Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A haapii i ta orua mau tamarii ia here ia Iehova

A haapii i ta orua mau tamarii ia here ia Iehova

A haapii i ta orua mau tamarii ia here ia Iehova

“Mai te ohe i te rima o te feia puai ra, oia atoa te tamarii a te taata itoito ra.”—SALAMO 127:4.

1, 2. E nafea te mau tamarii e au ai i te “ohe [aore ra teˈa] i te rima o te feia puai”?

 TE FAAINEINE nei te hoê taata teˈa e teˈa i te hoê fa. Te faaau maite nei oia i ta ˈna teˈa i nia i te huˈa, e ma te haapaari i to ˈna tino te haafefe nei oia i ta ˈna fana. Noa ˈtu e te haapuai hua ra o ˈna, e faatano maite oia i te teˈa i nia i te fa. E a teˈa ˈtu ai! E puta anei te teˈa i nia i te fa? Ei pahonoraa ua rau te mau mea e titauhia, te aravihi o te taata teˈa, te ohipa a te mataˈi, e te huru o te teˈa.

2 Ua faaau te arii Solomona i te mau tamarii i te “ohe [aore ra teˈa] i te rima o te feia puai.” (Salamo 127:4) A feruri na e nafea teie faahohoˈaraa e faaohipahia ˈi. E faaau noa te hoê taata teˈa i ta ˈna teˈa no te hoê taime poto roa. Ia raea te fa, e mea tia ia tuu oioi o ˈna i ta ˈna teˈa. Oia atoa, e area taime poto atoa to na metua no te faatupu i roto i te aau o ta raua mau tamarii i te here ia Iehova. I muri aˈe tau matahiti noa, e paari mai te mau tamarii a faarue atu ai i te fare. (Mataio 19:5) E raea anei ia ratou te fa—oia hoi, e tamau noa anei te mau tamarii i te here e i te tavini i te Atua a faarue ai ratou i te fare? E rave rahi mea o te ohipa i nia i te pahonoraa. E toru mea e vai nei, te aravihi o te metua, te huru oraraa o te tamarii a paari ai oia, e te huru o te ‘teˈa,’ aore ra te tamarii iho, i mua i te faaineineraa e horoahia ˈtu. E hiˈopoa hohonu atu â tatou i teie na mea taitahi. Na mua, e hiˈopoa tatou vetahi mau huru o te hoê metua aravihi.

E horoa na metua aravihi i te hoê hiˈoraa maitai

3. No te aha e mea tia ˈi ia turuhia te mau parau a na metua e te ohipa?

3 Ua horoa Iesu i te hiˈoraa no na metua i te mea e ua ohipa o ˈna ia au i ta ˈna i poro. (Ioane 13:15) I te tahi atu pae, ua faahapa o ˈna i te mau Pharisea o tei ‘parau aita râ i haapao.’ (Mataio 23:3) No te faaitoito i ta raua mau tamarii ia here ia Iehova, ia tu maite te mau parau a na metua e ta raua mau ohipa e tia ˈi. E mea faufaa ore te mau parau aita e turuhia ra e te mau ohipa, mai te hoê fana aore e huˈa.—Ioane 1, 3:18.

4. E mea tia ia ui na metua ia raua iho i teihea mau uiraa, e no te aha?

4 No te aha e mea faufaa roa ˈi te hiˈoraa o na metua? Mai te feia paari o te nehenehe e haapii i te here i te Atua ma te tiatonu i te hiˈoraa o Iesu, e nehenehe te mau tamarii e haapii i te here ia Iehova ma te pee i te hiˈoraa maitai o to ratou na metua. E nehenehe te mau hoa o te hoê tamarii e haapaari aore ra ‘e faaino i te [peu faufaa].’ (Korinetia 1, 15:33; MN) No te rahiraa o te oraraa o te hoê tamarii, e i te mau matahiti faaineineraa matamua iho â râ, ua riro na metua ei hoa piri e te faufaa roa no ˈna. No reira, e mea tia ia ui na metua ia raua iho: ‘Mai te aha to ˈu huru ei hoa? Te faaitoito ra anei to ˈu hiˈoraa i ta ˈu tamarii ia faatupu i te mau peu faufaa? Te horoa ra vau i teihea hiˈoraa i roto i te tuhaa faufaa roa o te pure e o te haapiiraa bibilia?’

