Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E nehenehe tatou e faufaahia i te faaoromairaa i te mauiui

E nehenehe tatou e faufaahia i te faaoromairaa i te mauiui

E nehenehe tatou e faufaahia i te faaoromairaa i te mauiui

“Te parau nei tatou e, e ao to te feia i tamau maite i te faaoromai.”—IAKOBO 5:11.

1, 2. Na te aha e faaite ra e aita Iehova i opua ia mauiui te taata?

 EITA te hoê taata au noa e hinaaro e mauiui; eita atoa to tatou Atua Poiete o Iehova e hinaaro ia mauiui te taata. E nehenehe tatou e ite i te reira ia hiˈopoa tatou i ta ˈna Parau faaurua e ia hiˈo i tei tupu i muri aˈe i to ˈna poieteraa i te tane e te vahine. Na mua, ua hamani te Atua i te tane. “A hamani ai te Atua ra o Iehova i te taata i te repo fenua nei, ua haapuai ihora oia i te aho ora i roto i tana apoo ihu ra, riro aˈera te taata ei [nephe] ora.” (Genese 2:7; MN) E mea tia roa Adamu i te pae tino e feruriraa, e aita oia i roohia i te maˈi aore ra te pohe.

2 E te tupuraa o to Adamu oraraa ïa? “Ua ô . . . te Atua ra o Iehova i te ô i te pae i te hitia o te râ i Edene ra, e ua tuu ihora oia i te taata ta ˈna i hamani ra i reira. Ua faatupu te Atua ra o Iehova i te mau raau maitatai atoa ia hiˈo, e tei au ei maa.” (Genese 2:8, 9) E nohoraa faahiahia mau to Adamu. Aita e mauiui i Edene.

3. Eaha te mau tiaturiraa a na taata faaipoipo matamua?

3 Te faaite maira te Genese 2:18 e: “Ua parau . . . te Atua ra o Iehova, E ere ïa i te mea maitai ia parahi noa Adamu oia anaˈe ra; e hamani au i te tahi tauturu au na ˈna ra.” Ua poiete atura Iehova i te hoê vahine tia roa na Adamu, e nehenehe atu ai te tiaturiraa o te hoê oraraa utuafare oaoa e tupu. (Genese 2:21-23) Te faaite faahou maira te Bibilia e: “Ua haamaitai . . . te Atua ia raua, na ô maira te Atua, Ia fanau orua, e ia rahi roa, e faaî i te fenua nei, e e haavi iho.” (Genese 1:28) E fanaˈo na taata faaipoipo matamua i te haamaitairaa faahiahia e faaaano i te Paradaiso i Edene a ati atu ai te fenua, e riro atu ai ei paradaiso i te ao atoa nei. E e fanau mai ta raua te huaai oaoa, o te ore roa e roohia i te mauiui. Auê ïa haamataraa faahiahia e!—Genese 1:31.

E haamata te mauiui

4. I te hiˈoraa i te pae tuatapaparaa, mea papu maitai te aha no nia i te huitaata?

4 Ia hiˈo râ tatou i te tupuraa o te fetii taata i te roaraa o te tuatapaparaa, mea papu maitai e e fifi ino roa tei tupu. Ua tupu te mau mea iino, e ua mauiui rahi te fetii taata. I te roaraa o te mau senekele, ua maˈihia te taatoaraa o te huaai a Adamu raua Eva, ua ruhiruhia, e ua pohe i te pae hopea. E ere roa te fenua i te hoê paradaiso tei î i te taata oaoa. Te faataahia ra te tupuraa ma te tano i roto i te Roma 8:22: “Te uuru tahi nei te mau mea atoa i hamanihia nei ma te mauiui fanau ra e tae roa aˈenei i teie nei mahana.”

