Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E “pee noa” anei outou “i ta te varua”?

E “pee noa” anei outou “i ta te varua”?

E “pee noa” anei outou “i ta te varua”?

“E [pee noa i ta te varua] ra, e eiaha e faatupu i to te tino ra hinaaro.”—GALATIA 5:16MN.

1. E nafea te ahoaho i te hararaa i te varua e nehenehe ai e ore?

 TE VAI nei te hoê ravea no te faaore i te ahoaho i te hararaa i te varua moˈa o Iehova. O te raveraa ïa i ta te aposetolo Paulo i parau: “E [pee noa i ta te varua] ra, e eiaha e faatupu i to te tino ra hinaaro.” (Galatia 5:16; MN) Ia vaiiho tatou e na te varua o te Atua e aratai ia tatou, eita ïa tatou e vî i te mau hinaaro tia ore o te tino.—Roma 8:2-10.

2, 3. E nafea tatou e maitaihia ˈi ia pee noa tatou i ta te varua?

2 Ia “pee noa [tatou] i ta te varua,” e turai te puai ohipa o te Atua ia tatou ia auraro ia Iehova. E faaite ïa tatou i to ˈNa mau huru maitatai i roto i ta tatou taviniraa, te amuiraa, te fare, e i te tahi atu mau vahi. E ite-maitai-hia te hotu a te varua i roto i to tatou mau taairaa e to tatou hoa faaipoipo, ta tatou mau tamarii, to tatou mau hoa Kerisetiano, e vetahi ê.

3 Ma te ora “i te Atua i te [v]arua ra” e ore ai tatou e rave faahou i te hara. (Petero 1, 4:1-6; MN) Mai te peu e tei raro aˈe tatou i te ohiparaa a te varua, eita roa tatou e rave i te hoê hara e ore e tia ia faaorehia. I roto râ i teihea ˈtu â mau tuhaa e maitaihia ˈi tatou ia pee noa tatou i ta te varua?

Ia vai piri noa tatou i te Atua e i te Mesia

4, 5. E nafea te peeraa i ta te varua e ohipa ˈi i nia i ta tatou hiˈoraa ia Iesu?

4 No te mea te pee nei tatou i ta te varua moˈa, e nehenehe tatou e tapea i te hoê taairaa piri e te Atua e ta ˈna Tamaiti. Ma te papai no nia i te mau ô pae varua, ua parau Paulo i to ˈna mau hoa Kerisetiano i Korinetia e: “E faaite atu vau ia outou,” te feia haamori idolo i mutaa iho, “aore roa e taata na te [v]arua o te Atua ta ˈna parau, e parau ia Iesu e, ua anatemahia: aore roa e taata e tia ia parau e, o Iesu te Fatu, maori râ o tei parau i ta te [varua moˈa] ra.” (Korinetia 1, 12:1-3; MN) No ǒ mai iho â i te Diabolo ra o Satani te varua atoa o te turai i te taata ia parau anatema ia Iesu. Ei Kerisetiano râ o te pee i ta te varua moˈa, te tiaturi nei tatou e ua faatia Iehova ia Iesu mai te pohe mai e ua faateitei roa ia ˈna i nia ˈˈe i te tahi atu mau mea ora atoa i poietehia. (Philipi 2:5-11) Te tiaturi ra tatou i te tusia taraehara o te Mesia e te farii ra ia Iesu ei Fatu faatoroahia e te Atua i nia ia tatou.

5 Ua patoi vetahi mau faahua Kerisetiano o te senekele matamua T.T. e ua haere taata mai Iesu. (Ioane 2, 7-11) No te fariiraa i tera manaˈo hape, ua faarue vetahi i te mau haapiiraa mau no nia ia Iesu te Mesia. (Mareko 1:9-11; Ioane 1:1, 14) Ma te pee i ta te varua moˈa, e ore tatou e hema i teie ohipa apotata. Ma te vai ara noa râ i te pae varua e nehenehe ai tatou e fanaˈo tamau i te aroha mau o Iehova e ‘e [pee noa] i te parau mau.’ (Ioane 3, 3, 4; MN) No reira ïa tatou e faaoti ai e patoi i te mau ohipa apotata atoa ia nehenehe tatou e tapea i te hoê taairaa puai e to tatou Metua i te raˈi.

