Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Tapiraa i te hoê opuaraa faufaa no te oraraa

Tapiraa i te hoê opuaraa faufaa no te oraraa

Tapiraa i te hoê opuaraa faufaa no te oraraa

“O tei huti i te aho ra ia haamaitai anaˈe ïa ia Iehova.”—SALAMO 150:6.

1. A faataa i ta te hoê taata apî tapiraa i te hoê opuaraa no te oraraa.

 “UA HAAPII au i te rapaauraa no to ˈu hinaaro e tauturu i te taata i roto i to ˈu oraraa. Ua manaˈo atoa vau e e oaoa vau i te roo e te moni e noaa ia ˈu ei taote,” te haamanaˈo nei o Seung Jin tei paari i Korea. * “Ia ˈu i taa e mea iti roa ta te hoê taote e nehenehe mau e rave no te tauturu i te taata, ua mauruuru ore au. Haapii atura vau i te ano ihi, e maitai iti roa râ tei noaa ia vetahi ê i ta ˈu mau tauihaa nehenehe, e au e o vau anaˈe te oaoa. Riro atura vau ei orometua haapii e ua ite oioi au e nehenehe noa vau e haapii i te tahi mau mea eiaha râ i te aratairaa o te faaoaoa mau.” Ua tapi o Seung Jin, mai te rahiraa, i te hoê opuaraa faufaa no te oraraa.

2. (a) Eaha te auraa ia noaa te hoê opuaraa no te oraraa? (b) Mea nafea to tatou iteraa e e opuaraa ta te Atua Poiete no tatou i te fenua nei?

2 Ia noaa te hoê opuaraa mau no te oraraa, te auraa ïa e tumu, e fa taa maitai, e e tapao matamua to te oraraa e tutava ˈi tatou. E noaa mau anei teie opuaraa i te taata? E! I te mea e ua poietehia tatou ma te ite, te manaˈo haava, e te puai feruriraa, e opuaraa faufaa ïa ta te Atua Poiete no tatou i te fenua nei. I te tanoraa, e nehenehe tatou e ite e e faatupu i ta tatou opuaraa mau ma te ora noa ia au i ta te Atua Poiete opuaraa.

3. Eaha to roto i ta te Atua opuaraa no te taata?

3 Te faaite nei te Bibilia e e rave rahi mea i roto i ta te Atua opuaraa no tatou. Ei hiˈoraa, e faaiteraa mau to tatou huru hamaniraa taa ê i te here pipiri ore o te Atua. (Salamo 40:5; 139:14) No reira, ia ora tatou ia au i ta te Atua opuaraa, e here ïa tatou ia vetahi ê ma te pipiri ore mai te Atua ra. (Ioane 1, 4:7-11) Oia atoa, e haapao tatou i te mau faaueraa a te Atua, o te tauturu mai ia ora ia au i ta ˈna opuaraa î i te here.—Koheleta 12:13; Ioane 1, 5:3.

4. (a) Eaha tei hinaarohia ia noaa te hoê opuaraa mau no te oraraa? (b) Eaha te opuaraa rahi roa ˈˈe ta te taata e tapi atu?

4 Ua opua atoa te Atua ia ora te taata ma te oaoa e te hau te tahi i te tahi e te toea o ta ˈna poieteraa. (Genese 1:26; 2:15) Eaha râ te titauhia ia rave ia oaoa tatou, ia ore e taiâ e ia hau te feruriraa? Mai te hoê tamarii e hinaaro ra e ite e tei pihai iho noa to ˈna na metua ia ˈna ia oaoa e ia ore o ˈna e taiâ, e hinaaro atoa tatou i te hoê taairaa maitai e to tatou Metua i te raˈi ia noaa ia tatou te hoê auraa e opuaraa mau no te oraraa. (Hebera 12:9) E faatupu te Atua i teie huru taairaa e oia ma te faatia ia tatou ia haafatata ˈtu ia ˈna e ma te faaroo i ta tatou mau pure. (Iakobo 4:8; Ioane 1, 5:14, 15) Ia ‘haere tatou e te Atua’ ma te faaroo e ia riro tatou ei hoa no ˈna, e nehenehe tatou e faaoaoa e e arue i to tatou Metua i te raˈi. (Genese 6:9; Maseli 23:15, 16; Iakobo 2:23) Tera te opuaraa rahi roa ˈˈe ta te taata e tapi atu. Ua papai te fatu salamo e: “O tei huti i te aho ra ia haamaitai anaˈe ïa ia Iehova.”—Salamo 150:6.