E pure na metua aravihi e ta raua mau tamarii

5. Eaha ta te mau tamarii e nehenehe e haapii ia pure te hoê metua?

5 E nehenehe ta oe mau tamarii e haapii rahi no nia ia Iehova ma te faaroo i ta oe mau pure. Ia faaroo ratou ia oe ia haamauruuru i te Atua i te taime tamaaraa e ia pure i te mau taime haapiiraa bibilia, e nehenehe ratou e huti mai i teihea faaotiraa? E haapii paha ratou e e haamâha Iehova i to tatou mau hinaaro pae tino—ia haamauruuruhia o ˈna e tia ˈi—e te haapii maira oia i te pue parau mau pae varua. E haapiiraa faufaa roa te reira.—Iakobo 1:17.

6. E nafea na metua e tauturu ai i ta raua mau tamarii ia manaˈo e te haapao ra Iehova ia ratou taitahi?

6 Ia pure râ oe e to oe utuafare i te mau taime taa ê atu i te taime tamaaraa e haapiiraa bibilia e ia faahiti oe i te mau mea taa maitai e haafifi ra ia oe e ta orua mau tamarii, e rave hau atu â ïa orua. E tauturu orua i ta orua mau tamarii ia manaˈo e e tuhaa Iehova no to outou utuafare, e te haapao mau nei oia ia outou taitahi. (Ephesia 6:18; Petero 1, 5:6, 7) Te parau nei te hoê metua tane e: “Mai to ˈna fanauraa mai â, ua pure mâua e ta mâua tamahine. A paari mai ai oia, ua pure mâua no nia i te mau amuimuiraa e au e no te tahi atu mau mea o te haapeapea ra ia ˈna. Hou oia a faarue ai i te fare no te faaipoipo, ua pure mâua e oia i te mau mahana atoa.” E nehenehe anei oe e pure atoa e ta oe mau tamarii i te mau mahana atoa? E nehenehe anei oe e tauturu ia ratou ia faariro ia Iehova ei Hoa o te haamâha eiaha noa i to ratou mau hinaaro pae tino e pae varua o te haapao atoa nei râ i to ratou mau hinaaro i te pae aau?—Philipi 4:6, 7.

7. Ia pure raua ma te taa maitai, e titauhia ia ite na metua i te aha?

7 Parau mau, ia pure oe ma te taa maitai, e titauhia ia ite oe i te ohipa e tupu nei i roto i te oraraa o ta oe tamarii. A tapao na i te mau parau a te hoê metua tane o tei aupuru e piti tamahine: “I te hopea hebedoma atoa, e ui au ia ˈu iho e piti uiraa: ‘Ua manaˈonaˈo ta ˈu na tamahine i teihea mau mea i teie hebedoma? E eaha te mau ohipa maitatai i tupu i roto i to raua oraraa?’” E na metua e e nehenehe anei orua e ui ia orua iho i teie mau uiraa e a faaô atu ai i te tahi mau pahonoraa i roto i te mau pure o ta orua e faahiti e ta orua mau tamarii. Ia na reira orua, e haapii orua eiaha noa ia pure ratou ia Iehova—Tei faaroo i te pure—ia here atoa râ ratou ia ˈna.—Salamo 65:2.

E faaitoito na metua aravihi i te mau peu haapiiraa maitatai

8. No te aha e mea tia ˈi ia tauturu na metua i ta raua mau tamarii ia mataro i te haapiiraa i te Parau a te Atua?

8 E nafea te manaˈo o te hoê metua no nia i te haapiiraa bibilia e ohipa ˈi i nia i te taairaa o te hoê tamarii e te Atua? Ia rahi atu e ia vai noa te hoê taairaa, eiaha te mau taata ia paraparau noa te tahi i te tahi ia faaroo atoa râ. Te hoê ravea e faaroo ai tatou ia Iehova, o te haapiiraa ïa i te Bibilia ma te tauturu a te mau papai a “te tavini haapao maitai.” (Mataio 24:45-47; Maseli 4:1, 2) No reira, no te tauturu i ta raua mau tamarii ia faatupu i te hoê taairaa vai tamau, e te î i te here ia Iehova, e mea tia ia faaitoito na metua ia ratou ia mataro hua i te haapiiraa i te Parau a te Atua.

