Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A faaohipa i te aroha—e nafea?

A faaohipa i te aroha—e nafea?

A faaohipa i te aroha—e nafea?

“E hamani maitai tatou i te taata atoa, ia rahi atu râ i to te fetii faaroo ra.”—GALATIA 6:10.

1, 2. Eaha ta te parabole o te taata Samaria maitai e haapii maira no nia i te aroha?

 A APARAU noa ˈi oia e o Iesu, ua ui te hoê taata haapii ture ia ˈna: “O vai hoi to ˈu taata-tupu?” Ei pahonoraa, ua faahiti Iesu i teie parabole: “Te hoê taata no Ierusalema i te haereraa i Ieriko, roohia ihora i te nǎnǎ eiâ haru, taratarahia ihora tana ahu e ratou, e paruparu ihora oia, haere atura, faarue ihora ia ˈna, ua fatata i te pohe. Ua haere noa maira te hoê tahuˈa na taua eˈa ra, e ite atura oia ia ˈna, faahahau ê aturâ, na te tahi pae eˈa ˈtura i te haere. E te hoê ati Levi hoi i te haerea na taua eˈa ra, e fatata maira taua vahi ra, e ite atura ia ˈna, ohipa ê atura na te tahi pae eˈa. Te hoê taata râ no Samaria i haere noa i to ˈna haerea, e tae atura i taua vahi ra, e ite atura oia ia ˈna, aroha ˈtura; haere atura i pihai iho, ua ninii ihora i te hinu e te uaina i roto i te mau puta no ˈna ra; vehî ihora, e haaparahi atura ia ˈna i nia i tana iho puaa, aratai atura ia ˈna i te fare tipaeraa, utuutu atura ia ˈna. E ao aˈera, ia haere ê oia ra, ua rave aˈera oia i e piti moni veo, tuu atura i te taata fare ra, na ô atura ia ˈna, E utuutu oe i teie nei taata, e ia riro atoa ta oe ra moni, na ˈu ïa e hopoi atu i te hoo ia oe ia hoˈi mai au ra.” I muri iho, ua ui Iesu i te taata e faaroo ra ia ˈna: “O vai te taata-tupu i to oe manaˈoraa i taua na taata tootoru ra, i te taata i roohia i te nǎnǎ eiâ hara ra?” Ua pahono te taata: “O tei aroha ia ˈna ra.”—Luka 10:25, 29-37a.

2 Te faahohoˈa maitai ra te raveraa a te taata Samaria i te taata i pepe eaha te aroha mau! Ma te turaihia e te huru aau aroha, aore ra aumihi, ua ohipa te taata Samaria ia tamǎrûhia te taata i pepe. Aita atoa te taata Samaria i matau i te taata e hinaaro ra i te tauturu. Aita te aroha i taotiahia e te mau haafifiraa i te pae nunaa, haapaoraa, aore ra taˈere. I muri aˈe i te horoaraa i te faahohoˈaraa o te taata Samaria maitai, ua faaue Iesu i te taata e faaroo ra ia ˈna: “E haere oe, e na reira atoa.” (Luka 10:37b) E nehenehe tatou e haapao i teie aˈoraa e e tutava i te aroha ia vetahi ê. E nafea râ? E nafea tatou e faaohipa ˈi i te aroha i roto i to tatou oraraa o te mau mahana atoa?

‘Ia pohe te hoê taeae i te veve’

3, 4. No te aha ia tapitapi iho â râ ˈi tatou i te faaohiparaa i te aroha i roto i te amuiraa Kerisetiano e tia ˈi?

3 “Te vai nei ta tatou ravea,” ta te aposetolo Paulo ïa i parau, “e hamani maitai tatou i te taata atoa, ia rahi atu râ i to te fetii faaroo ra.” (Galatia 6:10) E hiˈopoa anaˈe ïa na mua e nafea tatou e î ai i te mau ohipa o te aroha i to tatou fetii faaroo.

