru oraraa.

10. E nafea tatou ‘e ara ˈi’ mai ta Iesu i aˈo e tia ˈi?

10 Ua tano mau Iesu i te omuaraa mai i te faaararaa no nia i te nounou e te mau parau ra “e ara ia outou”! No te aha? No te mea e mea ohie roa no te mau taata ia ite e te nounou ra te tahi, mea varavara râ ratou i te faˈi e tera atoa to ratou huru. Te faaite ra râ te aposetolo Paulo e ‘o te nounou moni te tumu o te mau ino atoa nei.’ (Timoteo 1, 6:9, 10) Te faataa ra te pǐpǐ Iakobo e “ua tô anaˈe” te hinaaro ino “fanau maira ta ˈna, o te hara.” (Iakobo 1:15) Ia au i ta Iesu aˈoraa, e mea tia “ia ara” tatou, eiaha ia hiˈopoa ia vetahi ê mai te peu e e tano te faataaraa no ratou, ia hiˈopoa râ ia tatou iho no te ite eaha te hinaaro o to tatou aau, ia ‘ara tatou i te nounou taoˈa atoa.’

Te hoê oraraa taoˈa rahi

11, 12. (a) Eaha ta Iesu i faaara no nia i te nounou? (b) No te aha e titauhia ˈi ia haapao tatou i ta Iesu faaararaa?

11 Te vai nei râ te tahi atu tumu no te aha ia ara tatou i te nounou e tia ˈi. A tapao na eaha ta Iesu i parau i muri iho: “Rahi noa iho . . . ta te taata nei taoˈa, e ere hoi tei taua taoˈa na ˈna ra to ˈna ora.” (Luka 12:15) Papu maitai, e mea tia ia feruri-maitai-hia te reira i to tatou tau nounou taoˈa a faatuea ˈi te taata i te taoˈa rahi e te oaoa e te manuïaraa. Na roto i taua mau parau ra, ua faaite Iesu e e ere tei te taoˈa materia noa ˈtu e mea rahi roa te hoê oraraa mauruuru e e auraa mau to te reira.

12 Eita paha vetahi e farii i teie nei manaˈo. E parau mai paha ratou e maoti te mau taoˈa materia e naho e e oaoa roa ˈi te oraraa, a hoona roa ˈtu ai hoi. No reira, te haa ra ratou no te mau ohipa o te horoa na ratou i te ravea e noaa ˈi te mau maitai materia e te mau taihaa anohaa hopea nei atoa ta ratou e hinaaro ra. Te manaˈo ra ratou e e hopoi mai te reira i te hoê oraraa maitai. Ia au râ i tera huru feruriraa, aita ratou e taa ra i te manaˈo ta Iesu i haamataratara.

13. Eaha te hiˈoraa faito noa no nia i te oraraa e te mau taoˈa materia?

13 Aita Iesu i haapapu e mea tano anei aore ra mea ino ia rahi te taoˈa, ua haamataratara râ oia e e ere ‘tei te taoˈa na ˈna ra,’ oia ïa te taoˈa i noaa aˈena ia ˈna, te ora o te hoê taata. I roto i teie tuhaa, ua ite tatou paatoa e no te ora, aore ra no te atuatu i te ora ta tatou e fanaˈo ra, eita mau â e titauhia e rave rahi mea. E titau-noa-hia te maa, te tahi ahu, e te hoê vahi taotoraa. Mea rahi ta te taata ona teie mau mea, e e mea tia paha ia tutava te taata veve ia noaa ta ratou e hinaaro mau. Teie râ, e taata ona aore ra e taata veve, hoê â to raua huru ia pohe raua—e mou te mau mea atoa. (Koheleta 9:5, 6) No reira, te hoê oraraa hoona e e auraa to te reira, e ere ïa tei te mau mea e noaa i te hoê taata. E ite-papu-hia teie manaˈo ia hiˈopoa tatou i te huru oraraa ta Iesu i faahiti.

14. Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai i te taˈo “ora” i roto i te faatiaraa bibilia?

14 Ia Iesu i parau e ‘e ere tei te taoˈa na ˈna ra to ˈna ora,’ te faataa ra te taˈo i faaohipahia i ǒ nei no “ora” i roto i te Evanelia a Luka (Heleni, zo·eʹ), eiaha i te huru oraraa, i te ora iho râ, te ora i roto i te auraa taatoa. * Ua parau Iesu e e taata ona tatou aore ra e taata veve, e oraraa fanaˈo to tatou aore ra e noaa ia tatou te mau mea faufaa o te oraraa ma te fifi, aita roa to tatou e mana i nia i te rahiraa matahiti e ora ˈi paha tatou aore ra e ora noa atoa tatou ananahi. Ua parau Iesu i roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa e: “O vai hoi to outou e tia ia haamaoro i to ˈna iho tino e ia hoê aˈe kubiti ia tapitapi ia ˈna iho?” (Mataio 6:27) Te faaite maitai ra te Bibilia e o Iehova anaˈe “te tumu o te ora,” e o oia anaˈe te nehenehe e horoa na te feia haapao maitai i “te ora mau,” aore ra “te ora mure ore,” te ora aita e hopearaa, i te raˈi aore ra i te fenua nei atoa.—Salamo 36:9; Timoteo 1, 6:12, 19MN.