6. Eaha te mau huru maitatai ta te varua o te Atua e faatupu i roto i te feia e pee nei i ta te varua?

6 Ua tuu Paulo i te haamoriraa idolo apotata e te mau pǔpǔ iti faaroo i rotopu i “ta te tino e rave nei” mai te poreneia e te taiata. Ua faataa râ oia: “To te Mesia ra taata, ua [patǐtǐ ïa ratou i nia i te pou] i te tino, ma to ˈna manaˈo, e te hinaaro tia ore atoa ra. E teie nei, te ora nei tatou i te [v]arua, e pee [noa] tatou i ta te [v]arua ra.” (Galatia 5:19-21, 24, 25; MN) Eaha te mau huru maitatai ta te puai ohipa o te Atua e faatupu i roto i te feia e ora nei e e pee nei i ta te varua? “Ta te [v]arua e faatupu ra,” ta Paulo ïa i papai, “o te [aroha] ïa, te oaoa, te hau, te faaoromai [rahi roa], te [hamani maitai], te maitai, te faaroo, te [mǎrû], te hitahita ore.” (Galatia 5:22, 23; MN) E hiˈopoa anaˈe i teie mau huru o te hotu a te varua.

“E aroha tatou ia tatou iho”

7. Eaha te aroha, e eaha vetahi o to ˈna mau huru?

7 E taai-pinepine-hia te aroha—te hoê huru o te hotu a te varua—i te here hohonu e te haapaoraa ia vetahi ê ma te miimii ore, apitihia e te hoê taairaa piri e o ratou. Te na ô ra te mau Papai e ‘e aroha te Atua’ no te mea tera to ˈna huru mau. Ua ite-roa-hia te aroha rahi o te Atua e o ta ˈna Tamaiti i te huitaata i roto i te tusia taraehara o Iesu Mesia. (Ioane 1, 4:8; Ioane 3:16; 15:13; Roma 5:8) E itehia e e pǐpǐ tatou na Iesu ia aroha tatou ia tatou iho. (Ioane 13:34, 35) Inaha, ua faauehia tatou “e aroha tatou ia tatou iho.” (Ioane 1, 3:23) E te parau ra Paulo e e faaoromai rahi roa to te aroha e te hamani maitai. E ore te aroha e feii, e faarahi, e rave i te mea au ore, aore ra e imi i te mea maitai no ˈna iho. Eita te aroha e riri vave aore ra e manaˈo ino ia vetahi ê. E oaoa te aroha i te parau mau, eita e oaoa i te parau-tia ore. E tapoˈi te aroha i te mau mea atoa, e tiaturi, e tiai, e e haamahu i te mau mea atoa. Hau atu â, e ore roa te aroha e mou.—Korinetia 1, 13:4-8.

8. No te aha e mea tia ˈi ia here tatou i te mau hoa haamori ia Iehova?

8 Ia vaiiho tatou i te varua o te Atua ia faatupu i te aroha i roto ia tatou, e vai tera huru i roto i to tatou taairaa e te Atua e to tatou taata-tupu. (Mataio 22:37-39) “O tei ore e aroha i tana taeae ra, te vai râ ïa i roto i te pohe,” ta te aposetolo Ioane ïa i papai. “O tei riri i tana taeae ra, e taparahi taata ïa; ua ite hoi outou e, aore o te taparahi taata ra e ora mure ore e vai i roto ia ˈna ra.” (Ioane 1, 3:14, 15) E nehenehe te hoê taparahi taata e imi i te ora i roto i te hoê oire haapuraa i Iseraela mai te peu noa e aita o ˈna i riri i te taata i pohe ia ˈna. (Deuteronomi 19:4, 11-13) Ia arataihia tatou e te varua moˈa, e here ïa tatou i te Atua, i to tatou mau hoa haamori, e ia vetahi ê.

‘O te oaoa no ǒ ia Iehova ra to outou maitai’

9, 10. Eaha te oaoa, e eaha te tahi mau tumu e oaoa ˈi tatou?

9 E rearea rahi te oaoa. O Iehova “te Atua oaoa.” (Timoteo 1, 1:11, MN; Salamo 104:31) Mea au roa na te Tamaiti e rave i te hinaaro o to ˈna Metua. (Salamo 40:8; Hebera 10:7-9) E ‘o te oaoa no ǒ ia Iehova ra to tatou maitai.’—Nehemia 8:10.

10 E hopoi mai te oaoa no ǒ mai i te Atua ra i te mauruuru rahi ia rave tatou i te hinaaro o te Atua e tae noa ˈtu i te taime ati, oto, aore ra hamani-ino-raa. E oaoaraa mau â ta “te ite i te Atua” e hopoi mai! (Maseli 2:1-5) Ua niuhia to tatou taairaa oaoa e te Atua i nia i te ite mau e te faaroo ia ˈna e i te tusia taraehara o Iesu. (Ioane 1, 2:1, 2) Mea oaoa atoa te riroraa ei melo o te hoê fetii taeae mau hoê roa nunaa rau. (Zephania 3:9; Hagai 2:7) E oaoa mau tatou i te tiairaa i te Basileia e i te fanaˈoraa taa ê rahi e faaite i te parau apî maitai. (Mataio 6:9, 10; 24:14) E oaoa atoa tatou i te manaˈo-atea-raa i te ora mure ore. (Ioane 17:3) I te mea e e tiairaa faahiahia mau to tatou, e mea tia ia “oaoa mau” tatou.—Deuteronomi 16:15.