Eaha ta oe opuaraa no te oraraa?

5. No te aha e ere ai i te haerea paari ia tapi na mua i te mau mea materia?

5 Te tahi tuhaa o ta te Atua opuaraa no tatou, ia haapao maitai ïa tatou ia tatou iho e to tatou utuafare. Oia hoi ia haapao i te mau hinaaro pae tino e pae varua atoa. E titauhia râ ia vai faito noa, ia ore hoi te mau ohipa a teie nei ao ia na nia ˈˈe i te mau ohipa pae varua faufaa roa ˈtu â. (Mataio 4:4; 6:33) Te mea peapea, te haamau nei e rave rahi taata i to ratou oraraa i nia i te faturaa i te mau mea materia anaˈe. E ere râ i te haerea paari te tamataraa i te haamâha i to tatou mau hinaaro atoa ma te tapi noa i te mau mea materia. Ua faaite aˈenei te hoê uiuiraa manaˈo i te feia ona i Asia e mea rahi o ratou o “te taiâ ra e te hepohepo ra, noa ˈtu to ratou tiaraa totiare e te manaˈo manuïaraa i noaa mai no ta ratou faufaa.”—Koheleta 5:11.

6. Eaha te aˈoraa ta Iesu i horoa no nia i te tapiraa i te taoˈa rahi?

6 Ua faahiti Iesu i “te haavare o te taoˈa.” (Mareko 4:19) E nafea te taoˈa e haavare ai? E manaˈo paha te taata e e faaoaoa te taoˈa, eita roa ˈtu râ. “O tei nounou i te ario [aore ra moni] ra, e ore ïa e mauruuru i te ario [aore ra moni],” ta te arii paari o Solomona ïa i tapao. (Koheleta 5:10) E nehenehe anei râ e tapi i te mau fa materia e e tavini atoa i te Atua ma te nephe atoa? Eita roa ˈtu. Ua faataa Iesu e: “E ore te taata e tia ia faaroo i te fatu toopiti; e riro oia i te au ore atu i te hoê, e te hinaaro atu i te tahi; e aore ra, e riro i te au atu i te hoê, e te faarue taue i te tahi. O outou nei hoi, e ore e tia ia faaroo i te Atua e te Mamona.” Ua faaitoito Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ eiaha ia haapue i te taoˈa i te fenua, ‘i te taoˈa râ i nia i te raˈi,’ oia hoi te roo maitai e te Atua, o tei ‘ite i te mau mea e au ia outou; hou outou i ani atu ai ia ˈna.’—Mataio 6:8, 19-25.

7. E nafea e ‘mau maite ai ia tatou te ora mau’?

7 Ma te papai i to ˈna hoa ohipa o Timoteo, ua horoa te aposetolo Paulo i te tahi aˈoraa puai i te reira paeau. Ua na ô oia ia Timoteo e: ‘E aˈo atu i te feia taoˈa rahi eiaha e tiaturi i te taoˈa rahi [papu] ore, i te Atua ora râ o tei horoa hua mai i te mau mea atoa nei ei [oaoaraa] na tatou, ia horoa haere, ia au i te [opere]. I te haapue-maite-raa i te maitai tumu no ratou iho a muri atu, ia [mau maite ia ratou te ora mau].’—Timoteo 1, 6:17-19MN.

Eaha “te ora mau”?

8. (a) No te aha e rave rahi e titau ai i te taoˈa rahi e te roo? (b) No te aha teie feia e ore ai e taa?

8 “Te ora mau” no te rahiraa o te taata, o te oraraa fanaˈo ïa e te navenave. Te tapao ra te hoê vea no Asia e: “Te haapii nei te feia mataitai i te hohoˈa taviri aore ra i te afata teata i te hiaai i ta ratou e ite ra, e i te moemoeâ i te noaa paha ia ratou.” Mea rahi te taata o te faariro ra i te titauraa i te taoˈa rahi e te roo ei fa no to ratou oraraa. E haapae e rave rahi i to ratou apîraa, ea, oraraa utuafare, e ta ratou faufaa pae varua no te tapi i teie mau mea. Mea iti roa te parahi no te feruri e e faaiteraa noa teie mau hohoˈa i ‘te [v]arua o teie nei ao’—te huru feruriraa puai o te ohipa nei i nia i te rahiraa o te mau miria taata e o te turai nei ia ratou ia patoi i ta te Atua opuaraa no tatou. (Korinetia 1, 2:12; MN; Ephesia 2:2) No reira i rahi roa ˈi te taata oaoa ore i teie mahana!—Maseli 18:11; 23:4, 5.

