Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te tiairaa i te mahana o Iehova ma te faaoromai

Te tiairaa i te mahana o Iehova ma te faaoromai

Te tiairaa i te mahana o Iehova ma te faaoromai

‘E apiti atoa to outou faaroo i te faaoromai.’—PETERO 2, 1:5, 6.

1, 2. Eaha te faaoromai, e no te aha te mau Kerisetiano e hinaaro ai i te reira?

 UA FATATA roa te mahana rahi o Iehova. (Ioela 1:15; Zephania 1:14) Ei Kerisetiano tei faaoti e tapea i to tatou taiva ore i te Atua, te tiai ru nei tatou i tera taime e faatiahia ˈi te mana arii o Iehova. A tiai noa ˈtu ai, e faaû tatou i te riri, te faaino, te hamani-ino-raa, e te pohe no to tatou faaroo. (Mataio 5:10-12; 10:22; Apokalupo 2:10) E mea titauhia ïa te faaoromai—te neheneheraa e faaruru i te fifi rahi. Te aˈo mai ra te aposetolo Petero: ‘E apiti atoa to outou faaroo i te faaoromai.’ (Petero 2, 1:5, 6) E hinaaro tatou i te faaoromai, ua parau hoi Iesu e: “Te mau papu e tae noa ˈtu i te hopea ra, oia te ora.”—Mataio 24:13.

2 E roo-atoa-hia tatou i te maˈi, te oto, e te tahi atu mau ati. E oaoa mau â Satani ia mure to tatou faaroo! (Luka 22:31, 32) Ma te turu a Iehova e nehenehe ai tatou e faaoromai i te mau ati rau. (Petero 1, 5:6-11) E hiˈopoa anaˈe i te tahi mau tupuraa o te oraraa mau o te haapapu e e nehenehe tatou e tiai i te mahana o Iehova ma te faaoromai e te faaroo turori ore.

Aita te maˈi i tapea ia ratou

3, 4. A horoa i te hoê hiˈoraa o te faaite e e nehenehe tatou e tavini ia Iehova ma te haapao maitai noa ˈtu te maˈi.

3 Eita te Atua e faaora semeio ia tatou i teie nei, e faaetaeta râ oia ia tatou ia faaoromai i te maˈi. (Salamo 41:1-3) “Ta ˈu noa e haamanaˈo,” ta Sharon ïa i parau, “o te parahiraa turairai ïa to ˈu hoa tamau. Mai to ˈu fanauraa mai â, aita vau i ite i te oaoa o te tamarii-rii-raa no te hoê maˈi roro haaparuparu.” Ma te haapii no nia ia Iehova e ta ˈna mau parau fafau no nia i te ea maitai roa ua noaa ia Sharon te tiaturiraa. Noa ˈtu e e mea fifi no ˈna ia paraparau e ia haere, te ite nei oia i te oaoa i roto i te taviniraa Kerisetiano. I 1993, ua parau oia e: “E rahi noa paha to ˈu maˈi, e riro râ to ˈu tiaturi i te Atua e to ˈu taairaa e oia ei ravea ora faufaa roa no ˈu. Te oaoa mau nei au i te riro ei melo o te nunaa o Iehova e te fanaˈo i ta ˈna turu aueue ore!”

4 Ua aˈo te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano i Tesalonia ia “haamahanahana ˈtu i te aau taiâ.” (Tesalonia 1, 5:14) E nehenehe teie mau mea mai te inoino rahi e faatupu i te hepohepo. I 1993, ua papai Sharon e: “Ma te manaˈo e e ore roa vau e manuïa, ua . . . roohia vau i te hepohepo rahi e toru matahiti i te maoro. . . . Ua tamahanahana e ua aˈo mai te mau matahiapo. . . . Maoti Te Pare tiairaa, ua horoa Iehova ma te aroha i te ite hohonu no nia i te hepohepo rahi. Oia mau, te tâuˈa ra oia i to ˈna nunaa e ua taa ia ˈna to tatou mau manaˈo hohonu.” (Petero 1, 5:6, 7) Te tavini noa nei Sharon i te Atua ma te haapao maitai a tiai noa ˈi i te mahana rahi o Iehova.