4 Ma te aˈo i te mau Kerisetiano mau ia aroha te tahi i te tahi, ua papai te pǐpǐ Iakobo: “O te faahapa anaˈe ra ta ˈna e noaa, e ore te aroha, ta tei ore roa i aroha ra.” (Iakobo 2:13) Te faaite maira te mau irava tapiri o teie mau parau faaurua i te tahi mau ravea e faaohipa ˈi tatou i te aroha. I roto i te Iakobo 1:27, ei hiˈoraa, te taio ra tatou: “O te paieti mau e te ino ore i mua i te aro o te Atua, o to tatou Metua ra, o teie ïa, O te hamani maitai i te otare e te mau vahine ivi i to ratou ra ati, e te tiai maitai ia ˈna iho, eiaha ia viivii i teie nei ao.” Te na ô ra te Iakobo 2:15, 16 e: “Ia pohe . . . te hoê taeae, e te hoê tuahine i te veve, e aore e maa i te mau mahana atoa ra, ia parau atu râ te hoê o outou ia raua ra, Ia ora na i te haerea, ia mahanahana hoi orua, e ia paia hoi, aita râ i horoa ˈtu i te mea e maitai ai te tino ra; eaha to reira faufaa?”

5, 6. E nafea ta tatou mau ohipa o te aroha e î ai ia apiti tatou i te amuiraa iho?

5 O te haapaoraa e te tautururaa i te feia e hinaaro ra i te tauturu te hoê tapao o te haamoriraa mau. Eita ta tatou huru haamoriraa e faatia ia tatou ia taotia i ta tatou tapitapiraa ia vetahi ê ma te parau noa ˈtu e e maitai mai te mea atoa no ratou. E turai râ te hoê huru aau aumauiui ia tatou ia ohipa no te feia e hinaaro mau ra i te tauturu. (Ioane 1, 3:17, 18) Oia, te faaineineraa i te maa no te hoê taata maˈi, te tautururaa i te hoê taata ruhiruhia i roto i te mau ohipa fare, te imiraa i te faurao no te mau putuputuraa Kerisetiano ia hinaarohia, e te oreraa e pipiri i nia i te feia e au, o te tahi ïa o te ohipa o te aroha e rave rahi e mea tia ia rave tatou.—Deuteronomi 15:7-10.

6 O te tautururaa i te pae varua i te mau melo o te amuiraa Kerisetiano e maraa noa ˈtura te mea faufaa ˈtu â i te tautururaa i te pae materia. Te aˈohia ra tatou ia “haamahanahana ˈtu i te aau taiâ, e tauturu atu i tei paruparu.” (Tesalonia 1, 5:14) Te faaitoitohia ra “te mau vahine paari” ia riro ei ‘feia haapii i te parau maitai.’ (Tito 2:3) Te parau ra te Bibilia no te mau tiaau e: “E riro . . . te hoê taata mai te faarǔrǔraa i te vero ra, e mai te pupuniraa i te mataˈi rahi ra.”—Isaia 32:2.

7. Eaha ta tatou e haapii mai no nia i te faaiteraa i te aroha a te mau pǐpǐ i Anetiohia i Suria?

7 Hau atu â i te haapaoraa i te mau ivi, otare, e te feia e hinaaro ra i te tauturu e te faaitoitoraa i ǒ ratou, i te tahi mau taime ua hapono te mau amuiraa o te senekele matamua i te mau tauihaa tauturu na te feia tiaturi i te tahi atu mau vahi. Ei hiˈoraa, i to te peropheta Agabo tohuraa e “te fatata maira te oˈe rahi i te fenua atoa nei,” “ua opua” te mau pǐpǐ i Anetiohia i Suria “e hapono te taata atoa i te taoˈa e au ia ˈna ihora, ei tauturu atu i te mau taeae i parahi i Iudea ra.” Ua haponohia ˈtu i te mau matahiapo no reira “i te rima o Baranaba raua o Saulo ra.” (Ohipa 11:28-30) E i to tatou tau? Ua faanaho “te tavini haapao maitai e te paari” i te mau tomite tauturu no te haapao i to tatou mau taeae i roohia paha i te mau ati natura mai te mataˈi rorofaˈi, te aueueraa fenua aore ra te tsunami. (Mataio 24:45) E ravea maitai roa no te faaite i te aroha te horoaraa ma te hinaaro mau i to tatou taime, ta tatou tutavaraa, e ta tatou mau faufaa no te turu i teie faanahoraa.

‘Te haapao na outou i te huru o te taata’

8. E nafea te haapaoraa i te huru o te taata e taa ê roa ˈi i te aroha?

8 Ma te faaara no nia i te hoê huru e taa ê roa ra i te aroha e “te ture hau ê” o te here, ua papai Iakobo: “Te haapao na . . . outou i te huru o te taata ra, te rave ra ïa outou i te hara, e ua faahapahia outou e te ture ei feia hara.” (Iakobo 2:8, 9) Ma te hamani maitai i te taata taoˈa rahi i te pae materia aore ra te feia tiaraa teitei, e nehenehe ïa te reira e faariro ia tatou ei taata tâuˈa ore i “te auê o te taata rii.” (Maseli 21:13) E haafifi te haapaoraa i te huru o te taata i te hoê feruriraa aroha. E faaohipa tatou i te aroha ma te haa i nia ia vetahi ê ma te pae tahi ore.