9. Eaha ta te taata e ore roa e nehenehe e rave, e no te aha hoi?

9 E te feia e haa nei ma te pipiri ore no te maitai o te taata-tupu, ma te tautoo i te tinai i te poiâ, te maˈi, e te parau-tia ore? E pinepine ta ratou mau tutavaraa maitatai e te haapae ia ratou iho i te haamaitai e rave rahi taata. Noa ˈtu râ ta ratou mau tutavaraa maitatai roa ˈˈe, e ore roa ratou e taui i teie faanahoraa o te mau mea ei mea tia e te maitai. No te aha hoi? No te mea “te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra” o Satani, e eita oia e hinaaro ia taui te reira.—Ioane 1, 5:19.

10. Afea te feia haapao maitai e fanaˈo ai i “te ora mau”?

10 E mea peapea mau e aita ˈtu e tiaturiraa to te hoê taata maoti râ te oraraa no teie nei ao! “Tei teie nei ao anaˈe ra ta tatou e tiai i te Mesia nei, e ati rahi to tatou i to te taata atoa,” ta Paulo ïa i papai. “E amu tatou e e inu hoi; ananahi hoi tatou e pohe ai,” tera te manaˈo o te feia e tiaturi ra e teie anaˈe te oraraa aita ˈtu. (Korinetia 1, 15:19, 32) E oraraa râ to a muri aˈe, “te raˈi apî e te fenua apî ta [te Atua] i parau maira, i te vai-mau-raa o te parau-tia.” (Petero 2, 3:13) I tera tau e fanaˈo ai te mau Kerisetiano i “te ora mau,” oia hoi “te ora mure ore” tia roa, i te raˈi aore ra i raro aˈe i te faatereraa î i te here a te Basileia o te Atua!—Timoteo 1, 6:12.

11. No te aha e mea faufaa ˈi te haaraa no te faahaere i te mau faufaa a te Basileia o te Atua i mua?

11 O te Basileia anaˈe o te Atua te manuïa roa i te tatara i te mau fifi o te huitaata. Te haaraa no te faahaere i te mau faufaa a te Basileia o te Atua i mua, o te tutavaraa faufaa roa ˈˈe ïa ta te taata e tapi atu. (Ioane 4:34) A rave ai tatou i tera ohipa, e fanaˈo tatou i te hoê taairaa faufaa roa e to tatou Metua i te raˈi. E oaoa atoa tatou i te tavini e te mau mirioni taeae e tuahine pae varua o te tapi nei i te hoê â opuaraa no te oraraa.

Haapaeraa tano

12. A faaite i te taa-ê-raa i rotopu i teie nei ao e “te ora mau.”

12 ‘Te mou nei teie nei ao e ta ˈna atoa e hinaaro nei,’ ta te Bibilia ïa e parau ra. Aita e tuhaa o te ao a Satani, oia atoa to ˈna roo e ta ˈna faufaa, e toe i te haamouhia, “o tei haapao râ i to te Atua ra hinaaro, e tia ïa i te oraraa e a muri noa ˈtu.” (Ioane 1, 2:15-17) Taa ê roa i te taoˈa rahi papu ore, te hanahana poto, e te navenave noa o teie nei ao, o “te ora mau”—te ora mure ore i raro aˈe i te Basileia o te Atua—te vai tamau e te au i ta tatou mau haapaeraa, te horoahia mai te peu e e rave tatou i te haapaeraa tano.