9. E nafea te mau tamarii e tauturuhia ˈi ia faatupu i te mau peu haapiiraa maitatai?

9 E nafea te mau tamarii e tauturuhia ˈi ia faatupu i te mau peu haapiiraa maitatai? O te hiˈoraa â o te hoê metua te ravea maitai roa ˈˈe no te haapii. Te ite tamau ra anei ta oe mau tamarii ia oe i te taioraa aore ra i te haapiiraa i te Bibilia ma te anaanatae? Parau mau, e ohipa rahi roa paha ta oe i te aupururaa i ta oe mau tamarii, e te manaˈo nei paha oe e afea oe e nehenehe ai e vata no te taio e no te haapii. A ui râ ia oe iho, ‘Te ite tamau ra anei ta ˈu mau tamarii ia ˈu i te mataitairaa i te afata teata?’ Mai te peu e tera iho â, e nehenehe anei au e rave maa taime no te horoa ˈtu i te hoê hiˈoraa maitai no nia i ta ˈu iho haapiiraa?

10, 11. No te aha mea tia ˈi ia faatupu na metua i te mau aparauraa bibilia tamau ei utuafare?

10 Te tahi atu ravea faufaa e nehenehe ai na metua e haapii i ta raua mau tamarii ia faaroo ia Iehova, o te aparau-tamau-raa ïa no nia i te Bibilia ei utuafare. (Isaia 30:21) E parau mai paha vetahi e, ‘No te aha te mau tamarii e hinaaro iho â ˈi i te hoê haapiiraa utuafare mai te peu e e hopoi noa na metua ia ratou i te mau putuputuraa a te amuiraa?’ E rave rahi tumu maitatai. Te horoa nei Iehova i te hopoia matamua i na metua no te haapii i ta raua mau tamarii. (Maseli 1:8; Ephesia 6:4) Te haapii nei te mau haapiiraa bibilia utuafare i te mau tamarii e e ere noa te haamoriraa i te hoê peu e faatupuhia i te vahi taata, e tuhaa râ no te oraraa iho o te utuafare.—Deuteronomi 6:6-9.

11 Hau atu â, e nehenehe te hoê haapiiraa utuafare faatere-maitai-hia e horoa i na metua i te ravea no te ite i te manaˈo o te mau tamarii no nia i te mau mea pae varua e morare. Ei hiˈoraa, e nehenehe na metua e faaohipa i te mau papai no te mau tamarii apî mai teie buka Écoute le grand Enseignant. * I roto fatata pauroa te mau paratarafa o teie buka haapiiraa bibilia, e anihia te mau tamarii ia horoa i to ratou manaˈo no nia i te tumu parau e tauaparauhia. Ma te haaferuri i nia i te mau papai o teie buka, e nehenehe paha na metua e tauturu i ta raua mau tamarii ia rahi atu to ratou puai haroaroaraa i “[te faataa ê] i te maitai e te ino.”—Hebera 5:14MN.

12. E nafea na metua e faatano ai i te haapiiraa utuafare i te mau hinaaro o te hoê tamarii, e eaha ta oe i ite e mea faufaa i te reira paeau?

12 A paari ai ta orua mau tamarii, a faatano i ta ratou haapiiraa i to ratou mau hinaaro. A tapao na i te huru raveraa a na hoa faaipoipo o tei tauturu i ta raua na tamahine taurearea ia feruri i nia i te hoê aniraa no te hoê oriraa i te fare haapiiraa. Te na ô nei te metua tane e: “Ua parau mâua i ta mâua mau tamahine e i roto i te hoê tuhaa o to muri iho haapiiraa utuafare, e hauti ta ˈu vahine e o vau i te tuhaa a te mau tamarii, e e nehenehe ta mâua mau tamahine e haapeu metua. Na ratou e faaoti o vai te pere Metua tane aore ra Metua vahine, e mea tia râ ia ohipa amui te mau tamarii no te maimi i te tumu parau e no te horoa i te aratairaa no nia i te mau ori i te fare haapiiraa.” Eaha tei tupu? “Ua maere roa mâua i te iteraa i ta mâua mau tamahine (ei metua) i te faataaraa ia mâua (ei tamarii) i ta ratou mau tumu niuhia i nia i te Bibilia e no te aha e ere ai i te mea paari ia haere i te oriraa,” ta te metua tane ïa i na ô â. “Te mea i haaputapû atu â ia mâua o te mau manaˈo ta ratou i horoa ei monoraa tano i teie oriraa. Ua horoa mai te reira i te hoê ite hohonu faufaa no nia i to ratou manaˈo e to ratou hinaaro.” Parau mau, ia vai tamau e ia tano te hoê haapiiraa utuafare e titauhia ïa te haapao maitai e te manaˈonaˈoraa, e mea hoona râ te tutavaraa.—Maseli 23:15.