5. Mea nafea to tatou na metua matamua i te faaôraa mai i te mauiui i roto i te fetii taata?

5 E ere o Iehova te tumu o te mauiui iti rahi i itehia na e mea maoro i teie nei. (Samuela 2, 22:31) Ia faahapahia te taata e tia ˈi. ‘Ua ino ratou, e te faufau hoi i ta ratou ohipa.’ (Salamo 14:1) Ua horoahia na to tatou na metua matamua i te mau mea maitatai atoa i te haamataraa. O te faarooraa i te Atua anaˈe tei titauhia ia tamau noa te reira, ua faaoti râ Adamu raua Eva i te faataa ê mai ia raua ia Iehova. I te mea e ua faarue to tatou na metua matamua ia Iehova, e ere faahou atura raua i te taata tia roa. Ua ino raua e tae roa ˈtu i to raua poheraa. Ua tutuuhia mai te huru tia ore.—Genese 3:17-19; Roma 5:12.

6. Eaha ta Satani tuhaa i roto i te haamataraa te mauiui?

6 To roto atoa i te haamataraa te mauiui taatoa te mea ora varua tei riro mai ei Satani te Diabolo. Ua horoahia na ˈna te tiamâraa e maiti. Ua faaohipa hape râ oia i te reira ma te tamata ia haamorihia oia. O Iehova anaˈe râ te haamorihia e tia ˈi, eiaha ta ˈna mau mea i poiete. Na Satani i turai ia Adamu raua Eva ia imi i te faataa ê mai ia Iehova, mai te mea ra e e nehenehe hoi raua ‘e riro mai te Atua ra te huru, i te ite i te maitai e te ino.’—Genese 3:5.

To Iehova anaˈe te tiaraa e faatere

7. Eaha ta te mau faahopearaa o te orureraa hau ia Iehova e faaite ra?

7 Te faaite ra te mau faahopearaa iino o te orureraa hau e to Iehova anaˈe, te Arii o te ao taatoa, te tiaraa e faatere e o ta ˈna faatereraa anaˈe te mea tia. Ua faaite te mau tausani matahiti i mairi e ua faatupu Satani, o tei riro mai ei “arii o teie nei ao,” i te hoê faatereraa ino, tia ore, e te haavî uˈana o te manuïa ore roa. (Ioane 12:31) Ua faaite atoa te faatereraa maoro e te ino a te taata i raro aˈe i te mana o Satani e te ere ra ratou i te aravihi no te faatere ma te tia. (Ieremia 10:23) No reira, eita iho â te mau huru faatereraa atoa ta te taata e nehenehe e manaˈo o te atea ê ia Iehova e manuïa. Ua haapapu maitai te tuatapaparaa i mutaa iho i te reira.

8. Eaha ta Iehova opuaraa no te mau huru faatereraa atoa a te taata, e e nafea oia e faatupu ai i tera opuaraa?

8 No te mea ua vaiiho Iehova na te mau taata tau tausani matahiti no te tamata i te faatere ma te faataa ê mai ia ˈna, ua tano oia i te haamou i tera mau huru faatereraa atoa i te fenua nei e i te mono atu e ta ˈna iho. Teie ta te hoê parau tohu i parau no nia i te reira: “Ia tae i te anotau o taua mau arii ra [te mau faatereraa a te taata], e faatupu ai te Atua o te raˈi ra i te hoê basileia [ta ˈna faatereraa i te raˈi i roto i te rima o te Mesia], o te ore roa ïa e mou . . . E hope roa hoi taua mau basileia ra i te parari e e pau, e vai tera e a muri noa ˈtu.” (Daniela 2:44) E mou te faatereraa a te demoni e a te taata, e o te Basileia i te raˈi anaˈe o te Atua te vai noa mai e te faatere i te fenua. O te Mesia te Arii, e e arii apiti ta ˈna, 144 000 taata haapao maitai no te fenua nei.—Apokalupo 14:1.

E nehenehe te mauiui e hopoi mai i te mau maitai

9, 10. Mea nafea Iesu i faufaahia ˈi i te mau mea ta ˈna i mauiui?