15. No te aha e rave rahi e tiaturi ai i ta ratou mau taoˈa materia?

15 Te faaite ra ta Iesu mau parau e e hape ohie te manaˈo o te taata no nia i te oraraa. E taata ona aore ra e taata veve, mea tia ore pauroa te taata e hoê â faahopearaa. Ua parau Mose i tahito ra e: “To [tatou] pue mahana i te oraraa nei e hitu ïa ahuru i te matahiti, e ia tae i te vau i te ahuru i te matahiti i te etaeta, e riro râ taua etaeta ra ei rohirohi e ei taiâraa: e ore hoi e mahia motu ê atura, maue atura [tatou]!” (Salamo 90:10; Ioba 14:1, 2; Petero 1, 1:24) No reira te taata o tei ore i atuatu i te hoê taairaa maitai e te Atua e pinepine ai i te pee i te huru feruriraa “e amu tatou e e inu hoi; ananahi hoi tatou e pohe ai,” i faahitihia e te aposetolo Paulo. (Korinetia 1, 15:32) Te tutava ra vetahi ê, ma te ite e mea poto e mea papu ore te oraraa, i te imi i te panoonoo ore e te aueue ore i roto i te mau taoˈa materia. Peneiaˈe te manaˈo ra ratou e mea panoonoo ore atu â te oraraa ia noaa e rave rahi mea materia ite-maitai-hia. No reira, e rave ratou i te ohipa ma te tuutuu ore no te haapue i te faufaa e te mau taoˈa, ma te faatuea ma te hape i teie mau mea e te panoonoo ore e te oaoa.—Salamo 49:6, 11, 12.

Te hoê a muri aˈe panoonoo ore

16. Eita te oraraa hoona mau e niuhia i nia i te aha?

16 E parau mau paha e e nehenehe te hoê faito oraraa teitei—te noaaraa mai te maa e rave rahi, te ahu, te fare, e te tahi atu mau fanaˈoraa—e hopoi mai i te hoê oraraa fanaˈo atu â aore ra atoa paha te rapaauraa maitai aˈe e ora maoro atu ai ïa te hoê taata tau matahiti. Teie râ, mea faufaa mau atu â e mea panoonoo ore atu â anei teie oraraa? Eita te oraraa hoona mau e faitohia i te rahiraa o te matahiti e nehenehe ai te hoê taata e ora aore ra i te rahiraa o te mau taoˈa ta ˈna e fanaˈo aore ra ta ˈna e faaohipa. Ua faaite te aposetolo Paulo i te fifi atâta ia tiaturi rahi roa ino i tera mau mea. Ua papai oia ia Timoteo: “E aˈo atu i te feia taoˈa rahi i teie nei ao, eiaha ei aau teitei, eiaha hoi e tiaturi i te taoˈa rahi [papu] ore, ei te Atua ora râ o tei horoa hua mai i te mau mea atoa ei raveraa na tatou.”—Timoteo 1, 6:17MN.

17, 18. (a) Eaha te mau hiˈoraa faahiahia mau no nia i te taoˈa materia e au ia tatou ia pee? (b) Teihea parabole a Iesu o te hiˈopoahia i roto i te tumu parau i muri nei?

17 E ere i te mea paari ia haamau te hoê taata i te tiaturiraa i nia i te taoˈa rahi no te mea mea “papu ore” te reira. E taata taoˈa rahi roa te patereareha ra o Ioba, a tupu taue ai râ te ati, aita ta ˈna mau taoˈa i nehenehe e tauturu ia ˈna; ua ore taue te reira. Na to ˈna taairaa aueue ore e te Atua i paruru ia ˈna i te roaraa o te mau tamataraa e ati atoa. (Ioba 1:1, 3, 20-22) Aita Aberahama i vaiiho i te rahi o ta ˈna mau taoˈa materia ia tapea ia ˈna ia ore e farii i te hoê ohipa fifi no ǒ mai ia Iehova, e ua haamaitaihia oia ma te riro mai ei “metua no te mau fenua atoa e rave rahi.” (Genese 12:1, 4; 17:4-6) E au ia tatou ia pee i teie e te tahi atu mau hiˈoraa. Ei feia apî aore ra ei feia paari, e mea tia ia hiˈopoa tatou ia tatou iho no te ite eaha te mea faufaa mau i roto i to tatou oraraa e e haamau tatou i to tatou tiaturiraa i nia i te aha.—Ephesia 5:10; Philipi 1:10.

18 Ua riro te mau parau rii a Iesu no nia i te nounou e te hiˈoraa tano i te oraraa ei mea faufaa e ei haapiiraa mau. E mea rahi atu â râ ta Iesu faaueraa i manaˈo, e ua faatia â oia i te hoê parabole, aore ra faahohoˈaraa, e haaferuri, no nia i te hoê taata taoˈa rahi maamaa. E nafea tera faahohoˈaraa e au ai i to tatou oraraa i teie mahana, e eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai? E pahono mai te tumu parau i muri nei.

[Nota i raro i te api]

^ O biʹos te tahi atu taˈo Heleni i hurihia ei “ora.” Ia au i te hoê titionare a Vine (Vine’s Expository Dictionary of Old and New Testament Words), te faataa ra biʹos i “te tau aore ra te maororaa o te oraraa,” “te huru oraraa,” e “te mau ravea e ora ˈi.”

Eaha ta outou e pahono?

• Eaha ta tatou e haapii i to Iesu oreraa e farii i te haa ˈtu i te aniraa a te hoê taata i roto i te nahoa taata?

• No te aha e mea tia ˈi ia ara tatou i te nounou, e eaha ta tatou e nehenehe e rave?

• No te aha e ere ai tei te mau taoˈa materia e ora ˈi?

• Na te aha e faariro i te oraraa ei mea hoona e ei mea panoonoo ore mau?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 24]

No te aha Iesu i ore ai i farii i te aniraa a te hoê taata?

[Hohoˈa i te api 24]

E nehenehe te nounou e faatupu i te mau faahopearaa peapea mau

[Hohoˈa i te api 26]

Mea nafea to Aberahama faaiteraa i te hoê hiˈoraa tano no nia i te mau taoˈa materia?