Ei hau noa e ei faaoromai rahi roa

11, 12. (a) E nafea outou e faataa ˈi i te hau? (b) Eaha te faahopearaa o te hau a te Atua i nia ia tatou?

11 Te hau—te tahi atu huru o te hotu a te varua—o te hoê ïa huru arepurepu ore e te ahoaho ore. E Atua o te hau to tatou Metua i te raˈi, e te haapapuhia maira e: “E haamaitai mai Iehova i to ˈna taata i te tuuraa mai i te hau.” (Salamo 29:11; Korinetia 1, 14:33) Ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E hau ta ˈu e vaiiho ia outou nei, o to ˈu nei hau ta ˈu e ho atu no outou.” (Ioane 14:27) E nafea te reira e tauturu ai i ta ˈna mau pǐpǐ?

12 Ua tamǎrû te hau ta Iesu i vaiiho i ta ˈna mau pǐpǐ i to ratou aau e feruriraa ma te faaiti i to ratou riaria. Ua vai hau iho â râ ratou a noaa ˈi ia ratou te varua moˈa i fafauhia. (Ioane 14:26) I raro aˈe i te ohiparaa a te varua e ei pahonoraa i ta tatou mau pure i teie mahana e fanaˈo ai tatou i “te hau a te Atua” aita e faaauraa, o te tamǎrû i to tatou aau e feruriraa. (Philipi 4:6, 7) Hau atu â, e tauturu te varua o Iehova ia tatou ia mǎrû e ia vai hau noa e to tatou mau hoa Kerisetiano e vetahi ê.—Roma 12:18; Tesalonia 1, 5:13.

13, 14. Eaha te faaoromai rahi roa, e no te aha tatou e faaite ai i te reira?

13 Ua taaihia te faaoromai rahi roa i te vai-hau-noa-raa, no to tatou ïa haamahuraa faaoromai i te faatihaehaeraa aore ra hape ma te tiaturi e e maitai mai te mau mea. Mea faaoromai rahi roa te Atua. (Roma 9:22-24) Te faaite atoa nei Iesu i teie huru. E nehenehe tatou e fanaˈo i te reira, ua papai hoi Paulo e: “Te mea i arohahia mai ai au, ia itea te faaoromai rahi roa o Iesu Mesia ia ˈu, i tei hau i te hara nei, ei hiˈo-tapao-raa na te feia e faaroo ia ˈna a muri atu, e noaa ˈtu te ora mure ore ra.”—Timoteo 1, 1:16.

14 E tauturu te huru o te faaoromai rahi roa ia tatou ia haamahu ia parau aore ra ia rave vetahi i te mau mea ino aore ra feruri-ore-hia. Ua aˈo Paulo i te mau hoa Kerisetiano e: “Ia maoro te faaoromai i te taata atoa.” (Tesalonia 1, 5:14) I te mea e e taata tia ore tatou pauroa e te hara nei tatou, e hinaaro mau tatou ia faaoromai te taata ia tatou, ia faaoromai rahi roa ratou ia hape noa ˈtu tatou e o ratou. E tutava anaˈe ïa i te ‘faaoromai rahi roa ma te oaoa.’—Kolosa 1:9-12.

E faaite anaˈe i te hamani maitai e te maitai

15. A faataa i te hamani maitai, e a faahiti i te tahi mau hiˈoraa.

15 E faaitehia te hamani maitai ia anaanatae tatou ia vetahi ê na roto i te mau parau e ohipa tauturu e te auhoa. E Atua hamani maitai o Iehova, e ta ˈna Tamaiti atoa. (Roma 2:4; Korinetia 2, 10:1) E titauhia te hamani maitai i ǒ te mau tavini a te Atua e a te Mesia. (Mika 6:8; Kolosa 3:12) Ua faaite roa atoa te tahi mau taata o te ere ra i te hoê taairaa piri e te Atua i te “hamani maitai” faahiahia. (Ohipa 27:3; 28:2) No reira, e mea tano ia faaite tatou i te hamani maitai ia “pee noa [tatou] i ta te varua.”