A faatupu i te oraraa hau

13, 14. (a) E nafea na metua e faatupu ai i te oraraa hau i te fare? (b) Eaha te faahopearaa maitai ia faˈi te hoê metua e ua hape o ˈna?

13 E puta ohie aˈe te hoê teˈa mai te peu e e faatano e e tuu te taata teˈa i te reira aita anaˈe e mataˈi. Hoê â huru, e haapii ohie aˈe te mau tamarii i te here ia Iehova mai te peu e e faatupu na metua i te oraraa hau i te fare. “E ueuehia te parau-tia ma te hau e te feia e faatupu i te parau hau ra,” ta Iakobo i papai. (Iakobo 3:18) E nafea na metua e faatupu ai te hoê oraraa hau i te fare? E titauhia ia atuatu na hoa faaipoipo i te hoê taairaa maitai te tane e te vahine. E mea ohie noa no te hoê tane e ta ˈna vahine o te here e te faatura te tahi i te tahi ia haapii i ta raua mau tamarii ia here e ia faatura ia vetahi ê, e ia Iehova atoa. (Galatia 6:7; Ephesia 5:33) Maoti te here e te faatura e tupu ai te hau. E ia vai hau noa na hoa faaipoipo, e nehenehe raua ma te fifi ore e faaruru i te mau tatamaˈiraa o te tupu mai paha i roto i te utuafare.

14 Oia mau, i teie nei aita e faaipoiporaa tia roa, aita atoa ïa e utuafare tia roa i te fenua nei. I te tahi mau taime aita paha na metua e faaite nei i te hotu a te varua i ta raua huru raveraa i ta raua mau tamarii. (Galatia 5:22, 23) Ia tupu noa ˈtu te reira, ia aha ïa na metua e tia ˈi? Mai te peu e e faˈi raua i ta raua hape, e iti anei te faatura a te hoê tamarii? A feruri na i te hiˈoraa o te aposetolo Paulo. E au o ˈna i te hoê metua tane pae varua no e rave rahi. (Korinetia 1, 4:15) Tera râ, ua faaite roa oia i te mau hape ta ˈna i rave. (Roma 7:21-25) Noa ˈtu â râ, no to ˈna haehaa e haerea haavare ore, e faatura ˈtu â tatou ia ˈna eita râ te faatura e iti mai. Noa ˈtu ta ˈna mau hapa, ua nehenehe Paulo e papai ma te tiaturi i te amuiraa i Korinetia e: “Ei pee mai outou ia ˈu mai ia ˈu atoa e pee i te Mesia nei.” (Korinetia 1, 11:1) Mai te peu e e faˈi oe i ta oe mau hape, e haamoe paha ta oe mau tamarii i to oe mau paruparu.

15, 16. No te aha e mea tia ˈi ia haapii na metua i ta raua mau tamarii ia here i to ratou mau taeae e tuahine Kerisetiano, e e nafea raua e rave ai i te reira?