9 E mea faufaa ia hiˈopoa i te mau titauraa e faaî te feia e faatere i roto i te Basileia i te raˈi. Na mua, ua faaite te Mesia ra o Iesu e ua faaî oia i te mau titauraa no to ˈna toroa ei Arii. Ua faaea oia i te roaraa o te tau i pihai iho ia Iehova i te raveraa i te hinaaro o to ˈna Metua, ei “rave ohipa aravihi” no ˈNa. (Maseli 8:22-31, MN) I to Iehova faanahoraa ia haere mai Iesu i te fenua nei, ua auraro Iesu ma te aau tae. I ǒ nei, ua haamau oia i to ˈna feruriraa i nia i te paraparauraa ia vetahi ê no nia i te mana arii e te Basileia o Iehova. Ua vaiiho Iesu i te hoê hiˈoraa maitai roa no tatou paatoa i te auraro-roa-raa i taua mana arii ra.—Mataio 4:17; 6:9.

10 Ua hamani-ino-hia Iesu, e ua haapohehia oia i te pae hopea. I te roaraa o ta ˈna taviniraa, ua nehenehe oia e ite i te tupuraa peapea o te huitaata e haaati ra ia ˈna. Ua faufaahia anei oia i te iteraa i te reira e i to ˈna iho mauiuiraa? E. Teie ta te Hebera 5:8 e faahiti ra: “E tamaiti noâ iho hoi oia [a te Atua], i ite oia i te auraro i to ˈna ra mau pohe.” Maoti ta Iesu i farerei a parahi ai oia i te fenua, ua taa e ua aumihi atu â oia. Ua ite na mua roa oia i te tupuraa o te fetii taata. E nehenehe ta ˈna e taa i te feia o te mauiui ra e e maramarama maitai aˈe i ta ˈna tuhaa e faaora ia ratou. A tapao na e nafea te aposetolo Paulo e haamataratara ˈi i te reira i roto i te buka Hebera: “I tia ˈi ia ˈna ia faarirohia mai tana mau taeae te huru i te mau mea atoa ra, ia riro oia ei tahuˈa rahi parau mau e te aroha noa i te mau mea a te Atua ra, ia tatara oia i te hara a te taata nei. E oia iho hoi i pohe i te mea i roohia i te ati, e tia hoi ia ˈna ia turu mai i te feia i roto i te ati ra.” “E ere . . . to tatou i te tahuˈa rahi e ore e tia ia aroha mai ia tatou i to tatou mau paruparu nei; i ati atoa hoi oia i te mau mea atoa mai ia tatou atoa nei, aita roa râ e hara. E teie nei, e faafatata noa ˈtu tatou i te terono o te aroha mau ra, ia arohahia mai tatou nei, e ia noaa te maitai ei turu mai ia tatou i te tau e au ai ra.”—Hebera 2:17, 18; 4:14-16; Mataio 9:36; 11:28-30.

11. E nafea te mau arii e tahuˈa no a muri aˈe e faufaahia ˈi ei feia faatere i ta ratou e farerei ra i te fenua nei?

11 E nehenehe atoa e na reira i te parau no na 144 000 “i tauihia” no roto i teie ao no te riro ei arii apiti e te Mesia ra o Iesu i roto i te Basileia i te raˈi. (Apokalupo 14:4) Ua fanauhia mai ratou pauroa ei taata i te fenua nei, ua paari i roto i te hoê ao haaatihia e te mauiui, e ua mauiui ratou iho. Ua hamani-ino-hia e rave rahi, ua haapohe-atoa-hia te tahi pae no to ratou tapearaa i to ratou hapa ore ia Iehova e te ineineraa i te pee ia Iesu. Teie râ, ‘aita ratou i haama i te parau o to ratou Fatu, ma te farii atoa i te pohe no te evanelia nei.’ (Timoteo 2, 1:8) Ua faaî iho â râ ratou i te mau titauraa no te haava i te fetii taata mai te raˈi mai maoti ta ratou i farerei i te fenua nei. Ua haapii ratou i te faaite atu â i te aumauiui, i te mǎrû, e te ru atu â i te tauturu i te taata.—Apokalupo 5:10; 14:2-5; 20:6.

Oaoa o te feia e tiaturi ra e ora i te fenua nei

12, 13. E nafea te feia e tiaturi ra e ora i te fenua nei e faufaahia ˈi i te mauiuiraa?