9. No te aha e ere ai i te mea ino ia tâuˈa taa ê i te feia e au?

9 Te auraa anei ia pae tahi ore tatou eiaha roa ïa tatou e tâuˈa taa ê i te hoê taata e tia ˈi? E ere roa ˈtu. No to ˈna hoa rave ohipa o Epapherodito, ua papai te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano i Philipi: “Mai ia ˈna atoa te huru ra, ia tura ˈtu ïa ia outou.” No te aha? “No te mea i fatata oia i te pohe i te ohipa a te Mesia nei, aore i haapao i to ˈna iho ora, ia faanavai oia i to outou hamani maitai ia ˈu nei.” (Philipi 2:25, 29, 30) E au ia tâuˈahia te taviniraa taiva ore a Epapherodito. Hau atu â, i roto i te Timoteo 1, 5:17 (MN), te taio ra tatou: “O te mau [matahiapo] i faaite maitai ra, ia rahi atu ïa i te faatura ˈtu, ia hau atu râ i tei ohipa i te aˈo e te haapii ra.” E au ia fariihia atoa te mau huru maitatai pae varua. E ere teie huru tâuˈaraa i te haapaoraa i te huru o te taata.

‘Ua î te paari no nia maira i te aroha’

10. No te aha ia haavî tatou i to tatou arero e tia ˈi?

10 Ua parau Iakobo no te arero e: “E ino morohi ore ïa, ua î i te hora pohe. Te haamaitai nei tatou i te Atua ra i to tatou Metua i te reira: e te faaino nei tatou i te taata tei hamanihia i to te Atua ra hohoˈa i te reira. No roto i taua vaha hoê nei te haamaitai, e te faaino.” I roto i teie tupuraa, ua na ô â Iakobo e: “Te vai na te feii rahi, e te mârô i roto i to outou aau, eiaha na e faarahi, a pari haavare ai i te parau mau. E ere hoi te reira paari i to nia mai, no teie nei ao ïa, no te taata nei, e no te mau demoni. Te vai ra hoi te feii e te mârô, tei reira atoa te arepurepu, e te mau parau iino atoa ra. Area te paari no nia maira, e mea anoi-ore-hia ïa, e te mamahu, e te mǎrû, e te faaroo ohie, ua î i te aroha e te hamani maitai, e ore e faahuru ê i te taata, e ore hoi e haavare.”—Iakobo 3:8-10, 14-17.

11. E nafea tatou e aroha ˈi ia faaohipa tatou i to tatou arero?

11 E faaiteraa ïa ta tatou huru paraparau e paari anei to tatou tei “î i te aroha.” E mai te peu e e faateitei tatou ia tatou, e haavare, aore ra e haaparare tatou i te parau faaino no te feii e te mârô? Te parau ra te Salamo 94:4 e: ‘Te faaahaaha noa nei te feia parau iino ra.’ E e nehenehe mau â te parau faaino e tuino oioi i te roo maitai o te taata hapa ore! (Salamo 64:2-4) Hau atu â, a feruri na i te ino e nehenehe e faatupuhia e ‘te hoê ite haavare o te haavare anaˈe ra.’ (Maseli 14:5; Te mau arii 1, 21:7-13) I muri aˈe i te vauvauraa i te faaohiparaa hape o te arero, te na ô ra Iakobo e: “Eiaha roa te tia te reira, e au mau taeae e.” (Iakobo 3:10b) E titau te aroha mau ia paraparau tatou ma te anoi-ore-hia, ma te mamahu, e te mǎrû. Ua parau Iesu e: “E haavahia te taata i te mau parau faufaa ore atoa ta ratou e parau ra ia tae i te mahana haavaraa.” (Mataio 12:36) Mea faufaa mau ia aroha tatou ia faaohipa tatou i to tatou arero!

‘A faaore i ta vetahi ê hapa’

12, 13. (a) Eaha ta tatou e haapii no nia i te aroha i roto i te parabole o te tavini i tarahu rahi roa i te moni i to ˈna fatu? (b) Eaha te auraa ia faaore i te hapa a to tatou taeae ‘e hitu ahuru i te hituraa’?