5. Eaha te haapapuraa e vai ra e e nehenehe te mau Kerisetiano e faaoromai i te ahoaho rahi?

5 Te farerei nei te tahi mau Kerisetiano i te ahoaho rahi no te mau tupuraa tahito o te oraraa. Ua ite o Harley i te aroraa uˈana roa i te Piti o te Tamaˈi rahi e ua taotooto ino oia i te tamaˈi. A taoto ai oia, e tuô o ˈna: “A ara! A haapao maitai!” Ia ara mai oia, ua rari roa o ˈna i te hou. Teie râ, ua nehenehe oia e tapi i te hoê oraraa paieti, e i te roaraa o te tau, ua iti mai te puai e te pinepineraa o tera mau taotooto.

6. Mea nafea to te hoê Kerisetiano faarururaa i te mau fifi o te huru aau?

6 Mea fifi roa no te hoê Kerisetiano i roohia i te maˈi manaˈo piti ia poro i tera uputa i tera uputa. Ua tamau râ oia, no te mea ua taa ia ˈna e maoti te taviniraa e ora ˈi o ˈna e te feia farii maitai. (Timoteo 1, 4:16) I te tahi taime, eita e tae ia ˈna ia pate i te ôe, ua parau râ oia e: “I te pae hopea, ua nehenehe au e haavî i to ˈu mau huru aau, e haere i to muri iho uputa, e e tamata faahou. Ma te apiti tamau i te taviniraa, ua tapea vau i te hoê ea pae varua au noa.” E tautooraa atoa ia haere i te mau putuputuraa, ua papu râ i teie taeae te faufaa pae varua o te amuimuiraa. No reira, ua tutava oia i te tae atu.—Hebera 10:24, 25.

7. Noa ˈtu e e mǎtaˈu vetahi i te paraparau i mua i te taata aore ra i te haere i te hoê putuputuraa, e nafea ratou e faaite ai i te faaoromai?

7 E riaria roa te tahi mau Kerisetiano i te tahi mau tupuraa aore ra te tahi mau mea. Ei hiˈoraa, e mǎtaˈu paha ratou i te paraparau i mua i te taata aore ra i te haere atoa i te hoê putuputuraa. A manaˈo na e mea fifi roa ia pahono ratou i te mau putuputuraa Kerisetiano aore ra ia horoa i te hoê vauvauraa i te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia! Te faaoromai nei râ ratou, e te faaitoito rahi nei to ratou taeraa e apitiraa mai ia tatou.

8. Eaha te mea maitai roa ia faaruru tatou i te mau fifi o te huru aau?

8 E tauturu paha te faafaaearaa e te taotoraa rahi atu â i te hoê taata ia faaoromai i te mau fifi o te huru aau. E titauhia paha ia haere e hiˈo i te taote. E mea maitai roa râ ia tiaturi i te Atua na roto i te pure. “E tuu oe i ta oe hopoia ia Iehova ra, e na ˈna oe e tauturu mai,” ta te Salamo 55:22 ïa e parau nei. “E ore roa oia e vaiiho noa ˈtu i te taata parau-tia ia faaaueuehia.” No reira ïa, “e tiaturi ia Iehova ma to aau atoa.”—Maseli 3:5, 6.

Te faaoromairaa i te oto

9-11. (a) Eaha te tauturu ia tatou ia faaoromai i te mihi ia pohe tei herehia? (b) E nafea te hiˈoraa o Ana e tauturu ai ia tatou ia faaoromai i te oto?

9 Ia faataa ê te pohe i te mau melo utuafare, e nehenehe te mihi rahi e tupu mai i muri iho i teie ereraa rahi. Ua oto Aberahama ia Sara ta ˈna vahine here i pohe na. (Genese 23:2) Ua “oto” atoa te taata tia roa o Iesu i te poheraa to ˈna hoa o Lazaro. (Ioane 11:35) E mihi iho â outou ia rave te pohe i te hoê taata ta outou i here. Ua ite râ te mau Kerisetiano e te vai nei te tia-faahou-raa. (Ohipa 24:15) No reira, eita ratou e “taiâ, mai te tahi pae aore o ratou tiairaa.”—Tesalonia 1, 4:13.

10 E nafea tatou e faaruru ai i te oto? E tauturu mai paha te hoê faahiˈoraa. Eita iho â tatou e mihi maoro ia reva te hoê hoa, i te mea e te tiai nei tatou i te farerei faahou ia ˈna ia hoˈi mai oia. Ia na reira atoa tatou i te hiˈo i te pohe o te hoê Kerisetiano haapao maitai, e iti mai ïa to tatou oto no te mea ua ite tatou e e faatia-faahou-hia mai o ˈna.—Koheleta 7:1.