13. Mea nafea na hoa faaipoipo i rave ai i te haapaeraa tano?

13 A hiˈo na ia Henry e o Suzanne. Ua tiaturi roa raua i te parau fafau a te Atua e e tauturu te Atua i te feia atoa o te tapi na mua i te Basileia i roto i to ratou oraraa. (Mataio 6:33) No reira raua i maiti ai i te hoê fare moni mâmâ eiaha o raua toopiti te rave i te ohipa, a nehenehe atu ai raua e tapi atu â i te mau mea pae varua e ta raua na tamahine e piti. (Hebera 13:15, 16) Aita te hoê hoa manaˈo maitai i taa i ta raua faaotiraa. Ua na ô oia ia Suzanne: “Suzanne, mai te peu e e hinaaro oe i te hoê fare nehenehe aˈe, hoê noa mea ta oe e haapae.” Ua ite râ o Henry e o Suzanne e ia tuu raua ia Iehova na mua roa ‘e maitai tei faaitehia mai no teie nei ao e te ao a muri atu.’ (Timoteo 1, 4:8; Tito 2:12) Ua paari ta raua na tamahine ei poro evanelia taime taatoa itoito rahi. Ei utuafare, ua manaˈo ratou e aita ratou i ere i te tahi mea faufaa; ua maitai-rahi-hia râ ratou i te tapiraa i “te ora mau” ei opuaraa na ratou.—Philipi 3:8; Timoteo 1, 6:6-8.

Eiaha ‘e rave taatoa i to teie nei ao’

14. Ia moehia ta tatou opuaraa mau, e roohia tatou i teihea ati?

14 E ati mau tatou ia moehia ta tatou opuaraa mau e ia ore tatou e tapea maite i “te ora mau.” E nehenehe tatou e ‘fifi i te mau peu, te taoˈa rahi, e te mau mea navenave o teie nei ao.’ (Luka 8:14) E nehenehe te mau hiaai vî ore e te “peapea o teie nei ao” e faaô roa ia tatou i roto i teie faanahoraa o te mau mea. (Luka 21:34) Te mea peapea, ua hema vetahi i te hinaaro o teie tau ia monihia e ‘ua taa ê roa i te [faaroo] e ua patiatia pupu roa ia ratou iho i te oto e rave rahi,’ ma te ere atoa i to ratou taairaa faufaa roa e o Iehova. E faahopearaa ati mau tera no te oreraa e ‘[tapea maite] i te ora mure ore’!—Timoteo 1, 6:9, 10, 12; MN; Maseli 28:20.

15. Mea nafea te hoê utuafare i maitai ai ‘ma te ore e rave taatoa i teie nei ao’?

15 Ua aˈo Paulo e “te feia i rave i to teie nei ao ra, mai te mea e aore i rave [taatoa].” (Korinetia 1, 7:31; MN) Ua pee o Keith e o Bonnie i te reira. “Ua riro vau ei Ite no Iehova i te otiraa ta ˈu haapiiraa taote niho,” ta Keith ïa e faatia nei. “Ua nehenehe au e maiti. E farii anei au e rave rahi taata maˈi e ia rahi ta ˈu moni, ia na reira râ vau e fifi to matou oraraa pae varua. Ua faaoti au e faaiti i ta ˈu ohipa ia rahi aˈe to ˈu taime no te maitai pae varua e pae aau o to matou utuafare, e ta ˈu e pae tamahine atoa. Noa ˈtu e mea varavara ta matou moni hau, ua haapii matou i te tarani, e ua ravai noa iho â matou. E oraraa utuafare piri roa, te mahanahana e te î i te oaoa to matou. I te pae hopea, ua rave matou paatoa i te taviniraa taime taatoa. I teie nei ua faaipoipo ta mâua mau tamahine e mea oaoa ratou, e e toru e tamarii ta ratou. Mea oaoa atoa to ratou mau utuafare no te mea te tapi nei ratou na mua i ta Iehova opuaraa.”

A tapi na mua i ta te Atua opuaraa

16, 17. Eaha te mau hiˈoraa o te mau taata aravihi i roto i te Bibilia, e e nafea ratou e haamanaˈohia ˈi?

16 Te faaite nei te Bibilia i te mau hiˈoraa o te feia i ora no ta te Atua opuaraa e i ore i na reira. E tano te mau haapiiraa o te reira no te taata atoa aita e hiˈoraa i te matahiti, te taˈere, e te tupuraa. (Roma 15:4; Korinetia 1, 10:6, 11) Ua patu Nimeroda i te mau oire rarahi, ei patoiraa râ ia Iehova. (Genese 10:8, 9) Mea rahi râ e hiˈoraa maitai to ratou. Mai ia Mose, tei ore i faariro ei fa no to ˈna oraraa te tapearaa i to ˈna tiaraa huiarii no Aiphiti. Ua faariro râ o ˈna i ta ˈna mau hopoia pae varua ei ‘taoˈa rahi aˈe i te mau taoˈa atoa o Aiphiti.’ (Hebera 11:26) Ua tauturu paha te taote ra o Luka ia Paulo e vetahi atu i to ratou mau maˈi. E maitai rahi râ ta Luka ei poro evanelia e ei papai i te Bibilia. Ua matauhia Paulo eiaha ei ite Ture aravihi, ei mitionare râ, ei “aposetolo a te Etene.”—Roma 11:13.