12 Te faaite ra ta Iesu parabole o te tavini i tarahu i to ˈna fatu, te hoê arii, e 60 000 000 denari i te tahi atu ravea ia aroha. Ma te ravea ore no te aufau i te tarahu, ua taparuparu te tavini ia arohahia oia. “Ua aroha” te fatu o taua tavini ra e ua faaore oia i ta ˈna tarahu. Ua haere râ te tavini i rapae au e ite atura i te hoê taetaeae tavini i tarahu ia ˈna 100 anaˈe denari, e ma te aroha ore ua huri ia ˈna i roto i te fare tapearaa. I te faarooraa te fatu i tei tupu, ua faaue oia e tii i te tavini i faaorehia te tarahu e ua na ô atu e: “E teie nei tavini ino e! faaore atoa ˈtura vau i tau tarahu ia oe ra, o oe i parau mai ia ˈu ra; eiaha oe e aroha atoa ˈtu i to taetaeae tavini mai ia ˈu i aroha ˈtu ia oe na?” Ua tuu atura te fatu ia ˈna i te feia tapea ra. Ua faaoti Iesu i te parabole i te na ôraa e: “E na reira atoa mai tau Metua i te ao ra ia outou atoa na, ia ore outou ia faaore ma te aau atoa i te hapa a to ˈna taeae.”—Mataio 18:23-35.

13 Te faaite puai mau ra te parabole i nia nei e ua taaihia te aroha i te ineineraa i te faaore i te hapa! Ua faaore Iehova i ta tatou tarahu iti rahi o te hara. Eiaha atoa anei tatou ‘e faaore i ta vetahi ê hapa’ e tia ˈi? (Mataio 6:14, 15) Hou Iesu i faatia ˈi i te parabole o te tavini aroha ore, ua ui Petero ia ˈna: “E te Fatu, ia tuatapapa tau taeae i te hamani ino mai ia ˈu, ia hia a ˈu faaoreraa ˈtu i ta ˈna hara? ia hitu anei?” Ua pahono Iesu: “Aore au i parau atu ia oe e, Ia hitu; ia hitu râ ahuru i te hituraa.” (Mataio 18:21, 22) Oia, ua ineine te hoê taata aroha i te faaore ‘e hitu ahuru i te hituraa,’ oia hoi aita e taotiaraa.

14. Ia au i te Mataio 7:1-4, e nafea tatou e nehenehe ai e faaohipa i te aroha i te mau mahana atoa?

14 Ma te faaite â i te tahi atu ravea no te aroha, ua parau Iesu i roto i te Aˈoraa i nia i te mouˈa e: “[A faaea i te] faaino, ia ore outou ia faainohia mai. O ta outou hoi e faaino ia vetahi ê ra, e faaino-atoa-hia ïa outou i te reira . . . E eaha oe i hiˈo ai i te pâpaa iti i roto i te mata o to taeae ra, e aore oe i ite i te raau i rahi i roto i to oe iho mata? E eaha hoi oe e tia ˈi ia parau atu i to taeae, Ho mai na ˈu e iriti i te pâpaa i roto i to mata na, e inaha, e raau rahi hoi tei roto i to oe iho mata?” (Mataio 7:1-4; MN) E nehenehe ïa tatou e faaohipa i te aroha ma te farii noa i to vetahi ê mau paruparu ma te ore e haava aore ra e faahapahapa roa ˈtu.

‘A hamani maitai i te taata atoa’

15. No te aha te mau ohipa o te aroha i ore ai i taotiahia i te mau hoa Kerisetiano?

15 A haamataratara ˈi te buka bibilia a Iakobo i te aroha i rotopu i te mau Kerisetiano, e ere ïa te auraa e ua taotiahia te mau ohipa o te aroha i te feia o te amuiraa Kerisetiano. Te na ô ra te Salamo 145:9 e: “Hamani maitai to Iehova i te taata atoa; e te vai ra to ˈna aroha faaherehere rahi i nia i to ˈna atoa ra mau ohipa.” Te faauehia ra tatou ia ‘pee i te Atua’ e ‘ia hamani maitai i te taata atoa.’ (Ephesia 5:1; Galatia 6:10) Noa ˈtu e aita tatou e hinaaro ra i “teie nei ao, e te mau mea atoa o teie nei ao,” eita tatou e tâuˈa ore i te mau hinaaro o te feia i roto i te ao.—Ioane 1, 2:15.