11 E tauturu mai te tiaturi-taatoa-raa i “te Atua no ˈna anaˈe te mahanahana” ia faaoromai i te oto. (Korinetia 2, 1:3, 4) Oia atoa te feruriruriraa i te haerea o Ana te vahine ivi o te senekele matamua. I muri aˈe e hitu noa matahiti faaipoiporaa ua riro oia ei vahine ivi. I te 84raa râ o to ˈna matahiti, te haamori noa ra o ˈna ia Iehova i te hiero. (Luka 2:36-38) Ma te feaa ore ua tauturu teie oraraa paieti ia ˈna ia faaruru i te oto e te moemoe. E nehenehe te rave-tamau-raa i te mau ohipa Kerisetiano, e tae noa ˈtu i te pororaa i te Basileia, e tauturu ia tatou ia faaoromai i te mau faahopearaa o te oto.

Te faarururaa i te mau ati rau

12. Ua faaoromai te tahi mau Kerisetiano i teihea fifi o te oraraa utuafare?

12 E titauhia ia faaoromai te tahi mau Kerisetiano i te mau fifi o te oraraa utuafare. Ei hiˈoraa, ia faaturi te hoê hoa faaipoipo, e nehenehe te reira e faatupu i te mau faahopearaa peapea mau! No te hitimahuta e te mauiui rahi, aita ˈtura paha te hoa faaipoipo e taoto faahou e e taˈi noa paha o ˈna. E mea teimaha roa paha ia rave i te tahi mau ohipa rii e e hape noa o ˈna aore ra e ati te tupu mai. Aita paha te hoa hara ore e tamaa faahou ra, ua pararai roa paha o ˈna, e ua horuhoru paha to ˈna aau. E mea fifi paha no ˈna ia rave i te mau ohipa Kerisetiano. E e nehenehe paha te mau tamarii e mauiui roa!

13, 14. (a) Eaha te faaitoitoraa e noaa mai i te pure a Solomona i te avariraahia te hiero? (b) No te aha tatou e pure ai no te ani i te varua moˈa?

13 Ia faaruru tatou i teie mau huru ati, e horoa Iehova i te tauturu hinaarohia. (Salamo 94:19) E faaroo te Atua i te mau pure a to ˈna nunaa, ia au i te pure a te arii Solomona i te avariraahia te hiero o Iehova. Ua pure Solomona i te Atua e: “Ia pure noa te taata atoa, i to Iseraela atoa nei, te taata atoa i ite i te ino o to ˈna iho aau, e ua mahora tia mai ta ˈna rima i teie nei fare: e faaroo mai oe i nia i te raˈi, i to oe ra parahiraa mau, e e faaore mai oe i te hara, e e rave, e e faaau mai hoi oe i te parau i te taata ia au i ta ˈna ra haerea, o oe hoi te ite i to ˈna aau; o oe, oe anaˈe ra te ite i te aau o te tamarii a te taata nei; ia mǎtaˈu ratou ia oe i te mau mahana atoa i te parahiraa i te fenua, ta oe i ho mai i to matou mau metua nei.”—Te mau arii 1, 8:38-40.

14 E mea maitai iho â ia tamau tatou i te pure no te ani i te varua moˈa. (Mataio 7:7-11) E hotu a te varua atoa te mau huru maitatai mai te oaoa e te hau. (Galatia 5:22, 23) Auê ïa tamǎrûraa ia pahono mai to tatou Metua i te raˈi i ta tatou mau pure—e mono te oaoa i te oto, e te hau i te ahoaho!

15. Eaha te mau irava o te tauturu mai ia iti mai to tatou ahoaho?

15 E haapeapea rii iho â tatou ia faaoromai tatou i te ahoaho rahi. E iti mai râ paha te reira ia haamanaˈo tatou i teie mau parau a Iesu: “Eiaha e tapitapi i to outou ora, i ta outou e amu, e ta outou e inu; e te ahu no to outou tino. E ere anei e rahi te ora i te maa, e te tino i te ahu? . . . E mata na râ outou i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-tia na ˈna; e amui-atoa-hia mai taua mau mea ra ia outou.” (Mataio 6:25, 33, 34) Te aˈo mai ra te aposetolo Petero ia ‘huri i to tatou ahoaho atoa i nia i te Atua; oia hoi te tiai mai ia tatou.’ (Petero 1, 5:6, 7) E mea tano ia tutava tatou i te faaafaro i te hoê fifi. I muri aˈe râ i te raveraa i tei maraa ia tatou, na te pure ïa e tauturu ia tatou eiaha râ te haapeapea-noa-raa. “E tuu atu i to parau ia Iehova; e tiaturi ia ˈna, e na ˈna e faatupu i te reira,” ta te papai salamo ïa i himene.—Salamo 37:5.