17 E haamanaˈo-na–mua-hia Davida eiaha ei tomana a te nuu eiaha atoa ei faataˈi upaupa e ei rohipehe, ei ‘taata râ e au i to te Atua ra aau.’ (Samuela 1, 13:14) Ua ite tatou ia Daniela eiaha no ta ˈna ohipa ei tia a te hau Babulonia, no ta ˈna râ taviniraa ei peropheta taiva ore a Iehova; ia Esetera, eiaha ei arii vahine no Peresia, ei hiˈoraa râ no te itoito e te faaroo; ia Petero, Anederea, Iakobo, e ia Ioane, eiaha ei feia ravaai manuïa, ei aposetolo râ a Iesu. E te hiˈoraa maitai roa ˈˈe ta tatou e haamanaˈo, o Iesu iho, eiaha ei “tamuta,” ei “Mesia” râ. (Mareko 6:3; Mataio 16:16) Ua taa maitai ia ratou paatoa e noa ˈtu to ratou aravihi, ta ratou mau faufaa, aore ra to ratou tiaraa, e titauhia ia niu ratou i to ratou oraraa i nia i ta ratou taviniraa i te Atua, eiaha râ i nia i to ratou mau toroa. Ua ite ratou e te opuaraa faufaa e te hoona roa ˈˈe no ratou o te riroraa ïa ei tane aore ra ei vahine no te Atua.

18. Mea nafea to te hoê Kerisetiano apî faaotiraa i te faaohipa i to ˈna oraraa, e ua taa ˈtura ia ˈna te aha?

18 Ua taa atoa ˈtura ia Seung Jin, i faahitihia i te omuaraa, te reira. “Aita vau i horoa i to ˈu puai atoa no te rapaauraa, te ano ihi, aore ra te haapiiraa a te ao nei, ua faaoti râ vau i te faaohipa i to ˈu oraraa ia au i ta ˈu pûpûraa ia ˈu iho no te Atua,” ta ˈna ïa e faataa nei. “I teie nei, te tavini nei au i te hoê vahi e hinaaro-rahi-hia te orometua haapii bibilia, ma te tauturu i te taata ia haere na te eˈa o te ora mure ore. Ua matau vau i te manaˈo e eita te taviniraa taime taatoa e ravai ei tapiraa. I teie nei ua riro to ˈu oraraa ei tapiraa hau atu â a tamata ˈi au i te haamaitai i to ˈu huru e to ˈu aravihi i te haapiiraa i te taata taˈere rau. Ua ite au e o te faariroraa i ta te Atua opuaraa ei opuaraa na tatou te huru oraraa otahi faufaa roa ˈˈe.”

19. E nafea e noaa ˈi ia tatou te hoê opuaraa mau no te oraraa?

19 Ei Kerisetiano, ua haamaitaihia tatou i te ite faaora e te tiaturiraa o te ora. (Ioane 17:3) No reira ïa, eiaha tatou “e farii faufaa ore noa i te aroha mau o te Atua ra.” (Korinetia 2, 6:1) E faaohipa anaˈe râ i to tatou mau mahana e matahiti taoˈa rahi no te arue ia Iehova. E haaparare anaˈe i te ite o te hopoi mai i te oaoaraa mau i teie nei e o te aratai i te ora mure ore. Mea na reira tatou e ite ai e e parau mau ta Iesu: “E mea maitai i te horoa ˈtu i te rave mai.” (Ohipa 20:35) E e noaa ia tatou te hoê opuaraa mau no te oraraa.

[Nota i raro i te api]

^ Ua tauihia te tahi mau iˈoa.

E nehenehe anei oe e faataa?

• Eaha ta tatou opuaraa faufaa roa ˈˈe no te oraraa?

• No te aha e ere ai i te haerea paari te oraraa no te mau mea materia?

• Eaha “te ora mau” ta te Atua i fafau?

• E nafea tatou e faaohipa ˈi i to tatou oraraa no ta te Atua opuaraa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 20]

Ia rave te mau Kerisetiano i te mau haapaeraa tano e tia ˈi