12 E nehenehe anei te mauiuiraa i teie mahana e faatupu mai i te tahi mea maitai atoa no te feia e tiaturi ra e ora e a muri noa ˈtu i nia i te hoê fenua paradaiso aita faahou e maˈi, e oto, e pohe? Papu maitai e e ere mea hinaarohia te oto e te ahoaho ta te mauiui e hopoi mai. Ia faaoromai râ tatou i tera mauiui, e nehenehe te mau huru maitatai e maitai atu â e e tupu mai te oaoa.

13 A hiˈo na eaha ta te Parau faaurua a te Atua e parau ra no nia i te reira: “Ia pohe â outou i te parau-tia ra, e ao â to outou.” “Ia faainohia outou i te iˈoa o te Mesia ra, e ao to outou.” (Petero 1, 3:14; 4:14) “E ao to outou ia faaino mai, e ia hamani ino mai, e ia pari haavare noa mai te taata ia outou i te mau ino atoa nei, no ˈu. A oaoa, e ia ouˈauˈa noa i te oaoa; e utua [maitai] rahi hoi ta outou i te ao ra.” (Mataio 5:11, 12; MN) “E ao to te taata e faaoromai i te ati, ua tia-anaˈe-hia mai hoi oia ra, e roaa ïa ia ˈna te korona ora.”—Iakobo 1:12.

14. I roto i teihea auraa e nehenehe ai te mauiui e faaoaoa i te mau taata haamori ia Iehova?

14 Papu maitai e e ere na te mauiui iho ta tatou e faaoromai ra e faaoaoa ia tatou. No roto mai te oaoa, te mauruuru, i te iteraa e te mauiui nei tatou no to tatou raveraa i to Iehova hinaaro e te peeraa i te hiˈoraa o Iesu. Ei hiˈoraa, i te senekele matamua, ua tapeahia te tahi mau aposetolo e ua tuuhia ˈtu i mua i te tiripuna teitei ati Iuda e ua parihia no to ratou pororaa ia Iesu Mesia. Ua rutuhia ratou e ua tuuhia ˈtura. Ua aha ratou? Te na ô ra te faatiaraa bibilia e “haere atura ratou mai te aro atu o te sunederi ra ma te oaoa, i te mea no to ˈna iˈoa i manaˈohia ˈi ratou e au ia ratou taua hamani ino ra.” (Ohipa 5:17-41) Ua oaoa ratou, eiaha no te ruturaa e te mauiui pae tino i muri iho, no te taaraa râ e ua na reirahia no te mea ua tapea ratou i to ratou hapa ore ia Iehova e ua pee i te taahiraa avae o Iesu.—Ohipa 16:25; Korinetia 2, 12:10; Petero 1, 4:13.

15. E nafea tatou e nehenehe ai e faufaahia a muri aˈe i te faaoromairaa i te mauiui i teie nei?

15 Mai te peu e e faaoromai tatou i te patoiraa e te hamani-ino-raa ma te haerea tia, e nehenehe te reira e patu i te faaoromai i roto ia tatou. E tauturu te reira ia tatou ia faaoromai i te mau mauiui no a muri aˈe. Te taio nei tatou: “E au mau taeae ra, ia roohia outou e te ati e rave rahi te huru ra, a parau outou e, e mea oaoa anaˈe ïa. Ua ite hoi outou e, na taua tamataraa i to outou faaroo ra e faatupu i te faaoromai tamau.” (Iakobo 1:2, 3) Oia atoa, te faaite maira te Roma 5:3-5: “Te oaoa atoa nei . . . tatou i te mau ati nei; ua ite hoi tatou e, na te pohe e faatupu i te faaoromai; e na te faaoromai e faatupu i te ite; na te ite e faatupu i te tiai: e ore hoi te tiai e faahaama mai.” No reira, e rahi atu â tatou i te faaoromai i te mau fifi no to tatou haerea Kerisetiano, ua ineine maitai aˈe ïa tatou i te faaoromai i te mau fifi hau i roto i teie faanahoraa ino o te mau mea.