15 Eaha ˈtu â te nehenehe e ravehia e na metua no te faatupu i te hoê oraraa i reira ta raua mau tamarii e paari ai ma te here ia Iehova? Ua papai te aposetolo Ioane e: “Ia parau te hoê taata e, Te hinaaro nei au i te Atua; e aore oia i aroha i tana taeae, e haavare oia: o tei ore i aroha i tana taeae tei hiˈohia e ana ra, eaha e tia ˈi ia ˈna ia hinaaro i te Atua, tei ore i hiˈohia e ana ra?” (Ioane 1, 4:20, 21) No reira, ia haapii orua i ta orua mau tamarii ia here i te mau taeae e tuahine Kerisetiano, te haapii nei ïa orua ia ratou ia here i te Atua. Ia ui ïa na metua ia raua iho, ‘Te rahiraa o ta ˈu mau parau no nia i te amuiraa, e parau faaitoito anei aore ra e parau faaino anei?’ E nafea orua e ite ai i te reira? A haapao maitai i te huru paraparau o ta orua mau tamarii no nia i te mau putuputuraa e te mau melo o te amuiraa. Eita e ore orua i te faaroo i to orua iho manaˈo i roto roa i ta ratou mau parau.

16 Eaha te nehenehe e ravehia e na metua no te tauturu i ta raua mau tamarii ia here i to ratou mau taeae pae varua? Te parau nei Peter, te hoê metua tane e piti tamaroa, e: “Mai te nainairaa mai o ta mâua na tamaroa, e haere pinepine mai te mau taeae e tuahine paari i te pae varua e tamaa e e faaea maa taime i to matou fare, e ua oaoa roa matou i te na reiraraa. Ua paari ta mâua na tamaroa ma te faahoa e te feia e here nei ia Iehova, e te ite nei raua i teie nei e e oraraa oaoa ia tavini ia Iehova.” Te parau nei Dennis, te hoê metua tane e pae tamahine, e: “Ua faaitoito mâua i ta mâua mau tamahine ia faahoa e te mau pionie paari aˈe o te amuiraa, e ia nehenehe anaˈe ua farii maitai matou i te mau tiaau ratere e ta ratou mau vahine.” E nehenehe atoa anei orua e haa no te tauturu i ta orua mau tamarii ia manaˈo e e tuhaa aano atu â te amuiraa no to outou utuafare?—Mareko 10:29, 30.

Te hopoia a te hoê tamarii

17. I te pae hopea, e rave paha te mau tamarii i teihea faaotiraa?

17 A feruri faahou na i te faahohoˈaraa o te taata teˈa. Noa ˈtu paha to ˈna aravihi, eita iho â e puta te fa mai te peu e e teˈa fefe aore ra taviriviri ta ˈna. Parau mau, e tutava hua na metua i te faaafaro i te teˈa fefe, ei auraa parau, ma te tautoo i te faatitiaifaro i te manaˈo hape o te hoê tamarii. I te pae hopea râ, na te mau tamarii iho e faaoti e vaiiho anei ratou i teie ao ia ohipa i nia ia ratou no te rave i to ˈna hinaaro aore ra e vaiiho anei ratou ia “faaafaro” Iehova i to ratou “mau haerea.”—Maseli 3:5, 6, MN; Roma 12:2.

18. Eaha te ohipa a te faaotiraa o te hoê tamarii i nia ia vetahi ê?

18 E hopoia rahi ta te mau metua i te haapiiraa i ta ratou mau tamarii i “te aˈo e [te faaararaa a Iehova],” tei te tamarii râ te faaotiraa hopea i te huru taata o te hoê tamarii ia paari mai o ˈna. (Ephesia 6:4; MN) No reira, te mau tamarii, a ui ia outou iho, ‘E farii anei au i te faaineineraa î i te here a ta ˈu na metua?’ Mai te peu e e, te maiti nei ïa oe i te huru oraraa maitai roa ˈˈe. E faaoaoa roa oe i to oe na metua. Te mea faufaa roa ˈtu â, e faaoaoa oe i to Iehova aau.—Maseli 27:11.

[Nota i raro i te api]

^ Neneihia e te mau Ite no Iehova.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• E nafea na metua e horoa ˈi i te hoê hiˈoraa maitai no nia i te pure e te haapiiraa bibilia?

• E nafea na metua e faatupu ai i te hoê oraraa hau i te fare?

• Eaha te faaotiraa e vai nei i mua i te mau tamarii, e e nafea te faaotiraa o ta ratou e rave e ohipa ˈi i nia ia vetahi ê?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 29]

Te faaite ra anei oe i ta oe tamarii i te hoê hiˈoraa maitai no nia ta oe iho haapiiraa?

[Hohoˈa i te api 30]

E faatupu te hoê oraraa utuafare hau i te oaoa