16, 17. (a) No te aha aita ˈi tatou i tiamâ roa i te ahoaho? (b) E fanaˈo tatou i te aha ia faaohipa tatou i te Philipi 4:6, 7?

16 Ua papai Paulo e: “Eiaha outou e ahoaho noa ˈtu i te mau mea atoa nei; e faaite hua râ i to outou hinaaro i te mau mea atoa nei i te Atua, i te pure, i te aniraa ˈtu ma te haamaitai. E na te hau a te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei, e faaitoito mai i to outou aau, e to outou manaˈo i te Mesia nei ia Iesu.” (Philipi 4:6, 7) Eita iho â te mau tamarii tia ore a Adamu e tiamâ roa mai i te ahoaho. (Roma 5:12) Ua riro na vahine ati Heta a Esau “ei faatupu i te ino” ia Isaaka raua Rebeka, na metua paieti o Esau. (Genese 26:34, 35) I to raua maˈiraahia, eita e ore e ua ahoaho na Kerisetiano ra o Timoteo e o Terophimo. (Timoteo 1, 5:23; Timoteo 2, 4:20) Ua haapeapea Paulo no to ˈna mau hoa Kerisetiano. (Korinetia 2, 11:28) Te haapao noa maira râ te Atua “tei faaroo i te pure” i te feia e here ra ia ˈna.—Salamo 65:2.

17 A tiai ai tatou i te mahana o Iehova, te tauturu nei e te tamahanahana nei “te Atua hau” ia tatou. (Philipi 4:9) “E Atua aroha noa, e te hamani maitai rahi” o Iehova e ‘te maitai e te tia ia faaore i te hara,’ e “te manaˈo ra oia e, e repo tatou.” (Exodo 34:6; Salamo 86:5; 103:13, 14) No reira ‘e faaite hua anaˈe i to tatou hinaaro ia ˈna,’ e ite ïa tatou i “te hau a te Atua” o te na nia ˈˈe i te ite taata nei.

18. Ia au i te Ioba 42:5, e nafea e nehenehe ai e “hiˈo” i te Atua?

18 Ia pahonohia ta tatou mau pure, e ite tatou e tei pihai iho te Atua ia tatou. I muri aˈe i to Ioba faaoromairaa i te mau tamataraa, ua na ô oia e: “Ite aˈenei au ia oe [Iehova] i te ite tariˈa nei, teie nei râ, te hiˈo nei tau mata ia oe.” (Ioba 42:5) Ma te mata o te ite, o te faaroo, e o te mauruuru, e nehenehe tatou e feruriruri i te mau taairaa o te Atua e o tatou nei e e “hiˈo” atu â ia ˈna. E hopoi mai teie taairaa piri i te hau o te aau e o te feruriraa!

19. Eaha te tupu ia ‘huri tatou i to tatou ahoaho atoa i nia ia Iehova’?

19 Ia ‘huri tatou i to tatou ahoaho atoa i nia ia Iehova,’ e nehenehe tatou e faaoromai i te mau tamataraa ma te hau i roto o te paruru i to tatou aau e puai feruriraa. I te hohonuraa o to tatou aau taipe e tiamâ ˈi tatou i te peapea, te mǎtaˈu e te taiâraa i te ati. Eita to tatou feruriraa e aueue i te fifi rahi aore ra i te ahoaho.

20, 21. (a) Te horoa nei te aamu o Setephano i teihea haapapuraa o te hau i mua i te hamani-ino-raa? (b) A faahiti i te hoê hiˈoraa o te hau i mua i te mau tamataraa.