16. Eaha te tahi mau tupuraa o te turai ia tatou ia faaite i te hamani maitai?

16 E nehenehe e faaite i te hamani maitai noa ˈtu e e tumu ia riri tatou no te mau parau mauiui aore ra ohipa feruri-ore-hia a te hoê taata. “Ia riri outou ra, eiaha ia harahia,” ta Paulo ïa i parau. “Eiaha ia mairi te mahana i to outou ririraa. Eiaha hoi e tuu i ta te [D]iabolo ra vahi ia ô mai. Ia hamani maitai outou ia outou iho, ma te aau mǎrû aroha noa, ma te faaore hoi i te hara te tahi e te tahi, mai ta te Atua i faaore mai i ta outou i te Mesia ra.” (Ephesia 4:26, 27, 32) E mea tano iho â ia faaite i te hamani maitai i te feia e faaruru ra i te ati. Parau mau, eita te hoê matahiapo Kerisetiano e faaite i te hamani maitai mai te peu e eita o ˈna e horoa i te aˈoraa bibilia ia ore ia huru ê te taata tei fatata roa i te faarue i te eˈa o te ‘maitai, te parau-tia, e te parau mau.’—Ephesia 5:9.

17, 18. E nafea e faataahia ˈi te maitai, e eaha te ohipa a teie huru i roto i to tatou oraraa?

17 Te maitai, o te hinaaro noa i te maitai eiaha te ino, o te maitai morare hau ê, aore ra te huru aore ra te haerea maitai. E maitai te Atua i roto i to ˈna auraa taatoa. (Salamo 25:8; Zekaria 9:17) E hinaaro noa Iesu i te maitai e tei ia ˈna ra te maitai morare hau ê. Aita râ o ˈna i farii i te tiaraa iˈoa “maitai” a parauhia ˈi oia te “orometua maitai.” (Mareko 10:17, 18) Mea papu ïa no te mea ua ite oia e o te Atua anaˈe te hiˈoraa teitei roa ˈˈe o te maitai.

18 E haafifihia to tatou hinaaro e rave i te maitai no te hara i tutuuhia mai. (Roma 5:12) Noa ˈtu râ, e nehenehe tatou e faaite i teie huru ia pure tatou i te Atua ia ‘faaite mai ia tatou i te maitai.’ (Salamo 119:66) Ua parau Paulo i te mau hoa Kerisetiano i Roma e: “O vau iho hoi tei ite ia outou, e au mau taeae, e ua î atoa outou i te maitai, e ua faaîhia outou i te ite.” (Roma 15:14) Ei ‘taata au i te maitai’ te hoê tiaau Kerisetiano e tia ˈi. (Tito 1:7, 8) Mai te peu e te arataihia ra tatou e te varua o te Atua, e itehia to tatou huru maitai, e ‘e haamanaˈo Iehova i te maitai ta tatou e rave nei.’—Nehemia 5:19; 13:31.

“Te faaroo haavare ore”

19. A faataa i te faaroo, ia au i te Hebera 11:1.

19 Te faaroo—e tuhaa atoa o te hotu a te varua—“o te tiaturi ïa i te mau mea e tiaihia nei, e te ite i te mau mea aore e hiˈohia nei.” (Hebera 11:1) Mai te peu e e faaroo to tatou, e papu ia tatou e e tupu iho â te mau mea atoa ta Iehova e fafau nei. No te paari o te haapapuraa o te mau mea aore e hiˈohia nei e tuea ïa tera faaroo i tera haapapuraa. Ei hiˈoraa, te haapapu maira te vai-mau-raa o te mau mea poietehia e te vai ra te hoê Atua Poiete. Tera te huru faaroo ta tatou e faaite ia pee noa tatou i ta te varua.

20. Eaha “te ino e hara ˈi tatou,” e e nafea tatou e ape ai i te reira e i te mau ohipa o te tino?

20 Te ereraa i te faaroo, o “te ino [ïa] e hara ˈi tatou.” (Hebera 12:1) E titauhia ia tiaturi tatou i te varua o te Atua no te ape i te mau ohipa o te tino, te nounou taoˈa, e te mau haapiiraa haavare o te nehenehe e haamou i te faaroo. (Kolosa 2:8; Timoteo 1, 6:9, 10; Timoteo 2, 4:3-5) Te faatupu nei te varua o te Atua i roto i te mau tavini a Iehova i teie mahana i te faaroo mai to te mau ite hou te Kerisetianoraa e te tahi atu o te aamu bibilia. (Hebera 11:2-40) E e haapuai to tatou iho “faaroo haavare ore” i te faaroo o vetahi ê.—Timoteo 1, 1:5; Hebera 13:7.