16. Eaha te mau tuhaa e ohipa i nia i ta tatou huru faaiteraa i te aroha ia vetahi ê?

16 Ei Kerisetiano, ua ineine noa tatou i te tauturu i te feia i roohia i te “tupuraa manaˈo-ore-hia” aore ra te feia i roto i te mau tupuraa fifi. (Koheleta 9:11, MN) Oia mau, na to tatou iho mau tupuraa e faataa i ta tatou e nehenehe e rave e te rahiraa. (Maseli 3:27) Ia tauturu tatou ia vetahi ê i te pae materia, e hinaaro tatou e papu e eita te hoê ohipa maitai ia hiˈohia e faaitoito i te hupehupe. (Maseli 20:1, 4; Tesalonia 2, 3:10-12) No reira, e pahonoraa te hoê ohipa o te aroha mau i te huru aau o te aumihi aore ra aumauiui, oia atoa te haaferuriraa maitai.

17. Eaha te ravea maitai roa ˈˈe no te aroha i to rapae au i te amuiraa Kerisetiano?

17 Te ravea maitai roa ˈˈe e aroha ˈi tatou i to rapae au i te amuiraa Kerisetiano, o te faaiteraa ˈtu ïa i te parau mau bibilia. No te aha? No te mea te perehahu ra te rahiraa o te huitaata i teie mahana i roto i te pouri pae varua. I te mea e aita e ravea no te faaruru i te mau fifi ta ratou e faaû ra e aita atoa e tiaturiraa mau no a muri aˈe, “ua purara” te rahiraa o te taata “e ua faarue-taue-hia, mai te mamoe tiai ore ra.” (Mataio 9:36) E nehenehe te poroi o te Parau a te Atua e riro ei ‘lamepa i to ratou avae,’ o te tauturu ia ratou ia faaû i te mau fifi o te oraraa. E nehenehe atoa te reira e riro ei ‘tiarama no to ratou mau eˈa’ i roto i te auraa e te tohu ra te Bibilia i ta te Atua opuaraa no a muri aˈe, ma te horoa ˈtu i te hoê niu e fanaˈo ai ratou i te hoê tiaturiraa papu. (Salamo 119:105) E fanaˈoraa taa ê mau ia faaite i te poroi faahiahia o te parau mau i te feia e hinaaro ra i te tauturu! Ia hiˈohia te huru fatata roa o te “ati rahi,” teie te taime no te apiti ma te itoito rahi i te pororaa o te Basileia e te faariroraa i te taata ei pǐpǐ. (Mataio 24:3-8, 21, 22, 36-41; 28:19, 20) Aita ˈtu e ohipa o te aroha faufaa.

A horoa i “te mau mea i roto”

18, 19. No te aha tatou e tutava ˈi i te faaite roa ˈtu â i te aroha i to tatou oraraa e tia ˈi?

18 ‘A horoa ei ô o te aroha i te mau mea i roto,’ ta Iesu ïa i parau. (Luka 11:41, MN) Ia riro te hoê ohipa maitai ei ohipa o te aroha mau, e ô te reira no roto roa mai ia tatou iho—no roto mai i te hoê aau tae e te î i te here. (Korinetia 2, 9:7) I roto i te hoê ao mea matauhia te iria, te pipiri, e te oreraa e tapitapi i te mauiui e te mau fifi o vetahi ê, mea mahanahana mau â teie aroha!

19 E tutava anaˈe ïa i te faaite roa ˈtu â i te aroha i roto i to tatou oraraa. Rahi noa ˈtu tatou i te aroha, rahi noa ˈtu ïa tatou i te riro mai te Atua. E tauturu te reira ia tatou ia ora i te hoê oraraa mauruuru e te hoona mau.—Mataio 5:7.

Eaha ta outou i haapii?

• No te aha mea faufaa iho â râ ˈi ia aroha i te mau hoa Kerisetiano?

• E nafea tatou e faaohipa ˈi i te aroha i roto i te amuiraa Kerisetiano?

• E nafea tatou e hamani maitai ai i to rapae au i te amuiraa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 8]

Ua ohipa te taata Samaria ma te aroha

[Hohoˈa i te api 9]

Ua î te mau Kerisetiano i te mau ohipa o te aroha

[Hohoˈa i te api 11]

Te ravea maitai roa ˈˈe no te aroha i to rapae au i te amuiraa, o te faaiteraa ˈtu ïa i te parau mau bibilia