E haamaitai mai Iehova

16. Eaha ta Iehova e rave no te mau arii e tahuˈa no a muri aˈe o te haamaitaihia no to ratou mauiui?

16 Ia ere atoa tatou i te mau taoˈa materia no to tatou patoiraahia e to tatou hamani-ino-raahia no te peeraa i te haerea Kerisetiano, e nehenehe tatou e oaoa i te iteraa e e haamaitai roa Iehova ia tatou. Ei hiˈoraa, i vetahi o tei tiaturi e haere i nia i te raˈi, ua papai te aposetolo Paulo: “Ua farii noa outou i te haruraa i ta outou taoˈa ma te oaoa; ua ite hoi outou e, e taoˈa maitai hau ê ta outou e tia i te vai-maite-raa, tei te ao” ei arii i roto i te Basileia o te Atua. (Hebera 10:34) E a feruri i to ratou oaoa ia faatae ratou i raro aˈe i te aratairaa a Iehova e a te Mesia i te mau haamaitairaa faahiahia i nia i te mau taata o te fenua nei i roto i te ao apî. E parau mau ta te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano haapao maitai: “Te parau nei . . . au, e ore teie nei mau pohe e au ia faito i te maitai e faaitehia mai ia tatou nei.”—Roma 8:18.

17. Eaha ta Iehova e rave no te feia e tiaturi ra e ora i te fenua nei o te tavini ra ia ˈna ma te taiva ore i teie nei?

17 Oia atoa, noa ˈtu te mea ta te feia e tiaturi ra e ora i te fenua nei e ere ra paha i teie nei aore ra e faarue ma te opua mau no te taviniraa ia Iehova, e haamaitai hau ê roa oia ia ratou i ta ˈna e rave no a muri aˈe. E horoa oia i te ora tia roa aita e hopearaa i nia i te hoê fenua paradaiso. I roto i tera ao apî, “e horoi” Iehova “i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa.” (Apokalupo 21:4) Auê ïa parau fafau faahiahia e! Aita hoê aˈe mea ta tatou paha e faarue ma te aau tae aore ra ma te aau tae ore i roto i teie nei ao no Iehova e nehenehe e faito i te oraraa faahiahia i mua nei, ta ˈna e horoa no ta ˈna mau tavini haapao maitai o te faaoromai i te mauiui.

18. Eaha ta Iehova parau fafau tamahanahana no tatou i roto i ta ˈna Parau?

18 Eita te mauiui atoa e mea tia paha ia faaoromai tatou e haafifi i to tatou oraraa mure ore i roto i te ao apî a te Atua. E mono-roa-hia te mau mauiui atoa e te mau tupuraa faahiahia o te ao apî. Te faaite maira te Isaia 65:17, 18 e: “E ore hoi tei mutaaihora e manaˈohia, e ore e faatupu-faahou-hia i roto i te aau: e oaoa râ outou e ouˈauˈa noa i te oaoa e a muri noa ˈtu, i ta ˈu e rave nei.” Ua tano ïa te taeae o Iesu o Iakobo i te faahitiraa: “Te parau nei tatou e, e ao to te feia i tamau maite i te faaoromai.” (Iakobo 5:11) Oia, mai te peu e e faaoromai tatou ma te taiva ore i teie nei mauiui, e nehenehe tatou e faufaahia i teie nei e a muri aˈe.

Eaha ta oe e pahono?

• Mea nafea te taata i te mauiuiraa?

• Eaha te mau maitai ta te mauiui e nehenehe e faatupu i nia i te mau arii no a muri aˈe e te taata o te fenua?

• No te aha tatou e nehenehe ai e oaoa i teie nei noa ˈtu te mauiui?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 17]

E a muri aˈe faahiahia to to tatou na metua matamua i mua ia raua

[Hohoˈa i te api 19]

Ua tauturu te iteraa i te mau mauiui ia Iesu ia riro ei Arii e ei Tahuˈa Rahi maitai roa

[Hohoˈa i te api 21]

‘Ua oaoa’ te mau aposetolo ‘e i manaˈohia ˈi e e au ia ratou te hamani ino’ no to ratou faaroo