20 Ua faaite te pǐpǐ ra o Setephano i te hau i to ˈna faaoromairaa i te hoê tamataraa uˈana i to ˈna faaroo. Na mua ˈˈe oia a horoa ˈi i te hoê faaiteraa hopea, ua “hiˈo maira” te feia atoa o te Sunederi “i to ˈna mata mai te mata o te melahi ra.” (Ohipa 6:15) E hohoˈa mata hau to ˈna, mai to te hoê melahi, te hoê vea a te Atua. I to Setephano faaiteraa i ta ratou hara i te haapoheraa ia Iesu, ‘putapû atura te aau o te feia haava i te riri, aati atura to ratou poa ia ˈna.’ “Î aˈera” Setephano “i te [varua moˈa], e hiˈo tamau maite atura i nia i te raˈi, e ite atura i te hanahana o te Atua, e ia Iesu i te tia-maite-raa i te rima atau o te Atua ra.” Faaitoitohia e taua orama ra, ua tapea Setephano i to ˈna haapao maitai e tae noa ˈtu i te pohe. (Ohipa 7:52-60; MN) Noa ˈtu e aita ta tatou e orama, e nehenehe e noaa ia tatou te hau no ǒ mai i te Atua ra ia hamani-ino-hia tatou.

21 E feruri anaˈe i te huru aau o te tahi mau Kerisetiano o tei faaû i te pohe i te rima o te mau Nazis i te Piti o te Tamaˈi rahi. Ma te faatia i te ohipa i tupu i nia ia ˈna i te fare haavaraa, ua parau te hoê taeae e: “Ua faautua pohe ratou ia ˈu. Ua faaroo vau i te reira, e i muri aˈe i to ˈu faahitiraa i teie mau parau, ‘Tapea to haapao maitai e tae noa ˈtu i te pohe,’ e te tahi atu mau parau a to tatou Fatu, oti ihora te mau mea atoa. Eiaha râ e haapeapea i teie nei. Aita e faaauraa te hau e te mǎrû e vai ra ia ˈu!” Teie ta te hoê Kerisetiano apî, o te faaû i te pohe ma te tâpû i te arapoa, i papai i to ˈna na metua: “Ua mairi aˈena te tuiraa po. E nehenehe â vau e taui i te manaˈo. Ah! e nehenehe anei au e oaoa faahou i teie nei ao ia taiva vau i to tatou Fatu? Eita roa ˈtu! I teie nei râ ua papu ia orua e e faarue au i teie nei ao ma te oaoa e te hau.” Aita e feaaraa e turu Iehova i ta ˈna mau tavini taiva ore.

E nehenehe oe e faaoromai!

22, 23. E nehenehe oe e tiaturi i te aha a tiai ai oe i te mahana o Iehova ma te faaoromai?

22 Eita paha oe e faaû i te tahi mau fifi ta tatou i hiˈopoa mai nei. E parau mau râ ta Ioba taata mǎtaˈu i te Atua i te na ôraa e: “Area te taata ta te vahine e fanau nei, aita rea o ˈna pue mahana, e te î hoi i te peapea.” (Ioba 14:1) Peneiaˈe e metua oe o te tutava nei i te horoa i te aratairaa pae varua i ta oe mau tamarii. Te faaû nei ratou i te tahi mau tamataraa i te fare haapiiraa, auê râ i te oaoa e ia mau papu ratou i te pae o Iehova e ta ˈna mau faaueraa tumu parau-tia! Te faaruru nei paha oe i te mau fifi rahi e te mau faahemaraa i te vahi raveraa ohipa. E nehenehe râ e faaoromai i teie mau tupuraa e te tahi atu, no te mea ‘te tauturu mai nei Iehova ia oe i tera mahana, i tera mahana.’—Salamo 68:19.

23 E manaˈo paha oe e e taata noa hoi au, a haamanaˈo râ e ore roa ˈtu Iehova e haamoe i ta oe ohipa e te here ta oe e faaite nei no to ˈna iˈoa moˈa. (Hebera 6:10) E nehenehe oe e faaoromai i te mau tamataraa i te faaroo maoti ta ˈna tauturu. No reira ia riro te raveraa i te hinaaro o te Atua ei tuhaa o ta oe mau pure e opuaraa. I reira ïa e nehenehe ai oe e tiaturi i ta te Atua haamaitairaa e turu a tiai ai oe i te mahana o Iehova ma te faaoromai.

E nafea outou e pahono ai?

• No te aha te mau Kerisetiano e hinaaro ai i te faaoromai?

• Eaha te nehenehe e tauturu ia tatou ia faaoromai i te maˈi e te oto?

• E nafea te pure e tauturu mai ai ia faaoromai i te mau ati?

• No te aha e nehenehe ai e tiai i te mahana o Iehova ma te faaoromai?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 15]

Ia tiaturi tatou ia Iehova e nehenehe ai tatou e faaoromai i te oto

[Hohoˈa i te api 17]

E tauturu mai te pure haavare ore ia faaoromai i te mau tamataraa i te faaroo