E faaite anaˈe i te mǎrû e te hitahita ore

21, 22. Eaha te mǎrû, e no te aha e mea tia ˈi ia faaite tatou i te reira?

21 Te mǎrû, o te huru aau e haerea au maite ïa. O te mǎrû o te aau te hoê ateriputi o te Atua. Ua ite tatou i te reira no te mea e taata aau mǎrû o Iesu, ua faaite oia ma te tia roa i te huru o Iehova. (Mataio 11:28-30; Ioane 1:18; 5:19) Ei tavini a te Atua, eaha te titauhia mai?

22 Ei Kerisetiano, e titauhia ‘ia mǎrû tatou i te taata atoa.’ (Tito 3:2) E faaite tatou i te mǎrû i roto i ta tatou taviniraa. Te aˈohia ra te mau taeae paari i te pae varua ia faatitiaifaro i te hoê Kerisetiano e hahi ê ra “ma te aau mǎrû.” (Galatia 6:1) E nehenehe tatou paatoa e turu i te auhoêraa e te hau Kerisetiano ma te faaite i “te aau haehaa, e te mǎrû.” (Ephesia 4:1-3) E nehenehe tatou e faaite i te mǎrû mai te peu e e pee noa tatou i ta te varua ma te faatupu i te hitahita ore.

23, 24. Eaha te hitahita ore, e e nafea te reira e tauturu ai ia tatou?

23 No te hitahita ore e nehenehe ai tatou e haavî i to tatou mau manaˈo, ta tatou mau parau e ohipa. “Ua faaoromai â” Iehova i to Babulonia tei faaano ia Ierusalema. (Isaia 42:14) Ua ‘vaiiho mai ta ˈna Tamaiti i te [hiˈoraa]’ o te hitahita ore i roto i to ˈna mau mauiui. E ua aˈo te aposetolo Petero i te mau hoa Kerisetiano ia ‘apiti to ratou ite i te hitahita ore.’—Petero 1, 2:21-23; MN; Petero 2, 1:5-8.

24 E matahiapo Kerisetiano hitahita ore te hinaarohia. (Tito 1:7, 8) Inaha, e nehenehe te taata atoa e arataihia ra e te varua moˈa e faatupu i te hitahita ore a nehenehe atu ai e haapae i te taiata, te parau faufau, aore ra te tahi atu mea e riri ai Iehova. Ia vaiiho tatou i te varua o te Atua ia faahotu mai i te hitahita ore i roto ia tatou, e ite vetahi ê i te reira i roto i ta tatou parau e to tatou haerea.

E pee noa anaˈe i ta te varua

25, 26. E nafea te peeraa i ta te varua e ohipa ˈi i nia i to tatou nei mau taairaa e ta tatou mau tiairaa no a muri aˈe?

25 Ia pee tatou i ta te varua, e riro tatou ei taata poro itoito rahi i te Basileia. (Ohipa 18:24-26) E riro tatou ei hoa au-roa-hia, e mea au roa na te feia paieti iho â râ e amuimui e o tatou. Ei feia arataihia e te varua moˈa, e riro atoa tatou ei tumu faaitoitoraa pae varua no te mau hoa haamori ia Iehova. (Philipi 2:1-4) Tera iho â ta te mau Kerisetiano atoa e hinaaro nei, e ere anei?

26 I roto i teie ao faaterehia e Satani, e ere i te mea ohie ia pee i ta te varua. (Ioane 1, 5:19) E mirioni taata râ o te na reira nei i teie nei mahana. Ia tiaturi tatou ia Iehova ma to tatou aau atoa, e oaoa tatou i te oraraa i teie nei e e nehenehe tatou e pee noa e a muri noa ˈtu i te mau eˈa tia o te Atua î i te here te Tumu o te varua moˈa.—Salamo 128:1; Maseli 3:5, 6.

Eaha ta outou e pahono?

• E nafea te ‘peeraa i ta te varua’ e ohipa ˈi i nia i to tatou taairaa e te Atua e ta ˈna Tamaiti?

• Eaha te mau huru maitatai o te hotu a te varua moˈa?

• Eaha te tahi mau ravea no te faaite i te hotu a te varua o te Atua?

• E nafea te peeraa i ta te varua e ohipa ˈi i nia i to tatou nei oraraa e ta tatou mau tiairaa no a muri aˈe?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 9]

Te faaitoito nei te varua moˈa o Iehova ia aroha i to tatou mau hoa Kerisetiano

[Hohoˈa i te api 10]

A hamani maitai na roto i te parau e te ohipa tauturu